10,710 matches
-
2011, și în perioada suspendării președintelui Băsescu, în vara lui 2012. Victoria Nuland, 19 ianuarie 2012 - "Ce le-am spune României și românilor este același lucru pe care îl spunem altor țări și pe care l-am transmis Greciei și grecilor la un moment dat, anume că sprijinim dreptul persoanelor din întreaga lume de a protesta și de a-și exprima părerile în mod pașnic, dar facem un apel atât la protestatari, cât și la autorități, să se abțină de la violență
Cine este Victoria Nuland: legăturile sale cu România și scandalul care i-a zguduit cariera by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54936_a_56261]
-
țara sa se va concentra pe creșterea economică, azilul politic și coeziunea socială. Cu privire la creșterea economică, coaliția de guvernare formată din Conservatori și Socialiști intenționează să dea un exemplu partenerilor europeni prin depășirea recesiunii care a grevat puternic societatea elenă. Grecii consideră că îngrijorările cu privire la o performanță slabă a țării lor la conducerea UE sunt nefondate. "Să nu uităm: Belgia s-a luptat cu astfel de sentimente în timpul președinției sale din 2010. Ei nici măcar nu aveau un guvern atunci și tot
Grecia preia preşedinţia Uniunii Europene de la 1 ianuarie by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54983_a_56308]
-
relief luminat și nimic altceva. Nu întâmplător, telegrama pe care Bogza, peste fire de plictisit, vrea s-o trimită din Mizil ar putea să poarte semnătura lui Caragiale. O semnează, până la urmă, cu un Caragiale din care scoate mai bine grecul, Caragealis. Locul, așa cum îl găsește Bogza, amintește pretutindeni de Caragiale, care l-a dezmierdat cu tandră ironie pentru lucrurile făcute în zadar. Parohia dă pământ în arendă, un tâmplar face coșciuge. Și timpul curge mai departe. Ariditatea vieții orășenești „la
Cu ochii pe ceas by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5504_a_6829]
-
În aceasta epocă, amestectul populațiilor a fost influențat și de negoțul cu sclavi din Arabia, dar și de comerț, în special de Drumul Mătăsii, care lega Asia de Europa. În perioada anterior menționată, românii erau amestecați cu lituanienii, finlandezii, bascii, grecii, sirienii, iordanienii, ciprioții, italienii și egiptenii, mai scrie sursa citată.
Românii, descendenți ai Legiunii a XIII-a iudaică? Vezi testele genetice () [Corola-journal/Journalistic/44945_a_46270]
-
propria părere asupra modului în care Ibn Șină a „transferat anticii” în Europa medievală. Este cunoscut faptul că „șeicul șeicilor” (sau „șeicul din frunte”, cum e tradus în acest volum al-shayh alra’is) i-a continuat pe Aristotel și alți greci în asemenea măsură, încât unele somități în filozofie islamică (cf. Abd ar-Rahman al-Badawi, Histoire de la philosophie en islam. ÎI, pp. 680-693, Librairie philosophique, J.Vrin, Paris 1972) ajung să conteste orice noutate în textele aviceniene. Totuși, atât în Cartea vindecării
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
sinea mea dintr-o poezie a bătrânului poet, acele lucruri vechi și triste mai rătăcesc probabil undeva, în lume”, vezi poemul „Soarele de după-amiază”, până la una din descrierile Alexandriei: „Auzind- o cum rostește versurile, atingând cu tandrețe fiecare silabă a grecului visător și ironic, am mai simțit o dată puterea ciudată și echivocă a orașului - peisajul lui aluvial, de șes, și miresmele lui sleite -“. (Ibidem, p. 21) Unul dintre personaje, cuprins la un moment dat de un „sentiment al dezrădăcinării și al
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
de pian, pentru ca apoi să clocotească reverberându-se în jurul speranței firave pe care gândul o trezise din somnul ei adânc.” (Ibidem, p. 215) Frumusețea unui tânăr trecând pe străzile orașului mediteranean, iarăși, îi aduce aminte unui alt personaj de versurile poetului grec: „Vedeam în el personajul din Seleukeia, în jurul căruia și-a țesut Kavafis poemul.” (Clea, p.83) E vorba de poemul „Unul dintre zeii lor”, transpus de L. Durrell în engleză: „Plimbându-mă prin piața din Seleukeia/ În ceas de asfințit
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
o carte ce vine să rezolve, prin argumente de arheologie a mentalității populare, ecuația narativității parodice, „năzdrăvane”, cu gustul fabulosului vesel și a reveriei absurde. În privința homerismului la Creangă, autoarea monografiei îl concepe „nu în sensul dimensiunilor eroice ale vechilor greci sau ale unora din personajele lui Dante, ca Ferinata degli Uberti. Gigantismul „coblizanilor” e de tipul Morgante, Margutte sau Gargantua, adică pune în valoare aspecte negative, nu eroice...” Observația va inspira o replică discretă a lui Vladimir Streinu, pentru care
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
președintele Consiliului de Administrației al CFR Marfă, Mustafa Aysun, care și-a dat demisia în 10 aprilie, înainte de a începe procedura de privatizare, tocmai pentru a nu fi părtaș la acest rapt național. La fel s-a întâmplat și cu grecul Dimitris Sophocleous, managerul privat al CFR SA, cu mențiunea că acesta din urmă a acuzat lipsa de credibilitate a Guvernului, se precizează în documentul citat. „Mi se pare absolut incredibil cum USL sabotează economia națională prin îndepărtarea managerilor privați independenți
Elena Udrea critică dur ce se întâmplă la TAROM: USL sabotează economia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36724_a_38049]
-
Ghiță Pristanda, toată suflarea alegătorilor este înnobilată de luminile rațiunii: l-au ales pe Mesia cârmuitor! Astfel se încheie în Scrisoarea pierdută ecuația ce punea sub semnul întrebării raportul dintre iubire și politică! Scrisoarea pierdută descoperă cheia fericirii! În tragedia grecilor de altădată iubirea ar fi pierdut războiul cu lipsitele de scrupule respirări ale politicii! În Scrisoarea pierdută politica este făcută KO de tandrele respirări ale iubirii! Dacă politica ar fi învins, Mesia ar fi fost crucificat încă o dată! Mălăele și
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
eșuat În trufie. Au crezut că pot face un turn până la Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a Împrăștiat. A lucrat cu egiptenii, și ei au eșuat În magie. A lucrat cu evreii, și ei au eșuat În fanatism. A lucrat cu grecii, și au eșuat În raționalism. și apoi a chemat neamurile. Deci prin toate aceste experiențe Dumnezeu ne arată că fiecare neam este chemat la mântuire. O faci, Împlinești porunca lui Dumnezeu, trăiești. Nu o faci, pieri. Deocamdată neamul românesc, slavă
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
a scris cum a trăit, a trăit cum a scris”, că era coleric, „om iute din firea lui, în stare a face o nelegiuire într-un minut de mânie” și că era xenofob („Toată viața lui a urât pe jidani, greci, nemți... era împotriva tuturor străinilor”). Bojdeuca din Țicău tot aici apare întâi menționată, ca și silueta lui Creangă în „halatul cu dungi albastre”, alintându-și mâțele și primindu-și generos oaspeții. De asemenea, e menționată cauza suferinței, „epilepsie, boală pe
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
urmă am să mă întorc la Iași să vă scriu isprava de la distanță și-o să vă fie ciudă. Exact, așa o să fac. La Constanța nu mă cunoaște nimeni, pot să-mi fac de cap și chiar să mă bat cu grecii de pe acolo și să spun la poliție că mă cheamă Lovinescu. Numai să-mi treacă oboseala asta de-acum, și-o să vedeți! La vară mă duc probabil la Budachi sau la Bugaz, unde voi face tot posibilul să mă înec
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
care acesta vorbește. Concepția despre artă a lui Homer este expusă în Odiseea în vorbele adresate de Alcinou lui Ulise (VIII, pp. 783-789). Cu aerul de a conștientiza că el însuși e doar o plăsmuire literară, regele feacilor susține că grecii, ca și zeii aflați deasupra lor, sunt puși să acționeze de poet spre a-și urzi cântecul. Constatarea este tulburătoare: personajele nu caută să concureze în realitate pe cei care le citesc povestea, ci știu că sunt create de cineva
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
nu ca patologie romanică ci doar ca stare substanțială. Căci e vorba „să duci povara neantului spre niciunde”. Poate că nu e nimic nou sub soare - soarele care în fiecare seară se prăbușește: au spus asta de multă vreme și grecii cei din vechime și nu trebuie să ne mirăm să regăsim miturile lor solicitate de nenumărate ori în această carte. La naiba, va spune cititorul, cât de descurajatoare sunt toate astea! Nici vorbă! Mai întâi pentru că nu luciditatea, ci lașitatea
„Lacrima întărește“ by Jean-Pierre Siméon () [Corola-journal/Journalistic/3505_a_4830]
-
coboare în beci, cerîndu-i-se să arate unde sunt ascunse presupusele arme (6 Noiembrie 1940). ...Astăzi am avut prima sesiune a fraților (?)... Au luat parte reprezentanți a 6 țări, ceea ce pentru momentul pe care îl trăim este destul de penibil: români, englezi, greci, germani, italieni și evrei, care participau cu toții, dar care evitau să se privească. Penibila situație pentru oameni civilizați ca ei, care nu pot acționa, indiferent cât de bine ar gândi, pentru că se consideră că există un consimțământ tacit față de guvernul
Fragmente din Jurnalul Contelui de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8476_a_9801]
-
nu am de ce să mă tem. Nu a fost de acord și m-a însoțit el până la legație. La legație i-am găsit pe Callas, Capitanidis, Conduriatis și alții, discutând într-o cameră izolată despre situația în care se aflau grecii din România. Nicu și Agivasiliu erau palizi de frică, cei din serviciul legației erau neliniștiți, dar tratau problema cu demnitate. ...La ora 22,40 radio Londra a anunțat în limba română asasinatul în masă comis de legionari: 64 de persoane
Fragmente din Jurnalul Contelui de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8476_a_9801]
-
Sorin Lavric Friedrich Nietzsche, Filosofia în epoca tragică a grecilor, traducere din germană de Mircea Ivănescu, București, Editura Humanitas, 2012, 176 pag. Aflat la Bayreuth în primăvara lui 1873, unde se retrăsese nu doar pentru a sta în preajma lui Wagner, dar și pentru a-și reveni de pe urma tracasărilor îndurate în
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
pentru a sta în preajma lui Wagner, dar și pentru a-și reveni de pe urma tracasărilor îndurate în mediul academic, Nietzsche avea să citească în cerc restrîns - Erwin Rohde, Cosima și Richard Wagner - cîteva fragmente din plănuita Filosofie în epoca tragică a grecilor, un text de strictă exegeză a gîndirii presocraticilor. Filosoful avea 29 de ani și se străduia să uite trauma volumului de debut, Nașterea tragediei din spiritul muzicii, a cărui apariție însemnase caterisirea lui Nietzsche din lumea filologilor. Caterisirea îi fusese
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
la Bayreuth, în preajma Paștelui din 1873, în spiritul lui Nietzsche mocneau umori mai senine: la cererea Cosimei Wagner, filosoful pune pe hîrtie o lapidară istorie a presocraticilor, cu intenția de a face pe plac gusturilor lui Wagner, care vedea în greci apoteoza unui spirit pe care germanii nu-l pot concura decît într-un singur fel: prin muzică. Altfel spus, la pragul de eminență atins de greci nemții nu pot aspira decît pe calea unei arte totale, în care muzica, filosofia
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
presocraticilor, cu intenția de a face pe plac gusturilor lui Wagner, care vedea în greci apoteoza unui spirit pe care germanii nu-l pot concura decît într-un singur fel: prin muzică. Altfel spus, la pragul de eminență atins de greci nemții nu pot aspira decît pe calea unei arte totale, în care muzica, filosofia, mitul și teatrul să fie una. Cu această intenție în minte, Nietzsche își începe polemic cartea, afirmînd că semnele vigorii unui popor sînt în număr de
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
minte, Nietzsche își începe polemic cartea, afirmînd că semnele vigorii unui popor sînt în număr de două: filosofia și muzica. Vigoarea aceasta poate fi numită sănătate, dacă e privită din unghi medical, sau destin, dacă e judecată sub unghi istoric. Grecii au fost prin excelență un popor sănătos, spre deosebire de nemți, al căror spirit e bolnav pînă la agonie. Singurul remediu la maladia epocii e muzica, cu condiția ca mai întîi nemții să afle cum și-au dobîndit grecii sănătatea. În ochii
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
sub unghi istoric. Grecii au fost prin excelență un popor sănătos, spre deosebire de nemți, al căror spirit e bolnav pînă la agonie. Singurul remediu la maladia epocii e muzica, cu condiția ca mai întîi nemții să afle cum și-au dobîndit grecii sănătatea. În ochii lui Nietzsche, grecii s-au însănătoșit atunci cînd s-au rupt de fabulația miturilor, iar ruptura s-a făcut prin două acte: inventarea tragediei și descoperirea filosofiei, actele petrecîndu-se concomitent. Nu întîmplător primii filosofi sînt contemporani cu
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
prin excelență un popor sănătos, spre deosebire de nemți, al căror spirit e bolnav pînă la agonie. Singurul remediu la maladia epocii e muzica, cu condiția ca mai întîi nemții să afle cum și-au dobîndit grecii sănătatea. În ochii lui Nietzsche, grecii s-au însănătoșit atunci cînd s-au rupt de fabulația miturilor, iar ruptura s-a făcut prin două acte: inventarea tragediei și descoperirea filosofiei, actele petrecîndu-se concomitent. Nu întîmplător primii filosofi sînt contemporani cu Eschil, Sofocle și Euripide, ceea ce înseamnă
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
ruptura s-a făcut prin două acte: inventarea tragediei și descoperirea filosofiei, actele petrecîndu-se concomitent. Nu întîmplător primii filosofi sînt contemporani cu Eschil, Sofocle și Euripide, ceea ce înseamnă că, numai după ce s-au scuturat de alegoriile lui Homer și Hesiod, grecii au devenit ei înșiși. Obstinația lui Nietzsche împotriva miturilor e evidentă, mitul fiind o boală a minții de care scapi fie îmbrățișînd conceptul, fie pășind pe scena tragediei. Ce Eschil spune în stanțe e aceeași intuiție pe care Democrit se
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]