1,516 matches
-
clavecin, de ceteră, de piane; tempo-ul e marcat de orologii. O dată, el semnează o Invocațiune pentru ondiolină, alteori lieduri: "Să cânte pasul tău, acum! Dar pasul meu este de fum" (Lied). Vremea cântă în felul ei: "Moară a timpului, greier (...) / scrâșnet de Saturn hămesit, / licurici în frunzișul Muzicei" (Auditiv). Visul însuși e "corabie de sunete..." În imensități spațiale străvezii, câte un reper simbolic, câte un fluture, câte o privighetoare ori o "puzderie de greieri", câte un flaut ori vreo nălucă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în felul ei: "Moară a timpului, greier (...) / scrâșnet de Saturn hămesit, / licurici în frunzișul Muzicei" (Auditiv). Visul însuși e "corabie de sunete..." În imensități spațiale străvezii, câte un reper simbolic, câte un fluture, câte o privighetoare ori o "puzderie de greieri", câte un flaut ori vreo nălucă sugerează raporturi cu infinitul. Într-un tablou cu aură de veșnicie, Timp, nici vorbă de descriere! Luna, rotindu-se, anunță imperturbabil trecerea: "Privește / ceasornicul feeric al lunii / peste care / mâinile-mi oarbe / se plimbă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
către zori". Și erotica (fără nimic senzual) își asumă ecouri arhetipale, dimensiuni luminiscente, comune anticilor și, deopotrivă, modernilor. Selenara fantomă din Tu treci (eminesciană parcă) vine dintr-un cer etern și trece suavă în altă eternitate: Lin prin puzderia de greieri tu treci și noaptea mi-o cutreieri. Nostalgic iarba se-mpreună la glezna ta într-o cunună. Piatra scânteie ca prin unde când raza lunii o pătrunde. Tu treci stârnind privighetoarea și zorile, tulburătoarea lumină care mi te fură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
treia taină (1969); Cincizeci de poeme (1970); Calitatea de martor (1970); Octombrie, noiembrie, decembrie (1972); Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie (1976); Somnul din somn (1977); Cele patru anotimpuri (1977); Cea mai frunoasă dintre lumile posibile (1978); Ochiul de greier (1981); Proiecte din trecut (1982); Alte întâmplări din grădina mea (1983); Ora de nisip (1983); Coridoare de oglinzi (1984); Stea de pradă (1985); Autoportret cu palimpsest (1986); Orașe de silabe (1987); Întâmplări de pe strada mea (1988); Poezii (1989). Convorbiri subiective
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și carași nătărăi. Crângurile sunt scufundate de cântecul duios al privighetorilor. Purtate de vânt către văzduhuri, se împletesc cu trilurile ciocârliilor. Arcuite în lizieră, se lansează ca niște săgeți spre albastrul cerului stăpânit de șoimi nemiloși. Sunete ascuțite, scoase de greieri trândavi, sparg liniștea. Prin preajma lor, furnicile trebăluiesc. Din ciornoziom își trag seva holde de grâu cu spic încărcat. Însângerate de maci, unduiesc ca niște valuri aurii sub adierea vântului. Sunt vegheate îndeaproape de lanuri de floarea soarelui, cocoșate de povara
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spațiu inconfortabil: ei nu pot exista decât sub formă materială. Și atunci cum să nu-i asimilăm unor simulacre? Simulacre printre simulacre. Făcuți din aceeași stofă ca și visele nocturne sau miresmele de măslin, culorile amurgului pe mare sau țârâitul greierilor, frumusețea unei trecătoare pe străzile din port sau zăpușeala din agora în miezul zilei, zeii se mișcă printre oameni întocmai ca senzațiile, emoțiile, percepțiile, visele, ideile. Și în niciun caz ei nu scapă materialității realului. Exilați în împărăția intermediară a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ne putem împiedica să ne gândim la fabulațiile platoniciene: Prometeu și Epimeteu în Protagoras, androginul din discursul lui Aristofan sau nașterea iubirii în Banchetul, atelajul înaripat din Phaidros, peștera din Republica, Atlantida din Timaios, infernul din Phaidon, sau chiar Gyges, greierii, Er, Theuth, tot atâtea ficțiuni destinate să suplinească lipsa cauzalității raționale, științifice într-un fel, cauzalitate la care aspiră Epicur. Pentru că acesta propune explicații multiple, nu și contradictorii, care țin toate de ipoteze reductibile la niște înlănțuiri logice. Epicur avansează
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Înalt, osos, iar părul scurt și cenușiu Îi dădea un vag aer militar -, s-a spălat pe mâini Într-un lighean cu apă și a ieșit afară. Acolo, cei doi bărbați s-au privit câteva clipe În cârâitul monoton al greierilor din tufișuri. Necunoscutul purta o raniță atârnată pe umăr, cămașă albă, blugi și ghete. Privea cu liniștită curiozitate turnul și pe locuitorul acestuia, Încercând parcă să se asigure că acela era locul pe care Îl căuta. - Bună ziua, a salutat. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
l-a luat și l-a dus la buze. - Mă cheamă Ivo Markovic. - De ce mă cauți? Celălalt lăsase paharul jos și-și ștergea gura cu dosul palmei. - Pentru că am să te omor. Un moment nu s-a auzit decât ferăstrăul greierilor În tufele de afară. Faulques a Închis gura - rămăsese cu ea căscată la auzul acelor vorbe - și a privit În jur. Inima Îi bătea Încet, aritmic. O simțea agitându-i-se În piept. - De ce? a Întrebat. Se mișcase Încetișor, doar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ca să se spele pe față și pe mâini; cu apa Încă Încă șiroind pe el, a intrat În peisajul nocturn cu pași lungi și molcomi, cu mâinile ude În buzunare, pe când briza mării Îi răcorea fața și torsul gol, iar greierii, asurzitori, chicoteau prin tufe și pădurici Întunecate. Zgomotul resacăi răsuna jos, printre pietrele golfului invizibil. S-a dus spre buza falezei - s-a oprit puțin mai Înainte, precaut, Încă orbit de strălucirea reflectoarelor halogene - și a stat acolo până când retina
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Impasibil. Fără să se miște și fără s-o sperie. 11. Briza sufla dinspre uscat spre mare, iar noaptea era caldă. Deși luna strălucea, se putea zări toată constelația Pegas. Faulques era tot afară, cu mâinile În buzunare, În scârțâitul greierilor și foșgăitul licuricilor pe sub pinii care se profilau, negri, la fiecare licărire a farului Îndepărtat. Tot la Ivo Markovic se gândea: la vorbele, tăcerile și nevasta lui, despre care croatul vorbise Înainte de plecare. Ce-a fost Între ea și dumneata
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
spre siluetele negre ale pinilor, pe care licăririle farului din depărtare le profilau din când În când pe cerul Încă spuzit de stele. Calmul era absolut; chiar și briza aceea ușoară se oprise. Faulques nu-și auzea decât pașii, scârțâitul greierilor printre copaci și vuietul resacăi, ce urca dinspre plaja cu pietricele, horcăind lung și surd, aproape omenește. Când a ajuns lângă pădurice, s-a oprit și a așteptat nemișcat printre măruntele urme luminoase ale licuricilor. Se simțea liniștit, cu mintea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ajutor; albine; alergic; alergii; aripă; aripi; fără aripi; aripioară; ascuțit; au; august; binefacere; bîz; bîzîie; bzz; copac; crocodil; culoare; deduce; dibăcie; doare; drăguț; dungată; dungi; fagure; floarea-soarelui; fluture; foșnet; frumusețe; fum; furnică; furnicuță; galben cu negru; galbenă; gălăgioasă; gingaș; gîndac; greier; grijulie; harnici; importanță; iute; împunge; întrecere; a înțepa; înțepat; înțepături; libertate; lucrătoare; mama; molcom; muncitoare; mușcătură; negru; oameni; organizare; pericol; pișcă; plăcintă; polei; pufos; puritate; rău; repulsie; roi de albine; sare; sărut; sîrguință; stăpînă; strîngătoare; teamă; trîntor; țipă; țînțar; venin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trișează; troleu; trufie; țara; țară; valoare; a vinde; vise; cînd vreau; zîmbet; zură (1); 767/276/79/197/0 furnică: harnică (151); mică (130); hărnicie (79); mic (53); insectă (51); harnic (39); mușuroi (33); muncă (14); animal (13); vietate (13); greier (8); gîndac (7); minuscul (7); putere (7); muncitor (6); muncitoare (5); pămînt (5); gîză (4); gospodină (4); greutate (4); milă (4); mîncărime (4); negru (4); furnicar (3); lupă (3); micuță (3); ploaie (3); albină (2); furnică (2); furnicuță (2); greiere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
capabil; casă; în niciun caz; chef; chibzuit; cinstit; cîmp; cumpărături; cumsecade; destoinic; devotat; dinamic; dorință; dormi; educat; eficient; el; elev; energie; ești; nu eu; face treabă; fată; fățarnic; femeie; fericire; foaie; fraier; frate; fricos; ca furnica; furnicuță; gospodăresc; gospodărie; grădinar; greier; grijuliu; hărnicie; implicat; independență; inutil; încrezător; înfipt; îngrijit; înțelegător; învingător; lene; lipsă; luptă; Meșterul Manole; mătură; mișcare; mînă; mîndrie; mobil; multă muncă; muncește; munci; muncită; muncitori; mușchi; nativ; dă nădejde; neamț; necăjit; nespus; nestătător; nestatornic; nimic; nu; oameni; obositor; oleacă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obosit (10); trîndav (10); delăsător (8); sărac (8); plictisit (7); rău (7); elev (6); muncă (6); muncitor (6); nemuncitor (6); nimic (6); stă (6); student (6); încet (5); plictiseală (5); sta (5); comod (4); defect (4); nu face nimic (4); greier (4); nepăsător (4); nesimțit (4); oameni (4); plictisitor (4); urs (4); băiat (3); fără chef (3); flămînd (3); indiferent (3); leneș (3); murdar (3); nemotivat (3); oboseală (3); păcat (3); pierde-vară (3); relaxat (3); sărăcie (3); trist (3); bleg (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
canapea; capră; cerșetor; cîteodată; comoditate; complacere; confortabil; copac; cuminte; da; dansator; dați-i o palmă; degradat; dezgust; dimineața; dimineață; dormire; fără energie; eșec; evitare; fericit; filme; firav; flori; fără folos; frate; fricos; frunze; furios; gaură; gazdă; în general; gînditor; gospodar; greierul; greu; fără griji; guraliv; hain; hapsîn; hopeless; hoț; hoții; idiot; ignorant; ignoranță; inactiv; insuportabil; Ioneluș; iresponsabil; isteț; împuțit; înfometat; jalnic; judecată; lama; laș; lecție; lenevi; lenevie; lenoasă; lepră; leu; lipsă de motivare; lucru; fără lucru; maimuță; maimuțică; melc; melcul; mic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vodcă (2); acru; albastru; apă curată; apă de munte; apă netedă; apă pură; apreciere; aspira; bere; bordură; borș; cap; cere; ca cerul; clor; compus; creier; creieri; cumpătat; curgător; da; dar; deștept; dulce; evident; explicație; fin; foc; ghimpi; gîndește; gîndire; glucide; greier; idee; incolor; inteligență; iubire; încet; încredere; întunecat; lacrima; cu lacrimă; lentilă de contact; limonadă; limpede; liniștită; luminată; luminos; mereu; minte; mintea; mai mult; murdar; nămol; niciodată; observabil; ocean; oglindă; pace; pix; pîrîu; plăcere; plăcut; ploaie; potolit; precis; proaspăt; pură; relaxare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunic; burlac; a calma; catifea; cer; a citi; în cîmp; completă; concediu; copil mic; copleșitoare; cristalin; cugetare; curat; cursuri; cutremurătoare; dimineața; disciplină; doarme; dorm; dormit; dragoste; duet; echilibru; eternă; eternitate; examen; Felicia; fericire; foșnet; frumoasă; frumos; galben; gînduri; gol; grea; greier; greu; groapă; imensă; inert; insuportabilă; interesantă; interioară; încetișor; înțelegere; leagăn; licențios; limpezime; limpezire; liniștire; melancolie; melodie; militant; minunat; moartă; moarte; de mormînt; mulțumire; musca; muzica; natură sălbatică; nepăsător; neplăcut; nevoie; nimic; odaie; ora; ordine; paradis; pașnic; pătrunzătoare; peisaj; perfect; plictisitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
om(5); pui(5); scurt (5); voinic(5); drăgălaș(4); fragil(4); mic(4); mititel(4); neputincios(4); purice(4); deget(3); eu(3); frate(3); înălțime(3); melc(3); muștar(3); pici (3); statură(3); copilaș(2); crește (2); greier(2); grijă(2); iepure(2); inel(2); inofensiv (2); înalt(2); liniște(2); nesemnificativ(2); neștiutor (2); nimic(2); ou(2); plăpînd(2); prichindel(2); puternic(2); scump(2); șoricel (2); ac; acum; afecțiune; ajutor; albastru; amărît; ambiție; animal; animăluț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
creastă; creativitate; crede; credo; creiere; creștet; cultură; culturi; cuminte; cunoaștere; cunoscător; curaj; curată; da; demonstrare; deschisă; deșartă; dezghețată; dezinteres; dezvoltare; dezvoltată; dibăcie; disciplină; distanță; este șiret; fals; falsitate; faptă; frică; frumoasă; fură; geană; gingașă; a gîndi; glas; goală; gol; grea; greier; hoinar; ingeniozitate; insectă; intelect; iscusință; iscusită; isteață; isteț; istețe; înalt; înșelător; înțelegere; îngheață; învățat; învățătoare; judeca; lașitate; lectură; loc; luciditate; lume; luminat; materie; mică; microunivers; minciuni; minciunică; minții; mintios; moldovean; neagă; nebuloasă; neîncredere; nepăsare; nerușinare; nerușinos; nesigur; nuia; oaspete; oboseală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cîrlig; cîștig; clipa; coadă; concentrare; conștient; copii; coteț; culori; cunoștință; cunoștințe; a cuprinde; cuprinde; degrabă; descurcăreț; desprinde; deține; dezleagă; din mers; disc; dobîndi; drag; dușmanul; ea; ebola; eficace; elefantul; eliberare; eliberat; a face; foc; francofon; găina; găsi; a gîndi; gîndul; greierul; grîu; haina; iapa; iasă; iată; iau; ideea; idei; iepurele de coadă; doi iepuri; iepuri; imagine; istețime; iute; împlinire; a încasa; încătușat; a înhăța; înșfăca; întrece; înțelege; învață; se joacă; în joc; lacăt; lapte; cu laț; a lăsa; lăsa; leagă; libertate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bine conturat, în care se afirmă puternic viața: Venim cu oile de prin pădure/ Berbecii merg împodobiți în frunte/ câinii pe margine, ca să nu le fure/ lupii prin locurile strâmte". Din nou un eden blagian 1 încărcat cu șerpi, șopârle, greieri, învăluiți într-o lumină ce fierbe, încât nu-ți rămâne decât să "te dezbraci de trup ca de-o povară/ Când te cuprinde somnul sub care te-ncovoi". În al doilea ciclu al volumului apar cântecul albastru, fata în albastru, un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
emoție. Poetul închină un imn soarelui: Înainte de a răsări, o Soare/ mă sufocasem la gândul că te-ai fi putut stinge pe veci". Simte durerea întregii lumi, trăiește sentimental clipa și trecerea timpului, însă cu decență ("Rug"). "Moară a timpului, greier, fierăstrău înfipt în labele/ nevăzuților sfincși/ șampanie zuruind în cupa destinului,/ râu întorcându-se în gura izvorului". V. Nicolescu este un poet al metamorfozelor transpuse în imagini lucrate, căutate până la gratuitate. "Alteori merg pe un culoar nesfârșit/ din care se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
are sunet? Da! Stai în fața lui, închide ochii pe trotuar fiind, preferabil și ascultă... Dacă ai ales un semafor de la Unirii, vei auzi mașini, motoare, oameni, claxoane, vuiet. Dacă ai ales un semafor de cale ferată, în câmp, vei auzi greieri, lăcuste, vânt... Toate acestea înseamnă sunetele unui semafor, și mai înseamnă și cea mai făină lecție de observare și construcție a sunetului de film. Ambianță, dialog, etc. Trebuie să mărturisesc ceva aici. Îmi asum foarte tare tot ce spun, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]