1,239 matches
-
mai profunde, deoarece răspunsul nostru natural la pandemii presupune Înălțarea de ziduri despărțitoare și Încetarea oricărei forme de comunicare sau de contact nemijlocit - știut fiind faptul că circulația și interacțiunea oamenilor și a bunurilor reprezintă factori de răspândire a virusului gripal. Chiar atunci când Pământul era rotund, virusul gripal a produs efecte devastatoare, după cum atestă pandemia de gripă spaniolă din 1918. Dar astăzi, când lumea se aplatizează - când peste 80% din materia primă din care sunt fabricate medicamentele vândute În America provine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pandemii presupune Înălțarea de ziduri despărțitoare și Încetarea oricărei forme de comunicare sau de contact nemijlocit - știut fiind faptul că circulația și interacțiunea oamenilor și a bunurilor reprezintă factori de răspândire a virusului gripal. Chiar atunci când Pământul era rotund, virusul gripal a produs efecte devastatoare, după cum atestă pandemia de gripă spaniolă din 1918. Dar astăzi, când lumea se aplatizează - când peste 80% din materia primă din care sunt fabricate medicamentele vândute În America provine de la furnizori de peste ocean și când benzile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
armonizare a meridianelor și a organelor. A. MEDICINĂ INTERNĂ Diabet zaharat Xiao Ke 18V, 23V, 6RP, 10P, 36S. Astm bronșic 7P, 10P, 36S, 40S 13V, 43V, 12VC, 17VC, 22VC. Răcire Tai Yang 20VB, 11V, 13V, 23V, 2RP, 6RP, 4IG. Sindrom gripal Gan Mao 11IG, 5P, 44S, 6RP, 6MI, 20VB, 39 VB, 14Du Mai. Rinită Bi Yuan 4IG, 11IG, 20IG, 13V, 23V, 20VB, 39VB. Constipație Bian Bi (tip vid de sânge și de Qi) 5IG, 36S, 37S, 20V, 21V, 6TR. Balonare intestinală
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Virusul gripal a reprezentat de-a lungul anilor o problemă de securitate la nivel mondial, atât epidemiologic cât și medical și terapeutic. În prezent, deși am asistat la progrese importante prin descoperirile ce privesc comportamentul patogenic al virusului, am fost martori la
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by C. Dorobăț, C. Manciuc, E. Duca () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1054]
-
microorganisme. Un al doilea răspuns imun mediat celular determină liza celulelor celulele infectate cu viruși de către limfocitele T citotoxice. Spre deosebire de bacteriile intracelulare, care invadează numai monocitele (macrofagele), virusurile pot invada o varietate de celule (exemplu: virusul hepatitic invadează hepatocitele, virusurile gripale invadează celulele epiteliului respirator). Când virusurile infectează celulele antigenele virale sunt translocate la suprafața acestora. Celulele T citotoxice CD8+ devin sensibile la aceste antigene virale în conjuncție nu numai cu moleculele de clasă II (care sunt absente în cele mai multe celule
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
un procent de supraviețuire mai mare cînd infecția de control s-a efectuat la 7 zile interval, și mult mai scăzut dacă șoarecii se infectează la o zi după ce au primit suspensiile de propolis și păstură. Șoarecii infectați cu virusuri gripali APRs (10 DLso), iar după o zi tratați timp de 3 zile intraperitoneal și per os cu suspensiile de păstură și propolis prezintă un procent de supraviețuire evident față de lotul martor netratat. Serurile sanguine provenite de la șoarecii inoculați intraperitoneal cu
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
cu suspensiile de păstură și propolis prezintă un procent de supraviețuire evident față de lotul martor netratat. Serurile sanguine provenite de la șoarecii inoculați intraperitoneal cu propolis și păstură asigură un procent de supraviețuire ridicat față de infecția de control cu DLo0 virusuri gripali 145 Alexandrov I.S., L.N. Danitov, Însușirile antimicrobiene ale popolisului; J. Bojnansky V, V. Kosljarova, Efectele inhibitorii ale propolisului asupra unor virusuri ale plantelor. Propolis, Ed. APIMONDIA, București, 1973, p. 62; S. Derevici A., AL. Popescu, N. Popescu, Considerații asupra extractului
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
greu, iar preparatul din păstură ca o suspensie lactescentă mai transparentă care în repaus depune un sediment. Suspensiile au fost păstrate la +4°C, iar înainte de folosire se agită pînă devin omogene. Pentru infecția de control s-a folosit virusul gripal APRs cu un titru DL50 intranazal, la șoareci albi de 16 18 g (Juncu et al, 1989). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 47 APRs, sugerînd astfel ideea că aceste substanțe ar putea induce inhibitori virali, după mecanismul de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
ducă la folosirea acestor substanțe și la asigurarea acțiunilor antivirale atît pe animale cît și pe culturi de celule (Juncu et al, 1989). 148 Juncu V, Gîdoiu T, Babii R, Paloș E, Cercetări privind acțiunea propolisului și păsturii în infecția gripală experimentală, în Harnaj V (editor), Produsele Stupului, hrană, sănătate, frumusețe, Editura Apimondia, 1989, 59-62. 149 Bogdanov S, Matzke A, Propolis-ein naturliches Antibiotikum, in Matzke A, Bogdanov S (eds) Der Schweizerische Bienenvater, Bienprodukte und Apitherapie, Fachschriftenverlang VDRB; Winikon, Switzerland, 2003, 65-72
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
5, 2,3: 5, 22-23, 67, 23-28, 1998. 32. Jaubert G.T., Compt.Rend.Acad.Sci., 184, 1134, 1927. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 56 33. Juncu V, Gîdoiu T, Babii R, Paloș E, Cercetări privind acțiunea propolisului și păsturii în infecția gripală experimentală, în Harnaj V (editor), Produsele Stupului, hrană, sănătate, frumusețe, Editura Apimondia, 1989, 59-62. 34. Kardacov V.P., Propolis, aminoacids and European foul brood, Teknol.Proiyvod.Prod.Pcelovodstvo, 151-153, 1980. 35. Kimoto, T., M. Aga, K. Hino, S.K. Miyata, Y. Yamamoto
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
identificarea bacteriilor și fungilor din culturi, după condițiile de cultură, proprietățile enzimatice și biochimice; Vizualizarea efectului citopatic din culturile virale pe medii celulare, confirmat de testul cu anticorpi specifici; Evidențierea unor antigene microbiene prin imunofluorescență directă (B. pertusis, Chlamidia, virusul gripal); Evidențierea antigenelor solubile din lichide biologice; Evidențierea genomului microbian prin tehnici de biologie moleculara: hibridizarea genică, amplificarea genică (PCR). Metodele de diagnostic indirect (seodiagnostic) detectează anticorpii specifici pentru un anumit agent infecțios, adică reacția imună a organismului față de prezența acestuia
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
principalele antivirale aprobate pentru practica medicală sunt sintetizate. După spectrul de activitate, antiviralele pot avea spectru restrâns la o anumită categorie de virusuri sau spectru larg asupra mai multor categorii de virusuri. Zanamivirul și Oseltamivirul acționează prin inhibarea neuraminidazei virusului gripal. Formivirsenul este primul oligonucleotid antisens aprobat pentru uz uman, activ asupra CMV. Mecanismul de inhibare al ADN polimerazei virale poate fi realizat de Aciclovir, Valaciclovir, Ganciclovir și Foscarnet, active asupra VHS, VVZ și CMV. Spre deosebire de Aciclovir, Valganciclovir și Ganciclovir, care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
față de ceilalți compuși. Dintre inhibitorii nucleotidici ai ADN- polimerazei, Entecavirul și Telbivudina acționează asupra VHB, în timp ce Adefovirul și Tenofovirul sunt active asupra VHB și HIV. Ribavirina este un analog nucleozidic cu spectru larg asupra virusurilor ARN și ADN: VSR, virusurile gripale A și B, virusurile febrei de Lassa, virusurile hemoragice, virusul Hantaan, virusul encefalitei Nipah, VHC. Interferonii sunt citokine cu activitate antivirală, imunomodulatoare și antiproliferativă. Administrarea nazală are efect profilactic asupra infecțiilor cu rhinovirusuri. Injectarea intralezională este eficientă pentru tratamentul condilomatozei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
România sunt: Anti-varicela-zoster administrat în doză unică, între 1-12 ani Anti-hepatitică A cu 2 doze la interval de 6 12 luni, după vârsta de 21 luni Anti-gripală începând de la vârsta de 6 luni, o administrare anuală de vaccin, înaintea sezonului gripal (octombrie-noiembrie) Anti-pneumococică cu vaccin conjugat pentavalent la sugar și copilul mic, administrat diferit în funcție de vârstă; la adult și copii peste 2 ani este disponibil vaccinul pneumococic polizaharidic 23-valent Anti-meningococic: vaccinuri neconjugate bivalente (A+C) sau tetravalente (A, C, Y, W
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale si paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de bacterii (streptococ βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
le determină, virusurile respiratorii sunt: Virusuri cu afectare exclusiv respiratorie Mixovirusuri: virusuri paragripale, virusul sincitial respirator Adenovirusuri Rinovirusuri Coronavirusuri Virusuri cu afectare respiratorie variabila: Enterovirusuri: poliovirusuri, virusuri Coxsackie, ECHO V. cu manifestări respiratorii in cadrul unor boli generale Myxovirusuri: virusul gripal, virusul rujeolic, virusul urlian Herpes virusuri: VVZ, CMV, VEB Togavirusuri: virusul rubeolei. Manifestări clinice Rinita virală acută Denumită popular și guturai, rinita este cauzată în majoritatea cazurilor de rhinovirusuri și coronavirusuri. Infecția este limitată la poarta de intrare, explicând absența
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu VVZ sau VHS. Antibioticele sunt justificate numai în suprainfecțiile bacteriene, recomandările de primă intenție fiind: macrolidele, Ampicilina, cefalo sporinele de generația I. 6.3 Gripa Definiție Gripa este o boală virală acută cu mare potențial epidemic, cauzată de virusul gripal, manifestată prin febră, simptome generale și facultativ respiratorii, cu evoluție autolimitantă și risc de complicații, care lasă imunitate durabilă după boală. Epidemiologie Gripa poate evolua endemic, epidemic sau pandemic, mai frecvent în anotimpul rece și în zonele temperate, în funcție de nivelul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
risc de complicații, care lasă imunitate durabilă după boală. Epidemiologie Gripa poate evolua endemic, epidemic sau pandemic, mai frecvent în anotimpul rece și în zonele temperate, în funcție de nivelul de receptivitate sau imunitate al populației expuse față de structura antigenică a virusului gripal circulant. Contagiozitatea începe cu 1 zi înainte de debut și durează 3-4 zile după debut. Transmiterea se face direct interuman, pe cale respiratorie. Imunitatea după boală este specifică de tip și subtip. Semnele apariției gripei în cadrul unei comunități sunt creșterea numărului îmbolnăviri
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
un vârf după 2-3 săptămâni de la identificarea virusului în populație și durează în general 3-4 luni, în 1 , 2 sau 3 valuri, dispărând la fel de brusc cum au apărut. Etiopatogenie Gripa este determinată de Myxovirus influenzae, care aparține familiei Orthomyxoviridae. Virusul gripal prezintă trei tipuri antigenice majore: A cu variabilitate genetică mare, B cu variabilitate redusă și C lipsit de variabilitate. Structura virusului cuprinde nucleocapsida, proteina matriceală M și anvelopa. Nucleocapsida conține acidul nucleic ARN și nucleoproteina specifică de tip, pe baza
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este de natură lipidică și are atașate pe suprafață două tipuri de glicoproteine: hemaglutinina (HA) și neuraminidaza (NA). Hemaglutinina are rol de fixare pe receptorii celulelor epiteliului respirator și de aglutinare a hematiilor de animale, proprietate utilizată pentru diagnosticul virusului gripal. Neuraminidaza acționează prin eliberarea virionilor după replicare și diseminarea virusului în epiteliul respirator. Se cunosc 16 subtipuri de HA, dintre care 3 sunt umane și 9 subtipuri de NA, dintre care 2 umane. Hemaglutinina și neuraminidaza sunt antigenele majore care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diseminarea virusului în epiteliul respirator. Se cunosc 16 subtipuri de HA, dintre care 3 sunt umane și 9 subtipuri de NA, dintre care 2 umane. Hemaglutinina și neuraminidaza sunt antigenele majore care dau specificitate tulpinii virale. Denumirea completă a virusului gripal cuprinde tipul nucleoproteinei, originea geografică, numărul de ordine al tulpinii, anul primei izolări și tipul HA și NA. De exemplu: Virus gripal A/USSR/90/77 (H1N1). Virusurile gripale au o mare capacitate de schimbare antigenică, variațiile fiind de două
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
care 2 umane. Hemaglutinina și neuraminidaza sunt antigenele majore care dau specificitate tulpinii virale. Denumirea completă a virusului gripal cuprinde tipul nucleoproteinei, originea geografică, numărul de ordine al tulpinii, anul primei izolări și tipul HA și NA. De exemplu: Virus gripal A/USSR/90/77 (H1N1). Virusurile gripale au o mare capacitate de schimbare antigenică, variațiile fiind de două tipuri. Variațiile minore (drift) apar prin rearanjarea antigenelor de suprafață, rezultând variante antigenice față de care populația poate fi parțial imunizată și care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
antigenele majore care dau specificitate tulpinii virale. Denumirea completă a virusului gripal cuprinde tipul nucleoproteinei, originea geografică, numărul de ordine al tulpinii, anul primei izolări și tipul HA și NA. De exemplu: Virus gripal A/USSR/90/77 (H1N1). Virusurile gripale au o mare capacitate de schimbare antigenică, variațiile fiind de două tipuri. Variațiile minore (drift) apar prin rearanjarea antigenelor de suprafață, rezultând variante antigenice față de care populația poate fi parțial imunizată și care determină epidemii. Variațiile majore (shift) sunt consecința
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu artralgii, mialgii, cefalee, dureri oculare, lombalgii. Simptomele gripei se remit după 3-5 zile, urmând o scurtă convalescență (3-5 zile). Complicații Complicațiile gripei sunt de tip respirator și extrarespirator. Complicațiile respiratorii sunt: crupul și bronșiolita (rar), bronșita acută, pneumonia primară gripală (edematoasă), otita medie acută, sinuzita acută. Spre deosebire de pneumonia gripală primară, determinată de acțiunea directă a virusului gripal, pneumonia bacteriană secundară este cauzată de suprainfecții cu Stafilococ auriu, H. Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se remit după 3-5 zile, urmând o scurtă convalescență (3-5 zile). Complicații Complicațiile gripei sunt de tip respirator și extrarespirator. Complicațiile respiratorii sunt: crupul și bronșiolita (rar), bronșita acută, pneumonia primară gripală (edematoasă), otita medie acută, sinuzita acută. Spre deosebire de pneumonia gripală primară, determinată de acțiunea directă a virusului gripal, pneumonia bacteriană secundară este cauzată de suprainfecții cu Stafilococ auriu, H. Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile de boală, cu reapariția febrei, tuse, dispnee. În cursul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]