1,968 matches
-
stabilirea unui text cât mai apropiat de originalul cărților canonice ale Vechiului Testament, cât și pentru că oferă posibilitatea alcătuirii de noi dicționare biblice, concordanțe și liste cronologice privind evoluția limbii ebraice biblice 1. Clima extrem de uscată și temperatura constantă din grote au contribuit la păstrarea, mai bine de 2000 de ani, a unei părți importante din aceste manuscrise. Încercând să răspundă la întrebarea referitoare la alegerea acestui loc pentru depozitarea manuscriselor, unii cercetători au emis ipoteza existenței unor genizah, adică a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cum sunt cele în care au fost copiate manuscrisele de la Marea Moartă. Pe lângă aceasta, grija cu care unele dintre aceste manuscrise au fost depozitate/învelite în pânză și amplasate în vase mari nu permite prezumția că au fost așezate în grotele de la Qumran pentru a putea fi distruse pe căi naturale. În plus, inaccesibilitatea locului din inima deșertului face greu de imaginat că cineva s-ar fi străduit să care sulurile acolo pentru ca ele să fie distruse în mod natural. Manuscrisele
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
o importanță deosebită - mult mai mare decât descoperirea unor manuscrise care se apropie de textul iudaismului rabinic (textul masoretic) sau de textul grecesc al iudaismului elenistic (LXX) - întrucât oferă un exemplu clar de text palestinian protosamaritean. Descoperirea fragmentelor biblice în grotele de la Qumran i-a determinat pe cercetători să reconsidere structura Pentateuhului samaritean; F.M. Cross socotește că se poate vorbi de trei tipuri textuale locale ale Pentateuhului: Septuaginta avea drept prototip o versiune dezvoltată în Egipt, Pentateuhul samaritean reprezenta o versiune
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cu gândul la dinozauri, Cretacic, Homo pitecantropus... Am făcut legătura între toate aceste lucruri abia când l-am prins lângă mașina de spălat, la coșul de rufe. Își mirosea hainele de sâmbătă seara, adulmeca cu nesaț duhoarea furată de la oamenii grotei... Eu comandam pentru acasă cele mai fine specialități, ajunsesem să primesc mâncare par avion de la firme pariziene de catering, doar-doar va fi mulțumit, iar el tot la mâncare de cazan tânjea. Cine să-i mai înțeleagă pe bărbați? Ce am
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Paris, Cioran duce cu sine toate obsesiile lui balcanice. În scurtă vreme, Parisul i se arată nu așa cum i se configura în reveriile sale recuperatoare, ci asemenea locului care-l dispera și din care voia să plece, loc limitat, o grotă. De reamintit, nu Parisul „real” contează, ci atributele cioraniene cu care el e învestit, răsfrângerea de sine care instituie lume. Din Elveția, îi scrie lui Aichelburg: „Și ce idee să plec din Balcani ca să ajung să trăiesc în mijlocul celui mai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
într-un labirint, o lume necunoscută, unde trece prin probe cu sensuri simbolice: trecerea peste podul păzit de tatăl său îmbrăcat în blană de urs reprezintă trecerea într-o altă etapă a vieții; fântâna fără roată și fără cumpănă semnifică grota, locul renașterii, unde eroul intră fiu de crai și iese rob. Harap-Alb își respectă cuvântul dat (jurământul făcut spânului), este integru, demn, capabil să-și asume vinovăția. Prin caracterizare indirectă reies trăsăturile morale ale personajului, din fapte, gânduri și comportament
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a exista. Din fericire eram înconjurat de animale, de vietăți găzduite în același gen de trup, și care nu păreau să facă vreo dramă din a exista. Când simt că starea aceea revine, că monstrul se pregătește să iasă din grotă, mă duc într-un suflet să văd păsările în zbor, să-mi regăsesc câinii și vacile. Îi privesc, îi ating, îi mângâi, le văd naturalețea, greutatea de a fi, impasibilitatea, iar acest spectacol mă liniștește neîntârziat, îmi redă pacea. Deficitul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mai degrabă nașterea artei, în urmă cu aproximativ 17.000 de ani, într-o cavernă din Périgord. Însă Bataille nu știa despre existența peșterei Chauvet. Nu știa că, mai înainte cu vreo 13.000 de ani, în Ardèche, o altă grotă adăpostea o comoară de vreo patru sute de reprezentări animale. Un bestiar și mai variat, și mai bogat decât cel de la Lascaux, al cărui rafinament dovedește încă o dată, dacă mai era nevoie, că nu există progres în artă. Avansul de cel
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
acest deșert, mai exact în masivul Hoggar, a fost descoperit cel mai vechi schelet post-nuclear. Datat la câteva secole după dezastru, acesta alimentează ipoteza conform căreia câteva specimene de șobolani (ratus vulgus), după ce au supraviețuit în mod miraculos în adâncul grotelor, după ce s-au înmulțit în întuneric, ar fi migrat spre tărâmurile Nigerului, unde s-ar fi sedentarizat, iar mai apoi s-ar fi metamorfozat. Schimbându-și morfologia și moravurile, aveau să formeze la capătul acestui drum prima civilizație șobolină, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de dărâmături, orașe, sate-fantomă, câmpii de țară tăcute, pustii pustiite de viață, asemenea fluviilor și oceanelor. O liniște de moarte domnește peste întreg pământul, dar, cu toate acestea, în inima munților arizi care se ridică în mijlocul deșertului saharian, în adâncul grotelor inaccesibile, subzistă scânteia vieții, jăratecul inteligenței: câțiva șobolani refugiați în aceste nișe, hrănindu-se cu te-miri-ce (rădăcini, poate niște larve sau viermișori care vegetează în pântecele pământului), așteaptă cu prudență ca aerul să redevină respirabil, pentru a se aventura, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mai! și toate oile s-au prăpădit în apa nestăpânită. De scârbă, și Dochia ar fi murit îndata mare acolo în luncă. Și când s-a făcut acolo sat, oamenii, care știau povestea ei, i-au zis Lunca Dochiei”. 18. “Grota Urieșilor” “Mai înainte vreme strămoșii noștri povesteau despre niște oameni care au fost hăt demult pe aceste meleaguri pe care i-au numit urieși. Erau așa de mari și de voinici (treceau cu mult peste doi metri ca înălțime), că
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
într-un fel de bordeie de lut, pe care urmașii lor le-au numit borțile urieșilor. Vechiul drum dinspre pădure către satul țiganilor de azi, și cătunul Ghilea, care existau încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare, trecea odinioară pe lângă Grota Urieșilor. Acolo, pe o movilă înaltă, într-un loc anume, o fost tare demult un beci cu porți mari, care se zice că era ferecat să rămână închis pe veci. Acel loc era străjuit de doi fagi urieși, cum nu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
doar în noaptea de Înviere. Numai atunci ieșeau de acolo urieșii, cu o turmă de oi, cu care porneau la vale pe Pârâul Negru, până la Tazlău. Și ei și oile beau apă din Tazlău, iar până la ziuă ajungeau înapoi la Grota Urieșilor, de care nu se putea apropia țipenie de om. Dar se auzeau clopotele de la oi, la miezul nopții, când, zic unii, că și azi s-ar auzi sunetele clopotelor pe Pârâul Negru. Într-o vreme, niște oameni curajoși și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
porțile au rămas ferecate pe vecie. Unii zic că într-un an încă cineva a văzut doi urieși: un bărbat și o femeie. Dar cine știe dacă o fost adevărat? Dreptu-i că numai numele locului a rămas, de-i zice Grota Urieșilor”. 19. Pădurea Pielea Buhaiului “Umblă vorba din bătrâni că într-o altă vreme, nu știm când o fost, un om sărac de aici din Motocești s-o dus la boierul din sat, care avea aice moșie, și a cerut
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lumii) și Mahanga (cel care organizează cosmosul, fiind simbolul sufletului universal). Simbolurile care reprezintă acest pământ Sacru al soarelui sunt: muntele, peștera, insula, axa lumii, labirintul, graalul. Textul lui Blecher preia unul dintre aceste simboluri în mod obsesiv, cel al grotei, peșterii, oferind astfel lectorului posibilitatea unor multiple interpretări. Grila simbolică ar ajuta și la o înțelegere aprofundată a bivalenței spațiului blecherian. Astfel, spațio-temporalitatea în romanele lui Blecher are un punct comun, în sensul că avem odaia celui care se află
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
bivalenței spațiului blecherian. Astfel, spațio-temporalitatea în romanele lui Blecher are un punct comun, în sensul că avem odaia celui care se află într-o continuă criză identitară, completată de spațiile blestemate din copilărie, saloanele din sanatoriul de la Berck, cabina, pivnița, grota, scoica, acvariul, craniul, orbitele goale și corsetele de ghips. Acestea sunt spații locuite în diferite momente ale vieții naratorului, stabilind în acest fel implicarea temporalității în crearea realului. Rolul lor este acela de a marca trecerile sau locurile succesive ale
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în simboluri, ,,locurile bune" și ,,locurile rele" pe care naratorul-personaj le identifică în irealitatea imediată au semnificații ascunse. Unul dintre ,,locurile bune" care are o semnificație cu totul aparte, mai ales din perspectiva abordării textului blecherian prin intermediul metodei simbolice, este grota. Asimilată unui spațiu benefic, acest loc este cu siguranță o cale de acces a personajului către o altă lume: Când mă dezmeticeam puțin, găseam lângă mine decorul intim și nespus de plăcut al grotei cu un izvor ce țâșnea încet
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
textului blecherian prin intermediul metodei simbolice, este grota. Asimilată unui spațiu benefic, acest loc este cu siguranță o cale de acces a personajului către o altă lume: Când mă dezmeticeam puțin, găseam lângă mine decorul intim și nespus de plăcut al grotei cu un izvor ce țâșnea încet din stâncă și se prelingea pe pământ, formând în mijlocul prundului un bazin cu apă foarte limpede, deasupra căruia mă aplecam pentru a privi fără să mă satur niciodată minunatele dantele ale mușchiului verde din
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mușchiului verde din fund, viermii agățați de frânturile de lemn, bucățile de fier vechi cu rugină și mâl pe ele, animale și lucruri variate din fundul apei fantastic de frumoase 147. În Simboluri ale științei sacre, René Guénon vedea în grotă ,,poarta de acces" în ,,lumea subterană"148. Astfel, conform filosofului francez, acest spațiu este locul unde se petrece cea de ,,a doua naștere", unde are loc trecerea de la întuneric la lumină. Criticul insistă pe dubla semnificație a spațiului: loc al
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
insistă pe dubla semnificație a spațiului: loc al nașterii și mormânt. În contextul în care moartea și nașterea sunt valorizate ca ,,două ipostaze ale aceleeași schimbări de stare", trecerea de la o stare la cealaltă stare având loc întotdeauna în întuneric, grota devine, din această perspectivă, spațiul ideal în care are loc schimbarea de stare. Concluzia la care ajunge Guénon în ceea ce privește simbolismul grotei este că aceasta reprezintă ,,o lume" de sine stătătoare: Grota... înainte de toate este o imagine a lumii... această grotă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
două ipostaze ale aceleeași schimbări de stare", trecerea de la o stare la cealaltă stare având loc întotdeauna în întuneric, grota devine, din această perspectivă, spațiul ideal în care are loc schimbarea de stare. Concluzia la care ajunge Guénon în ceea ce privește simbolismul grotei este că aceasta reprezintă ,,o lume" de sine stătătoare: Grota... înainte de toate este o imagine a lumii... această grotă trebuie să formeze un întreg și să conțină în ea însăși reprezentarea cerului și a pământului; dacă se întâmplă ca cerul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
stare la cealaltă stare având loc întotdeauna în întuneric, grota devine, din această perspectivă, spațiul ideal în care are loc schimbarea de stare. Concluzia la care ajunge Guénon în ceea ce privește simbolismul grotei este că aceasta reprezintă ,,o lume" de sine stătătoare: Grota... înainte de toate este o imagine a lumii... această grotă trebuie să formeze un întreg și să conțină în ea însăși reprezentarea cerului și a pământului; dacă se întâmplă ca cerul să fie menționat în mod expres într-un anumit text
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
grota devine, din această perspectivă, spațiul ideal în care are loc schimbarea de stare. Concluzia la care ajunge Guénon în ceea ce privește simbolismul grotei este că aceasta reprezintă ,,o lume" de sine stătătoare: Grota... înainte de toate este o imagine a lumii... această grotă trebuie să formeze un întreg și să conțină în ea însăși reprezentarea cerului și a pământului; dacă se întâmplă ca cerul să fie menționat în mod expres într-un anumit text sau să figureze pe un anumit monument ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
un întreg și să conțină în ea însăși reprezentarea cerului și a pământului; dacă se întâmplă ca cerul să fie menționat în mod expres într-un anumit text sau să figureze pe un anumit monument ca un corespondent al bolții grotei, explicațiile propuse în legătură cu acest subiect devin atât de confuze și de nesatisfăcătoare, încât este imposibil să le mai urmărești. Adevărul e că, departe de a fi un loc întunecos, grota... este luminată din interior, așa încât, dimpotrivă, în afara ei domnește întunericul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
figureze pe un anumit monument ca un corespondent al bolții grotei, explicațiile propuse în legătură cu acest subiect devin atât de confuze și de nesatisfăcătoare, încât este imposibil să le mai urmărești. Adevărul e că, departe de a fi un loc întunecos, grota... este luminată din interior, așa încât, dimpotrivă, în afara ei domnește întunericul...149. În mod evident, în cazul personajului blecherian avem acest raport inversat: interior lumină vs. exterior întuneric. Spațiul confortabil în care eul narator poate proiecta la nesfârșit lumi este cel
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]