1,117 matches
-
Bacău, România — d. 29 noiembrie 1943, comuna Cașin, județul Bacău, România) a fost un învățător la Școala din Cașin și autor al primei monografii a comunei. A dus o viață de familie exemplu de urmat, dar soarta crudă i-a hărăzit și neliniști, având patru soții care au murit rând pe rând: prima a decedat la nașterea unui copil, alta în urma unui accident iar celelalte două din cauza unei boli, pe vremea aceea fără leac, anume tuberculoza. Din aceste căsătorii, a rezultat
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
întemeiat la începutul anilor 1800, de oameni veniți din Ardeal pe moșia schitului, locuită de calugări. Împrejurarea care a determinat venirea oamenilor străini pe moșia schitului, se leagă de hrisovul domnitorului Scarlat Calimache, din 28 aprilie 1819, prin care voievodul hărăzește schitului Orgoiești (Biserica Sf. Neculai), printre alte înlesniri, și dreptul de a aduce 12 „liudi”, oameni străini, din alte locuri, de peste hotar, „fără bir și fără nici un amestec cu locuitorii țării acesteia spre a avea schitul pentru ajutorul și înlesnirea
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
pleacă la Bologna, unde intră în mănăstirea Ordinului Dominican. Aici scrie a doua lucrare critică, de data aceasta la adresa bisericii, intitulată "„De ruina ecclesiae”", în care exprimă deschis exigența unei regenerări a clerului, care - după părerea sa - a pierdut funcțiunea hărăzită de mediator între Dumnezeu și oameni. Călătorește prin orașele din nordul Italiei și, în predicile sale, denunță putreziciunea societății și prevestește venirea apropiată a „Judecății din urmă”. În 1482, Lorenzo de' Medici "„Magnificul”" - la îndemnul lui Pico della Mirandola - îl
Girolamo Savonarola () [Corola-website/Science/299537_a_300866]
-
acestei așezări s-ar fi întrunit în octombrie 1580 pentru a alege un sfânt, protector și patron spiritual al orașului. S-a organizat o tragere la sorți, în urma căreia a fost desemnat Sf. Martin. Oarecum dezamăgiți că le-a fost hărăzit un sfânt francez, întemeietorii orașului au luat-o de la capăt, dar sorții l-au reconfirmat pe Sf. Martin. Actualmente, catedrala din Buenos Aires adăpostește, unul lângă altul, trei "San Martin": În anii 1920, la inițiativa canonicului Rutard, preot al diecezei de
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
Dumnezeu, petele patimilor întipărite pe el și făcându-și viața stăvezie și luminoasă prin ștergerea întinăciunilor contrare firii (16). Deci curățirea celor vrednici de curăția adusă de virtuți o face Duhul Sfânt prin temere, evlavie și cunoștință; iar iluminarea care hărăzește cunoștința lucrurilor după rațiunile pe temeiul cărora există, o dăruiește celor vrednici de lumină, prin tărie, sfat și înțelegere; în sfârșit, desăvârșirea o hărăzește celor vrednici de îndumnezeire prin înțelepciunea atotluminoasă, simplă și întreagă, ridicându-i în mod nemijlocit și
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
curăția adusă de virtuți o face Duhul Sfânt prin temere, evlavie și cunoștință; iar iluminarea care hărăzește cunoștința lucrurilor după rațiunile pe temeiul cărora există, o dăruiește celor vrednici de lumină, prin tărie, sfat și înțelegere; în sfârșit, desăvârșirea o hărăzește celor vrednici de îndumnezeire prin înțelepciunea atotluminoasă, simplă și întreagă, ridicându-i în mod nemijlocit și în tot chipul spre cauza lucrurilor, atât cât e cu putință oamenilor, încât strălucesc în ei numai însușirile dumnezeiești ale bunătății lui Dumnezeu. Prin
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
Domnului să înalte o sfîntă biserică. Pentru că din nou s-au dovedit omenoși, măgdăceștenii în primăvara anului 1996 se împacă și cu încredere primesc și se lasă păstoriți de tînărul preot doar de 19 ani pe care i l-au hărăzit Dumnezeu cu binecuvîntarea Mitropolitului. Împreună cu activul satului și un grup de bărbătoși în etate, care merită mulțumire și recunoștință, sîrguincioșilor Gheorghe Bălan, Andrei Guzun, Ion Spînu, Gavril Guzun s-a reușit în scurt timp înregistrarea comunității de creștini la Ministerul
Măgdăcești, Criuleni () [Corola-website/Science/303113_a_304442]
-
este tânără, și privește mereu în prezent. (viitorul), poartă pălărie și are la ea un pergament închis cu peceți, care are înscrise secretele viitorului. Vechii germani se rugau zeiței Skuld pentru a le face preziceri. Nimeni nu poate modifica soarta hărăzită de norne. Prezicerile lor trebuie acceptate și trebuie să-ți trăiești viața în funcție de ele. Skuld era singura nornă care era în același timp și o walkirie.
Skuld () [Corola-website/Science/302300_a_303629]
-
prin care să cuprindem pe Cel infinit. Dumnezeu Însuși se va cunoaște prin noi pe Sine. Vom pătimi cunoașterea Lui, nu va fi produsul nostru. Acea putere ne va și îndumnezei" footnote>. Pentru că numai harului dumnezeiesc îi este propriu să hărăzească ființelor create îndumnezeirea pe măsura lor și numai el străluminează firea cu lumina cea mai presus de fire, și o ridică deasupra hotarelor ei prin covârșirea slavei”. Sfântul Grigorie vede odihna finală a creaturilor ca fiind o devenire perpetuă, din
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
lui Piteu și a înțeles ce s-a întâmplat. Egeu i-a spus acesteia că va lăsa o sabie și o pereche de sandale sub o stâncă mare din Troezen și, de va fi să nască un fiu, acesta era hărăzit să ridice aceste obiecte atunci când va fi la o vârstă care să-i permită să călătorească la Atena. I-a cerut ca fiul ei să călătorească în taină, deoarece Egeu se temea că cei cincizeci de fii ai lui Pallas
Egeu () [Corola-website/Science/303280_a_304609]
-
dorința lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără seamăn de frumos, lucrările s-au încheiat trei ani mai târziu, așa încât la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar să vorbească de „mănăstirea domniei mele de la Argeș”, și să-i hărăzească „vama ce este la Ocna Mică de la Târgoviște...”. Ascultând nu numai legenda, ci și unele știri istorice, se pare că din lipsă de bani, cu toată jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsă de zile, zugrăvirea bisericii n-
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
detenției române sub comunism, armenolog, cercetător al artelor plastice și editor. Născut la 15 mai 1936, în București, în familia Dumitru și Toni Rădulescu (ambii, fugiți de părinți, în capitală, pentru a-și apăra dragostea), fiul lor unic Mihai este hărăzit unui destin ciudat, numărând atât suișuri cât mai ales coborâșuri, deseori amețitoare, ce au format din el un luptător (caracteristică a multor copii și tineri care au crescut sub comunism, în România). A refuzat să facă parte din orice organizație
Mihai Rădulescu () [Corola-website/Science/303597_a_304926]
-
căror surse au stat la baza articolului, lipsește evidența documentară pe care s-au bazat astfel de afirmații. O dată cu declanșarea revoluției din 1848 din Țara Românească el nu a mai făcut portrete destinate unui cerc restrâns, ci unele care erau hărăzite popularizării conducătorilor eroici ai acesteia, adică în scop propagandistic. Aceste portrete au fost litografiate pentru a ajunge în mâinile tuturor. Principalul merit al operei sale a fost că a dezvoltat simțământul național al maselor prin sporirea numerică a sprijinitorilor revoluției
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
necesare pentru a-și asigura o pregătire de specialitate, fapt care transpare și în operele de mai târziu. O dată cu declanșarea revoluției din 1848 din Țara Românească el nu a mai făcut portrete destinate unui cerc restrâns, ci unele care erau hărăzite popularizării conducătorilor eroici ai acesteia, adică în scop propagandistic. Aceste portrete au fost litografiate pentru a ajunge în mâinile tuturor. Principalul merit al operei sale a fost că a dezvoltat simțământul național al maselor prin sporirea numerică a sprijinitorilor revoluției
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Anca din drama "Năpasta" (1890) a lui I.L. Caragiale. Balada „Miorița” se remarcă printr-o atitudine de neputință, de resemnare și de împăcare cu soarta, omul simplu aflându-se într-o incapacitate de a se opune destinului care i se hărăzește. Unii critici au văzut în atitudinea ciobanului moldovean o expresie cristalizată a blândeții ancestrale a poporului român, un defetism nejustificat și inexplicabil. Romanul "Baltagul" respinge această mistificare antipatriotică, prezentând cazul unei femei simple care nu cedează în fața necazurilor și luptă
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
cu o creație mai unitară stilistic, mai densă.”" (Octavian Ursulescu: Cuvânt înainte la CD- ul „Strada Speranței”, EDC 442). "„În această lume de piață în care talentul nu mai are preț, Vasile Veselovski a fost un compozitor din categoria celor hărăziți cu talent. El compunea fără efort, ca și cum și-ar fi murmurat sieși o melodie...Lipsită de întortocheri și de bucle stilistice, tunsă scurt, fără vanitatea de a atrage ostentativ atenția, dar și fără teama de a fi prea simplă, muzica
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
în acea vreme, jumătate o păstrăm pe seama noastră, precum s-a spus mai sus și despre celelalte venituri, cealaltă jumătate având a fi îndreptată spre folosul zisei case, fără atingerea drepturilor bisericilor. De asemenea, rânduielile pe care le va fi hărăzit zisa Casă nobililor și altora venind din alte părți să locuiască în ținuturile amintite, atât în privința libertăților lor cât și a judecăților, precum și hotărârile judecătorești pe care le vor fi rostit împotriva acelora, le vom încuviința și întări, fără atingerea
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
s-a bucurat și de mărinimia unor Domnitori ai Moldovei astfel că în anul 1817, domnitorul Scarlat Callimachi, a scutit schitul de plata dărilor cuvenite pentru 200 oi, 100 stupi, și 200 vedre vin (3000 l). În 1818, același domnitor, hărăzește schitului cîte o mie oca de sare (1250 kg) pe an, o ocă de untdelemn și jumătate ocă de tămâie în fiecare lună, precum și dreptul de a aduce doisprezece „"liudi"”(oameni din afara țării) pentru a lucra pe moșia sa. În
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
România, a fost considerat un potențial succesor în funcție al tatălui său. A fost arestat în zilele Revoluției din 1989 și condamnat ulterior la o pedeapsă cu închisoarea, fiind eliberat pe motive medicale. Absolvent al Facultății de Fizică, părinții îi hărăziseră o carieră politică. Cu părinții săi a avut o relație destul de tensionată în ultima perioadă a vieții lor, chiar el declarând că nu a reușit niciodată să ajungă „la un modus vivendi” cu ei. A fost prim-secretar al CC
Nicu Ceaușescu () [Corola-website/Science/305620_a_306949]
-
să-i jefuiască. Ei i s-au alăturat orășenii avizi de a-și spori capitalul peste noapte și cavalerii burgunzi cu imaginație aprinsă, dar mai ales nobili cruciați sosiți din urmă. Marele persecutor, contele german Emich von Leisingen se credea hărăzit de Dumnezeu să ajungă împărat al Bizanțului și rege al Ierusalimului. Oare credea? Mai degrabă juca o farsă pentru a pescui în apele ce se tulburaseră. El cu ceata lui de cavaleri, urmat de sărăcime, s-a năpustit asupra evreilor
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
bulgar Dobrotici, care a domnit la mijlocul anilor 1300, între 1347 și 1386. Așezată la răscrucea a două drumuri dintre care unul unea Marea Nordului cu Marea Neagră străbătând Europa centrală iar celălalt porturile Mediteranei orientale cu ale stepelor pontice, istoria i-a hărăzit Dobrogei de-a lungul veacurilor o soartă zbuciumată. Rând pe rând s-au perindat mai multe armate: ale perșilor, apoi cele romane iar mai târziu invaziile popoarelor migratoare au fost urmate de stăpânirea musulmană, Dobrogea devenind între timp drumul de
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
pentru a intra. În momentul morții, omul îl întreabă pe portar de ce nu a mai încercat nimeni în afară de el să obțină accesul. I se răspunde: « Pe aici nu putea fi lăsat să intre nimeni altul, întrucât intrarea asta îți era hărăzită doar ție. Acum mă duc să o închid. » În octombrie 1915, Kafka intră într-un mod neobișnuit în posesia banilor Premiului literar Fontane. Adevăratul laureat, Carl Sternheim, refuză răsplata financiară și se hotărăște să cedeze banii tânărului și aproape anonimului
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Tot marele umorist continuă arătând că: "„Grandomania takiștilor a intrat imediat într-o criză și mai violentă. Li se părea că e prea puțin să-l numească pe d. Take Ionescu șef de partid. Ei au început deci să-i hărăzească epitetele cele mai hiperbolice, să-l divinizeze chiar. Așa, bunăoară: ziarul "Acțiunea" în numărul de marți 5 fevruarie, îl numește «acest om providențial» și «și geniul cel bun al țării românești». Ziarul "Ordinea" din aceiași zi scrie că d. Tache
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Neamț, de unde se pare că ar fi ajuns la Moscova împreună cu tezaurul României. Rădășenenii s-au îngrijit să facă o copie sub formă de polonic din argint poleit cu imitația inscripției slavone plus o altă inscripție: "„Această lingură s-a hărăzit de E. M. Naftanailă la B. din Rădășeni - 1866”". Pe o cruce de marmură aflată în curtea bisericii, lângă pridvor, este scrisă inscripția: "„Ctitorul bis. este Ștefan Tomșa 1611”". Pe peretele sudic al naosului se află un tablou votiv pictat în
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
reprezintă momentul incontestabilei sale renașteri, prin strămutarea în parcul Mănăstirii Curtea de Argeș, operație extrem de dificilă efectuată cu trudă și dăruire de către colectivul de specialiști ai Muzeului județean Argeș, cu cheltuiala episcopiei și cu blagoslovenia ierarhului Calinic Argeșeanul. În această nouă vatră hărăzită de destin, biserica de lemn din Drăganu-Olteni dăinuie ca o impresionantă mărturie în timp despre arta remarcabilă a "crucerului Marin" și a ucenicilor săi: "„Ioan crucer sin Radu crucer și Matei crucer”", ale căror nume sunt încrustate pe trupul locașului
Biserica de lemn din Drăganu-Olteni () [Corola-website/Science/319340_a_320669]