1,982 matches
-
implica într-o mai mare măsură în conduite ostile (Unnever și Cornell, 2003; Nabuzoka și Smith, 2003) ca urmare a unor caracteristici precum stimă de sine scăzută, abilități sociale limitate, un nivel scăzut al autocontrolului sau dificultăți de exprimare. În ceea ce privește hărțuirea psihologică a elevilor cu deficiență auditivă, investigațiile științifice sunt aproape inexistente, cunoscându-se puține informații despre impactul acestui fenomen asupra elevilor în cauză, despre dinamica procesului abuziv care ar putea fi specifică acestei categorii de elevi sau despre influența exercitată
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
de natură psihică. Chiar dacă sunt protezați, comprehensiunea și înțelegerea limbajului verbal sunt afectate de zgomotele din fundal. Practic, contextul anterior constituie un obstacol pentru demersul constatativ, izolarea putând fi considerată o conduită specifică acestor elevi și nu o consecință a hărțuirii psihologice. În astfel de situații, se impune să analizăm prezența unor indicatori ai prezenței abuzului de la comportamentul dificil, elevii cu abilități limitate de comunicare devenind mai puțin cooperanți cu oricine, randament școlar scăzut, anxietate și stres generate de idea de
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
de a se vorbi sau a faptului că poartă un aparat auditiv sau un implant cohlear. În plus, întrucât anumite acte agresive pot fi „ineficiente” având în vedere faptul că victima nu aude, autorii pot apela la alte strategii precum hărțuirea psihologică prin email sau mesaje pe mobil. În condițiile în care „a fi diferit” este cel mai cunoscut motiv pentru care elevii sunt hărțuiți, în cazul elevilor surzi, diferența fiind dată de specificul deficienței. În ceea ce privește gestionarea bullying-ului, mediul școlar poate
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
în procesul de învățare, neavând timp și predispoziția de a se angaja in acte ostile; de asemenea, un impact scontat au și monitorizarea intensivă a fenomenului precum și implementarea unor norme de disciplină care să impună conceptul de toleranță zero față de hărțuirea psihologică între elevi; • activități de învățare prin cooperare care să îmbunătățească atitudinile și relațiile dintre elevi, profesorul repartizând membrii unui grup de lucru astfel încât statutul de putere să fie relativ apropiat; • traininguri centrate pe asertivitate, stimă de sine și abilități
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
sociale pentru abuzatori și victime; • discuții constructive cu abuzatori și victime; • colaborarea părinte-profesor, aceasta dovedindu-se benefică mai ales în contextul în care părinții consideră comportamentul copiilor abuzatori ca fiind o normalitate. În consecință, o abordare potrivită a fenomenului de hărțuire psihologică în mediul școlar necesită cunoașterea și înțelegerea prealabilă, această idee constituind unul din motivele ce se regăsesc la baza elaborării prezentei lucrări și fiind, totodată, încă un pas important în demersul psihologilor școlari, și nu numai, de a stimula
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
evreii îl cataloghează ca "ereticul" Spinoza. Este anatemizat ("toate relele cerului să se abată asupra lui"), ceea ce îl expune riscului răzbunării exaltaților religioși. Exilat din Amsterdam, reușește să se întoarcă pe ascuns. Pentru a-și câștiga existența în condițiile de hărțuire în care trăia, șlefuiește lentile și dă lecții particulare. Olanda în care trăia Spinoza se afla în conflict armat cu Franța. Spinoza (căruia i se dusese vestea) este căutat, pe când se afla la Utrecht, de prințul de Condé22, pe care
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pe Stalin* să-și schimbe orientarea. în războiul din Spania*, lupta armată în forma războiului propriu-zis, puternic încurajată de PC spaniol în fața milițiilor anarhiste. Cel mai adesea însă, luptele de gherilă - veche tactică militară constând în refuzul luptei deschise, în hărțuiri și lovituri date prin surpriză - sunt preferate ca prefigurare a unui război în toată regula. Această formă a reținut doar puțin atenția lui Marx* și a lui Lenin, chiar dacă luptele de partizani au jucat un rol deloc neglijabil în războiul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vârstnicii, deoarece este posibil ca între aspirațiile lor înalte la intrarea pe piața muncii și ceea ce obțin mai târziu să apară discrepanțe; femeile sunt mai puțin satisfăcute decât bărbații din cel puțin trei motive: retribuție scăzută, oportunități de promovare limitate, hărțuire sexuală; intelectualii și managerii au niveluri de satisfacție mai înalte decât muncitorii și executanții deoarece ei au salarii mai mari decât ale altor grupuri profesionale, dispun de mai multă autonomie în muncă (își fixează propriul orar, ritm de muncă, sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
manifestare a conflictelor organizaționale după criteriul complexității și al caracterului, mai mult sau mai puțin legal al desfășurării lor. În prima grupă sunt încadrate formele acționale simple, tradiționale, la care recurg angajații atunci când sunt implicați într-un conflict. Acestea sunt: hărțuirea verbală - repetarea frecventă a revendicărilor sau a vizitelor, făcute de persoane diferite, la responsabilii ierarhici; delegația - trimiterea unui grup de oameni la șefii ierarhici pentru a-i forța să le satisfacă doleanțele; numărul mare din care este formată delegația și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
influența culturii organizaționale asupra comportamentelor desfășurate în mediile de muncă s-au instituit în adevărate „vedete” ale cercetătorilor din psihologia organizațională. Încetul cu încetul, impactul unor fenomene și factori cum ar fi stresul, discriminările de tot felul (profesionale, religioase, rasiale), hărțuirea sexuală, conflictele interpersonale și intragrupale etc. au început să pătrundă în cercetarea științifică și în lucrările de psihologie organizațională (vezi Braham, Rhodes, Pearn, 1981; Torrington, Hall, 1991; Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992; Reinhart, 1999; Greenberg, Baron, 1993; Smither, 1994; Mathis, Huțu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
problemelor mediului profesional, mai ales a celui din Suedia, unde își desfășoară activitatea din 1995, având capacități de consilier și psihoterapeut în mediile organizaționale, Leymann a observat existența și acțiunea unor fenomene de injustiție, denigrare, de încălcare a drepturilor, de hărțuire psihologică, agresiune la care sunt supuși oamenii la locul de muuncă, fapt care generează importante prejudicii personale, dar și la nivel organizațional, acestea întinzându-se de la simpla rănire și izolare în grupul de muncă până la sinucidere. Toate acestea au fost
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ei. Dacă însă ele sunt practicate sistematic și pe durate îndelungate, devin deranjante, dureroase și chiar distrugătoare. Numai în astfel de situații ele constituie părți componente ale mobbing-ului. Alți autori preferă utilizarea termenului mobbing atunci când este vorba despre persecuția sau hărțuirea la locul de muncă, înlocuindu-l însă cu alți termeni când sfera lui de acțiune o reprezintă cuplul, familia sau alte medii decât cele propriu-zis de muncă. De exemplu, Marie-France Hirigoyen, psihiatră franceză, psihanalistă și psihoterapeută de familie recurge la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
locul de muncă, înlocuindu-l însă cu alți termeni când sfera lui de acțiune o reprezintă cuplul, familia sau alte medii decât cele propriu-zis de muncă. De exemplu, Marie-France Hirigoyen, psihiatră franceză, psihanalistă și psihoterapeută de familie recurge la sintagma „hărțuire morală” sau „violență perversă în cotidian”. Și ea evidențiază caracterul nefast al unui asemenea fenomen. # Prin cuvinte aparent anodine, prin aluzii, sugestii sau tăceri, este efectiv posibil de a destabiliza pe cineva sau chiar de a distruge, fără ca anturajul să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
chiar de a distruge, fără ca anturajul să intervină (Hirigoyen, 1998, p. 7). # Așadar numai frecvența și repetiția în timp permit ca astfel de acțiuni să devină distrugătoare în plan psihologic, psihosomatic și social. În fine, mobbing-ul este introdus în sfera „hărțuirii emoționale”, acesta fiind titlul unei lucrări publicate recent de HYPERLINK "http://www.mobbing-usa.com/Book.htm" \l "Authors#Authors" Noa Davenport, Ruth Distler Schwartz și Gail Pursell Elliott (1999) despre mobbing. In extremis, mobbing-ul ar putea intra și în sfera
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se glumește pe seama originii sau naționalității ei; victima este obligată să accepte activități umilitoare; notarea inechitabilă și în termeni rău intenționați a muncii victimei; deciziile victimei sunt puse sub semnul întrebării sau contestate; agresarea victimei în termeni obsceni sau insultători; hărțuirea sexuală a victimei (prin gesturi sau propuneri). 4. discreditarea profesională a victimei nu i se atribuie sarcini de realizat; privarea victimei de orice ocupație și vegherea pentru ca victima să nu-și găsească singură vreo ocupație; încredințarea unor sarcini inutile sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
amintit și faptul că în 1996, revista The European Journal of Work and Organizational Psychology a publicat un număr special dedicat problematicii mobbing-ului, sub redacția lui Zapf și Leymann. Sunt cuprinse studii cu privire la: prevalența și riscul grupurilor față de bullying și hărțuirea în muncă (Einarsen, Skogstad); studii de caz privind diagnoza victimelor mobbing-ului (Groeblinghoff, Becker); conținutul și dezvoltarea mobbing-ului la locul de muncă (Leymann); statistici asupra victimelor mobbing-ului care sunt pacienți în clinicile din Suedia (Leymann, Gustafsson); mobbing-ul și starea de bine
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și figura prezentată, ele fiind analizate mai în detaliu într-o altă secvență a studiului nostru. Două caracteristici ale acestei procesualități trebuie reținute: este vorba despre evoluția tipică a mobbing-ului, când nimeni nu intervine pentru dezamorsarea unor situații explozive; dimpotrivă, hărțuirea și persecuția sunt practicate până la „lichidarea” victimei; o asemenea evoluție nu este deloc inevitabilă - dimpotrivă, este suficient să dorim și ea ar putea lua o altă turnură. 5.3. Cauzele mobbing-ului După ce am văzut ce este mobbing-ul, care sunt caracteristicile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
naționalități sau culturi, de Înfățișarea fizică, handicapurile fizice sau mintale sunt tratate, Într-adevăr, cu aceeași atenție În timpul manipulărilor experimentale sau În dările de seamă asupra efectelor prejudecăților. Să adăugăm la acest portret inevitabil incomplet formele cele mai diverse de hărțuire morală sau sexuală, la locul de muncă, În cadrul relațiilor dintre colegi În școli sau licee, dar și toate inegalitățile economice sau cognitive din interiorul și din afara Întreprinderii. Diferențierea pieței muncii Între un sector primar, alcătuit din salariați relativ privilegiați pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Good Thing, suspansul se încheie, căci asistăm la moartea lui Scotty; după aceea, un al doilea suspans, de o mai mică intensitate, este creat cînd mama lui Scotty se duce la magazinul brutarului, hotărîtă să-l atace din cauza telefoanelor de hărțuire de la acesta). Surpriza narativă de felul celei care interesează în acest caz, oarecum în contrast cu suspansul, apare atunci cînd o condiție inițială diferită duce la: 1. narațiunea care a abordat și se poate presupune că a trecut un "hotar” ce
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
se corelează oricât de paradoxale pot părea unele asocieri. Conexiunile se fac pe toată axa timpului de la antic la modern și contemporan. Platon stă lângă Edgar Papu, Călinescu lângă Einstein. Cartea este un discurs continuu neezitant întemeiat pe o permanentă hărțuire bibliografică; simțim o continuă vibrație ideatică, un sisific efort exegetic, pentru a-l prinde pe Eminescu în cele mai exacte coordonate. Filosofia, sociologia, fizica, matematică, istoria, filosofia culturii, etnologia, stilistica sunt convocate de autor pentru a sublinia modernitatea lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
obicei, cu toată verticalitatea sa morală, dejucând interese și incomodându-și, în continuare, contemporanii de toate culorile politice. Decizia se perfectase în culisele etanșeizate: moartea civilă și fizică a lui Eminescu este pecetluită ireversibil. Urmează șase ani de calvar, prin hărțuirea dintr-un loc în altul, cu efecte coșmariante. Tragic și odios. Cauzele capitale, pe care Theodor Codreanu le descoperă în atitudinea celor mai mulți dintre contemporanii scriitorului, ca și a urmașilor lui, s-ar rezuma în capacitatea cu care acesta și-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
organizația Frontului dispunea de mînă liberă pentru organizarea de campanii, activitatea celorlalte partide era strict limitată și a fost instituită o cenzură extrem de dură. Întrucît comuniștii controlau sindicatele tipografilor, ei au putut bloca apariția ziarelor partidelor Țărănesc și Liberal. Permanenta hărțuire l-a determinat în cele din urmă pe generalul Rădescu să depășească măsura. În ziua de 24 februarie, cînd o demonstrație violentă s-a soldat cu moartea cîtorva dintre participanți, el i-a numit pe Pauker și pe Luca "hiene
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
iar poziția lor era slabă. Prin luarea acestei măsuri simbolice, atît Marea Britanie cît și Statele Unite recunoșteau de fapt guvernul Groza. Alegerile din noiembrie 1946 au avut loc într-un cadru dominat de acțiuni represive. Ziarele opoziției au fost desființate, iar hărțuirea și intimidările făceau imposibilă desfășurarea unei campanii electorale normale. Așa cum era de așteptat, în urma numărării voturilor, lista guvernului a repurtat o victorie zdrobitoare. În adunarea formată din 414 membri, țărăniștii au obținut 32 de locuri, iar liberalii 3, restul fiind
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Dr. G. M. Dimitrov s-a întors în septembrie 1944 de peste hotare și a fost numit secretar al Uniunii Agrare, încercînd apoi să încurajeze ducerea de către partidul său a unei politici independente cu orientare pro-occidentală. Supus unor permanente obstrucții și hărțuiri, el a demisionat în cele din urmă în favoarea lui Nikola Petkov. Ulterior, Dimitrov s-a refugiat în clădirea misiunii americane de la Sofia, emigrînd în final în Statele Unite. La început, Petkov părea să aibă o mai bună bază de cooperare cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rivalizează cu a lor pînă la micii vasali care, deținînd, la nivelul lor mărunt, o putere doar de comandă (bannum), își exercită autoritatea în sînul senioriei. Nașterea și avîntul feudalității Dislocarea Imperiului de Apus, fărîmițarea regatelor în mari principate teritoriale, hărțuirea continuă exercitată de jefuitorii sarazini și normanzi, apoi lenta creștere demografică care începe să se manifeste odată cu secolul al X-lea, în timp ce activitatea comercială își reia avîntul în Adriatica, marea Nordului, Baltica și de-a lungul căilor continentale care trec
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]