2,011 matches
-
plagă împușcată. Plutonul de «viteji» care au tras din beznă, în miez de noapte, fără nici-un fel de somație, au gustat în dimineața următoare plăcerea de a se fotografia lângă cadavrul celui ucis mișelește. Jalnică satisfacție. În urma lui Andrei Budac, haiducul din Cârțișoara, oamenii satului au plâns discret, în felul lor. Rapsozii satului au creat o o nouă legendă a satului lor și chiar o «Baladă a lui Budac», care multă vreme se va cânta în șezătorile fetelor ca și cele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
puțini o mai știu. Pe 11.05.1912, consiliul primăriei comunei Oprea Cârțișoara a luat în discuție solicitarea scrisă a fratelui lui Andrei Budac, Arsene, de a i se da dreptul să construiască în sat, un monument omagial în memoria haiducului. Cererea a fost respinsă. Astăzi, singura care mai căntă balada lui Budac, este Lonoaica, rapsod al satului, pe care sănătatea și numărul anilor adunați n-o mai lasă să iasă în uliță. Dar de acolo din singurătatea ei lipsită de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nu am făcut, făr-bine cât am putut. Am luat de la bogați de am dat la cei săraci. Frunză verde izmă creață, când s-a făcut dimineață, Adânc mormânt îi săpară, feciorii din Cârțișoară. Să așeze-n el frumos, trupșor de haiduc vânjos. La trei zile satu-o vint să-l petreacă la mormânt. Urlă câinii-n sat și latră, pe Budac îl duc la groapă, Iar acolo-l înconjor cu flori roșii de bujor Și cum stau și îl privesc, lacrime fierbinți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
soldați din armata roșie, la Brașov în 1946. Atunci când bărbații din ceată i-au spus acesteia că ar fi bine să-și vadă de treabă, să se izoleze ca să fie ferită de riscuri, ea a ripostat : -«Și eu sunt nepoata haiducului Budac». Ca om de sprijin pe o perioadă lungă de timp, Olimpiu Borzea a păstrat legătura cu colonelul Dumitru Costăchescu, care-i aproviziona cu armament și echipament militar din unitatea sa. Își puseseră la punct și un sistem de chemare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o strachină, descântați cândva, leac pentru spaime; monedele tuturor târgurilor încheiate pe acest pământ, cu prețul șters și efigiile uitate de timp; plugul de lemn și balanța, lângă "ocaua lui Cuza" și "Istoria frumosului Arghir" tipărită în chirilică; scara șeii haiducului Darie, lângă fluiere și-un cimpoi".... etc. etc. etc. Un fantastic bric-a-brac, chemat să depună mărturie pentru "a fost odată", sub cronicărescul îndemn "să se știe". Am tipărit "Cronica de la Arbore" în mai multe ediții. La una dintre lansări, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Eminescu" cântărit în palma lui Gheorghe bate toate recordurile macabrului și prostului gust), posibilă într-un documentar "de autor", n-are ce căuta într-un film-sinteză Eminescu. Spectaculosul detectivistic poate fi la locul lui într-o peliculă dedicată, să zicem, haiducului Coroi; a ni-l înfățișa insistent pe Eminescu zbătându-se în cămașa de forță cui prodest? Să zicem că această teză a complotului generalizat (clasa politică, oripilată de criticile poetului în ipostază de gazetar îl declară cu adâncă mișelie nebun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
adevăr, negrii sunt mai dotați din acest punct de vedere față de reprezentanții rasei albe. Se pare că, totuși, nu! Un argument l-ar putea oferi și borcanul ce găzduiește în spirt, la Institutul Mina Minovici, mădularul încovrigat și înghesuit al haiducului Terente...) Macrofalia negrilor ar fi simplă legendă (depinde, zicem noi, și de cine măsoară) menită să ofere susținere rasismului. În 1867, clericul Payne, din Tenessee, a scris că negrii au fost creați înainte de Adam, ei fiind una dintre perechile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ne-am aflat în preajmă. Și, slavă Domnului, că ne-am aflat mai mult decât ne-am fi așteptat până când el avea să ne spună numele lui adevărat. Omul avea o față mare, rotundă, roșcovană, cu fălci puternice, ca de haiduc. Ochii mari și albaștri, cu priviri sfredelitoare și agere, ca de vultur, păreau să cerceteze și să vegheze, în taină, pe fiecare din credincioșii ce înaintau spre altar. Deasupra sprâncenelor groase și zburlite, lucea o frunte lată, ușor încrețită și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de a converti populația ortodoxă nu a avut succes. Un secol mai târziu, se deschid În zonă exploatări miniere, ceea ce a atras mulți muncitori, slujbași și arendași străini, agravând pauperizarea satelor. Mulți locuitori se retrag În munți, formând cete de haiduci. Este cunoscut haiducul Grigore Pintea, ale cărui cete de viteji au intrat În istorie și legendă. O răscoală de proporții este cunoscuta mișcarea a coruților Împotriva lobonților, apărători ai Împăratului și ai nobililor latifundiari. În 1726, zona este desprinsă de
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
populația ortodoxă nu a avut succes. Un secol mai târziu, se deschid În zonă exploatări miniere, ceea ce a atras mulți muncitori, slujbași și arendași străini, agravând pauperizarea satelor. Mulți locuitori se retrag În munți, formând cete de haiduci. Este cunoscut haiducul Grigore Pintea, ale cărui cete de viteji au intrat În istorie și legendă. O răscoală de proporții este cunoscuta mișcarea a coruților Împotriva lobonților, apărători ai Împăratului și ai nobililor latifundiari. În 1726, zona este desprinsă de Principatul Transilvaniei și
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Zeitung", "Stern" sau "Frankfurter Allgemeine Zeitung" nu se sfiesc să acorde spații largi "magicienilor din România", românii nu se Înghesuie să-și laude reprezentanții, chiar dacă performanțele lor nu ar putea fi egalate vreodată de nici un "star" din show-bizz-ul autohton. Destinele ”Haiducilor” din Clejani și a Fanfarei ”Ciocârlia” (fosta Zece Prajini) sunt asemănătoare: "Haiducii" au semnat un contract cu casa de discuri belgiană Crammed (editand albumele direct in Occident), iar ”magicienii” din satul Zece Prăjini au intrat pe ”mâna” nemților Henry Ernst
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
largi "magicienilor din România", românii nu se Înghesuie să-și laude reprezentanții, chiar dacă performanțele lor nu ar putea fi egalate vreodată de nici un "star" din show-bizz-ul autohton. Destinele ”Haiducilor” din Clejani și a Fanfarei ”Ciocârlia” (fosta Zece Prajini) sunt asemănătoare: "Haiducii" au semnat un contract cu casa de discuri belgiană Crammed (editand albumele direct in Occident), iar ”magicienii” din satul Zece Prăjini au intrat pe ”mâna” nemților Henry Ernst si Helmut Neumann, care le-au editat albumele sub labelul Asphalt Tango
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
liceal și tehnic profesional”, nr. 9, 1977, p. 46. [47] GHEORGHIU, VLADIMIR, Perfecționarea exprimării orale și scrise a elevilor, învLicTehn, 26, nr.8, 1977, 3-4. [48] GRAUR, AL., Latina în formația profesorului de limba română, LL, 1, 1977, 1O7-108. [49] HAIDUC OLIVIA, Metode și procedee active folosite în cadrul lecțiilor în vederea corelării cunoștințelor de citire, limbă și compunere-expunere la clasa a II-a, în Metode active de predare-învățare în lecții, Tîrgu-Mureș, 1977, p. 83-85. [50] HANCU, ALEXANDRU, Reluarea unor probleme de limbă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Cioineag Gheorghe - judecător la Tribunalul Bacău 6. Babusanu Elenă - judecător la Tribunalul Bacău 7. Prichici Emilian - judecător la Tribunalul Bacău 8. Șerban Aurora Irina - judecător la Tribunalul Bacău 9. Neagu Cretu Ileana - judecător la Curtea de Apel Galați 10. Cristache Haiduc - judecător la Tribunalul Constantă 11. Bucur Gheorghe - judecător la Curtea Supremă de Justiție 12. Nica Ana - procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constantă 13. Suciu Tiberiu Silviu - procuror la Parchetul de pe lină Curtea de Apel Timișoara 14. Vidrasc Constantin
DECRET Nr. 62 din 9 aprilie 1996 privind eliberarea din funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114397_a_115726]
-
Enescu Radu, cercetător științific principal gradul I, directorul Institutului de Cercetări Electronice București 17. Dr. maț. Filip Florin, cercetător științific principal, directorul Institutului de Cercetare în Informatică București 18. Prof. dr. ing. Fodor Dumitru, Universitatea Tehnică Petroșani 19. Prof. univ. Haiduc Ionel, membru corespondent al Academiei Române, rectorul Universității Cluj-Napoca 20. Dr. ing. Ion Dumitru, inginer tehnolog principal gradul I, directorul Direcției generale programe guvernamentale din Ministerul Cercetării și Tehnologiei 21. Dr. Iosifescu Marius, directorul Centrului de Statistică București 22. Dr. ing.
HOT��RÎREA Nr. 226 din 22 mai 1993 privind completarea şi modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 66/1991 privind componenta şi Regulamentul-cadru de funcţionare ale Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109462_a_110791]
-
al soției, în ulei, din anul 1918, mărimea (39x27) se află la Muzeul din Iași (Palatul Culturii, n. E.D.) și sunt reproduse în lucrarea N. Dumitrescu la No. 10 și 12. La Liteni povestea: „În Gimnaziu am fost coleg cu haiducul Niculiță, despre care scriu acum ziarele. Era voinic și drept. Eu eram mic, debil și neastâmpărat și colegii mă dovedeau în încăierările din recreație, dar eram dârz și asta-i plăcea lui Niculiță, care îmi lua apărarea. Mă bucur de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
când l-am vizitat pe Vasilică Popa mi-a spus că a adunat material pentru niște lucrări. Mata cunoști ce s-a făcut cu acel material?453 I-am dat și eu ceva despre un frate al meu, apoi despre haiducul Florea, Pantelimon, Lucan și banditul Hăbuc din satul meu, coleg de școală. 452 Primul sediu al Școlii Domnești a fost într-adevăr pe strada Gării, dar ulterior - după spusele profesorului Vasile Ciurea - s-a mutat pe Ulița Rădășenilor, păstrându și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
treabă e un mod de lucru” Petre Țuțea Mitologia postdecembristă a scos la rampă, alături de alți idoli de cârpă, eroul sărit din podul șurii, cu furca în mână, direct în focul luptei anticomuniste. El, justițiarul opiniei politice sătești, asemenea vechilor haiduci care ne populează istoria, este cel mai drept, cinstit, cutezător, neînfricat, dârz, deștept, talentat, credincios nevoie mare și văr de-al doilea cu Iisus Hristos. Sigur, ameliorarea bolii suitului la cap, s-ar putea face aplicându-se, ca de atâtea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că nu a putut face mai mult. * Toamna și primăvara, la Ploiești, ședințele FDC se țineau în cadrul natural, în Lunca Teleajenului, Pădurea Ghighiului sau Crângul lui Bot. Comuniunea cu natura ne dădea sentimentul comuniunii cu marii eroi ai neamului, cu haiducii ridicați în numele dreptății sfinte împotriva stăpânitorilor și uzurpatorilor drepturilor neamului. Iarna, nu de puține ori, podul fabricii de pâine și paste făinoase La Vulturul - proprietatea d-lui Duțu Popescu, părintele fraților Stelu, Nicu și Badea Popescu - era locul sigur care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rușii și... Obosit și emoționat a căzut leșinat. Preoteasa îl mână: Lasă copilul în seama mea și fugi acolo repede! Părintele s-a socotit: „Ce pot face singur? Nu știu câți ruși sunt!”. Repezindu-se peste drum la cumnatul său Petrică, un haiduc de om, îi spuse întâmplarea în două vorbe. Nea Petrică dădu un chiot haiducesc ca în pădure, și de pe ulițe se strânseră douăzeci de bărbați tineri și feciori, gata de luptă. Părintele, în fruntea cetei de viteji, se îndreptă spre
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și după șaizeci de ani24. După școala primară, Iorga s-a înscris la liceu (Gymnasium). Tendințele manifestate anterior au continuat să se manifeste: ușurință în însușirea materiilor, rod al unei educații paralele. Începe acum să se familiarizeze cu scrierile despre haiduci, gherila naționalistă care acționa la drumul mare, prezentați într-o manieră romantică. Și o singurătate tot mai accentuată 25. Primul-ministru, Bătrînul Ion Brătianu (căruia Iorga îi spunea "bătrînul și tiranicul Vizir")26 a vizitat școala. Vizita lui i-a trezit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în evidență mîndria patriotică și exaltîndu-se trecutul și dragostea pentru țărănime. Programul afirma un ideal național, oferind suport critic cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii străini, ciocoii, evreii și grecii trăiau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
național, oferind suport critic cultural și social. Iorga avea în vedere un țel social: întemeierea "satului sămănătorist" și apariția "sămănătoristului". Această viziune coincide cu popularitatea haiducilor așa cum erau prezentați în poeziile lui Coșbuc și descriși de Bucura Dumbravă. Satul de haiduci ca și satul sămănătorist reprezenta tradiția și evoluția organică. Preotul, învățătorul și boierul erau integrați în lumea aceasta; intrușii străini, ciocoii, evreii și grecii trăiau de pe urma profiturilor lor; Sămănătoristul era opus locuitorilor marilor orașe și ai suburbiilor industriale. În satul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fără comentarii. Uneori, notează o scurtă impresie, precum „spectacol bun” sau „reprezentație slabă”. Alteori, destul de rar, e ceva mai darnic în comentarii, precum în însemnarea din 7/19 ianuarie 1883: „Ora 8 plecat cu Candiano la teatru. Prima operă românească, Haiducul, în trei acte, nu e rea, muzica plăcută, foarte plin și multe aplauze”. La fel face cu lucrările de artă pe care le vede prin diferite locuri. Cumpără foarte multe obiecte de artă, atât în țară, cât mai ales în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
frumoasă și rece. Înainte de amiază nici un ministru. Căpitanul Șoimănescu merge la Pitești pentru a-l felicita pe Brătianu, căruia i-am și telegrafiat. După-amiaza audiențe, în grădină. Seara cu Elisabeta. Ora 8 plecat cu Candiano la teatru. Prima operă românească, Haiducul, în trei acte, nu e rea, muzica plăcută, foarte plin și multe aplauze. Lecca, ministrul de finanțe, la mine în pauză. Ora 11, se termină. Ora 11½ la Cotroceni, care e iluminat electric. Sâmbătă, 8/20 ianuarie −9°R, chiciură
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]