1,208 matches
-
localitate pentru cei care nu erau angajați în fabrică. Fabrica era singura de acest gen de pe Valea Izei deci a transformat localitatea într-un centru industrial pe acele vremuri. În perioada comunistă mai funcționa și un spital de mici dimensiuni, halta feroviară (Bocicoiel), secție de pompieri și o filiala a Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC) de asemenea cum este menționat mai sus se începeau lucrările de descoperirea a sit-ului istoric. Localitatea era în plină dezvoltare. Începând cu ultimii ani
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
au fost abandonate și nu au mai fost redeschise nici până azi, fabrică închisă și vândute aparatele industiale la fier vechi apoi privatizată pentru a se transforma acum într-un depozit, spitalul a fost mutat în localitatea vecină, și la Halta feroviară Bocicoiel este tot mai puțin utilizată. Agricultura s-a restrâns la activitatea gospodăriilor care își produc strictul necesar fără a genera vreo activitate economică. CEC Bank își desfășoară activitatea în continuare. În cladirea Primăriei este si un și un
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
de orașul Drobeta Turnu Severin, 25 kilometri vest de orașul Strehaia, pe piemontul Coșuștei, pe cursul superior al râului Hușnița. În satul Prunișor se află biserica "Sf. Nicolae". Comuna Prunișor dispune de o stație feroviară în satul Prunișor și doua halte de c.f. (Gârnița și Igiroasa). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Prunișor se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,45%). Pentru 6,55
Comuna Prunișor, Mehedinți () [Corola-website/Science/301612_a_302941]
-
Comuna Vrata este situată în sudul județului Mehedinți, la 65 km de Drobeta Turnu Severin, la 32 km de orașul Vânju Mare care are o influență scăzută asupra comunei și la 45 km de Calafat. Cea mai apropiată gară este halta Maglavit la o distanță de 33 km. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vrata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,92%), cu o
Comuna Vrata, Mehedinți () [Corola-website/Science/301615_a_302944]
-
Bistriței. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Bacău. Din acest drum, la Costișa se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre est la Cândești. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de mișcare Costișa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Costișa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,5%). Pentru 2,46% din populație, apartenența
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
șoseaua județeană DJ101I, care o leagă spre vest de și spre est de Ploiești (unde se termină în DN1). Prin comună trec și căile ferate Ploiești-Brașov, pe care este deservită de stația Buda; și Ploiești-Târgoviște, pe care este deservită de halta de mișcare Târgșoru Nou. Teritoriul comunei aparține Câmpiei Ploieștilor formată pe conul de dejecție al râului Prahova. Este o câmpie de tip piemontan, relativ plană, slab fragmentată cu văi și terase slab individualizate. Teritoriul comunei se situează într-o zonă
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
alimentată printr-un tunel de aducțiune săpat prin muntele Botoșanu, din Lacul Izvorul Muntelui). Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, care este deservită de stația Pângărați și de halta de călători Stejaru. Pe teritoriul comunei se află rezervația forestieră Pângărați, unde sunt protejate unele specii de tisă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pângărați se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
Dâmbovița, între râurile Provița și Prahova, având o parte din teritoriu, nelocuit, în jurul lacului Răstoace de pe malul drept al Proviței. În partea sa sudică, comuna este străbătută de șoseaua DN72 și de calea ferată Ploiești-Târgoviște, pe care este deservită de halta Brătășanca. Principalele căi rutiere ale comunei sunt DJ101P, care pornește din DN72 și duce către Câmpina, și DJ101I care leagă comuna de Ploiești (ca rută alternativă drumului național) și de satul Dițești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Filipeștii
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
și Săvinești (reședința). Comuna se află în partea central-sudică a județului Neamț, pe malul stâng al Bistriței. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Bacău. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de călători Săvinești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săvinești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,52%), cu o minoritate de romi (2
Comuna Săvinești, Neamț () [Corola-website/Science/301676_a_303005]
-
municipiul Ploiești, la sud de orașul Vălenii de Munte. Din DN1A, se desprinde lângă Gura Vitioarei șoseaua județeană DJ100G, care o leagă de Vărbilău prin pădurea Cazacului. Prin comună trece și calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de halta Făget Teleajen. Teritoriul comunei este caracterizat printr-un relief de deal și este străbătut de râul Teleajen în partea de est și de râul Bughea în partea de vest, râu care se varsă în râul Teleajen la ieșirea din satul
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. Din aceasta, lângă Lipănești, se ramifică șoseaua județeană DJ217, care trece pe la mănăstirea Zamfira și duce mai departe spre Dumbrăvești. Prin comună trece și calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de halta de călători Lipănești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lipănești se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,61%), cu o minoritate de romi (1,21
Comuna Lipănești, Prahova () [Corola-website/Science/301688_a_303017]
-
care deservește satele comunei și se termină în extremitatea sa de sud-est în șoseaua națională DN1D, care leagă Ploieștiul de Urziceni și formează în acea zonă limita comunei. Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de halta Tomșani. În partea de vest a comunei curge pârâul Călmățui care, după ce străbate satele Tomșani și Măgula formează două bălți în suprafața de 17 hectare luciu de apă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tomșani se ridică la de
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
Vaidei, mai demult "Vaivodei, Voivodu" (în , în ) este un sat în comuna Romos din județul Hunedoara, Transilvania, România. Este așezat la est la 37 km de capitala județului, Deva. Din șoseaua națională de la Halta CFR Geoagiu pleacă un drum spre sud, spre comuna Romos, drum care la aproximativ 2km distanță de intrarea în Romos se ramifică spre satul Vaidei. Acest drum spre Vaidei urcă în serpentina lentă pe marginea unui pârâu, pe lungimea de
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
mai departe în județul Teleorman la , Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F), , , , , , și mai departe în județul Giurgiu la , și Giurgiu (unde se termină în DN5B). Prin comună trece și calea ferată Pitești-Roșiori, pe care este deservită de halta Ionești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Buzoești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,94%). Pentru 1,99% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
În apropiere de intersecția din care pornește DJ703I, din acesta se ramifică spre sud-est șoseaua județeană DJ703K, ce duce la și (unde se termină în DN73). Prin comună trece și calea ferată Pitești-Curtea de Argeș, pe care este deservită de haltele Borlești Argeș și Merișani. În comuna Merișani se află pista de încercări auto a fabricii de automobile Dacia de la Mioveni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Merișani se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
el se varsă în Trotuș, orașul Comănești aflându-se la sud-est și în aval de comuna Asău. Prin comună trece șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc. Este străbătută și de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de halta de mișcare Asău și de halta de călători Caralița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Asău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,46%), cu
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
Comănești aflându-se la sud-est și în aval de comuna Asău. Prin comună trece șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc. Este străbătută și de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de halta de mișcare Asău și de halta de călători Caralița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Asău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,46%), cu o minoritate de romi (3,14
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
superior al acestuia, între munții Ciucului și munții Tarcăului, la o distanță de 80 km față de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc. Este traversată de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de haltele de mișcare Goioasa și Simbrea. Comuna Agăș este situată la altitudinea de 560 m, aceasta variind dupa cum urmează: Simbrea 575 m, Preluci 540 m, Goioasa 542 m, Beleghet 540 m, Diaconești 522 m, Sulța 630 m, Coșnea 745 m.
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
zona de munte pe valea Trotușului, așezată pe cursul superior al acestuia, între munții Ciucului și munții Tarcăului. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc, dar și de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de halta de călători Brusturoasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brusturoasa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,48%). Pentru 1,91% din populație, apartenența
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
a județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul drept al Trotușului în bazinul afluentului acestuia Bilca. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de halta Bâlca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coțofănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,71%), cu o minoritate de romi (21,38%). Pentru
Comuna Coțofănești, Bacău () [Corola-website/Science/300665_a_301994]
-
județului, pe malul drept al Bistriței, unde râul formează lacul de acumulare Gârleni. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de stația Gârleni și de halta de călători Lespezi Bacău. Se învecinează la nord cu comunele Racova și Berești-Bistrița, la sud cu comunele Hemeiuș și Mărgineni, la est cu comuna Berești-Bistrița și la vest cu comuna Blăgesti. Localitățile comunei s-au dezvoltat, în general, de-a
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
drum, la Hemeiuș se ramifică șoseaua județeană DJ119B, care duce spre sud la Mărgineni (unde se intersectează cu DN2G), Măgura (unde se intersectează cu DN11), Luizi-Călugăra și Sărata. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de mișcare Hemeiuș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hemeiuș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,5%). Pentru 6,04% din populație, apartenența
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
nord-est la Sascut (unde se intersectează cu DN2) și mai departe spre sud-est în județul Vrancea la Homocea (unde se termină tot în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de stația Urechești și de halta de călători Cornățel Moldova. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Urechești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,75%). Pentru 3,98% din populație
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
pare rău,... Textul bocetelor sunt adaptate la caracterul și particularitățile celui dispărut, ele cuprind de asemenea elemente din viața acestuia. Un obicei curent al locuitorilor din Livadia era legat de trenurile personale, care traversau satul și de oprirea lor la halta C.F.R. Astfel în orele după amiezii și mai ales de Sărbători, foarte mulți săteni, mai ales tineri de ambele sexe, ieșeau la haltă unde se “difuzau” știrile, noutățile sau bârfele. Fiecare sat din zonă avea câte o poreclă, de obicei
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
al locuitorilor din Livadia era legat de trenurile personale, care traversau satul și de oprirea lor la halta C.F.R. Astfel în orele după amiezii și mai ales de Sărbători, foarte mulți săteni, mai ales tineri de ambele sexe, ieșeau la haltă unde se “difuzau” știrile, noutățile sau bârfele. Fiecare sat din zonă avea câte o poreclă, de obicei cu caracter ironic, iar acea a satului Livadia era ,Tri mă tri”. Atunci când opreau trenurile în haltă unii pasageri din tren strigau pe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]