2,559 matches
-
de filozofie, de ceva greacă, dar mai ales de română și germană în egală măsură. Era vorba deci de a realiza bilingvismul. După ce, lucrând împreună, am lăsat Ursprung-ul în spate, am înțeles că dincolo de uniunea germanei cu româna obținuserăm, prin hermeneutica textului, o sondă a gândului pe care nu o poate realiza decât concernul a două minți bine acordate. Am revizuit traducerea la Ursprung, într-un interval de numai câteva luni, de trei-patru ori, și sânt pagini (ca aceea faimoasă cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cerc. Heidegger nu are baladă. L-am ascultat în două rânduri vorbind, o dată în 1941, a doua oară în 1943, când am avut senzația că ascult aceeași conferință de cu doi ani în urmă. Îi acord un singur lucru: are hermeneutică, obține interpretarea individualului. Dar nici aici lucrurile nu sânt în ordine. A face hermeneutică înseamnă a avea acces la forma individualului; fiecare individual își poartă în el propria lui formă și această formă este necesitatea lui. Schiller a spus ceva
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
1941, a doua oară în 1943, când am avut senzația că ascult aceeași conferință de cu doi ani în urmă. Îi acord un singur lucru: are hermeneutică, obține interpretarea individualului. Dar nici aici lucrurile nu sânt în ordine. A face hermeneutică înseamnă a avea acces la forma individualului; fiecare individual își poartă în el propria lui formă și această formă este necesitatea lui. Schiller a spus ceva extraordinar când a afirmat că necesitatea unui lucru este forma lui. Heidegger are intuiția
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
forme ascunse pe care o poartă cu sine orice individual, dar fără să aibă și o teorie a formei individuale. Nu are, cu alte cuvinte, elaborată o logică ca teorie a formei individuale. Și - dați-mi voie să mă laud - hermeneutica mea îi este superioară măcar din acest punct de vedere; ea se bazează pe o logică proprie științelor de tip hermeneutic, științelor spiritului, deci acelor științe care nu au pierdut individualul și forma lui. Logica aceasta, care îmi validează hermeneutica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
hermeneutica mea îi este superioară măcar din acest punct de vedere; ea se bazează pe o logică proprie științelor de tip hermeneutic, științelor spiritului, deci acelor științe care nu au pierdut individualul și forma lui. Logica aceasta, care îmi validează hermeneutica, este tocmai teoria formei individuale, "logica lui Hermes", cum am numit-o, o logică ce nu a pierdut concretul și care tocmai de aceea nu mai poate fi preluată de matematici și de către mașini." Observ comportamentul despotic al lui Noica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mulțumindu-i că l-a ajutat. În sfârșit, globalismul. Am să vă spun ce cred despre el și despre panteism totodată, pornind tot de la individual și idiomatic. Eu nu cred că între epistemologie sau logică, pe de o parte, și hermeneutică, pe de alta, este o ruptură. Idiomaticul devine transmisibil când îi revelezi forma. Orice lucru se află în forma lui și poate nu prețuim niciodată îndeajuns travaliul criticii și al hermeneuticii care se chinuie să facă transmisibilă această formă a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
între epistemologie sau logică, pe de o parte, și hermeneutică, pe de alta, este o ruptură. Idiomaticul devine transmisibil când îi revelezi forma. Orice lucru se află în forma lui și poate nu prețuim niciodată îndeajuns travaliul criticii și al hermeneuticii care se chinuie să facă transmisibilă această formă a individualului. Există deci și jos - cu hermeneutica - o republică a formelor, așa cum există una sus, cu logica. Iar dacă însumezi și înglobezi treptat formele de la care pleacă hermeneutica, obții, la limită
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Idiomaticul devine transmisibil când îi revelezi forma. Orice lucru se află în forma lui și poate nu prețuim niciodată îndeajuns travaliul criticii și al hermeneuticii care se chinuie să facă transmisibilă această formă a individualului. Există deci și jos - cu hermeneutica - o republică a formelor, așa cum există una sus, cu logica. Iar dacă însumezi și înglobezi treptat formele de la care pleacă hermeneutica, obții, la limită, o teorie care lasă în urmă forma ca formă individuală și termină prin a elibera generalul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
criticii și al hermeneuticii care se chinuie să facă transmisibilă această formă a individualului. Există deci și jos - cu hermeneutica - o republică a formelor, așa cum există una sus, cu logica. Iar dacă însumezi și înglobezi treptat formele de la care pleacă hermeneutica, obții, la limită, o teorie care lasă în urmă forma ca formă individuală și termină prin a elibera generalul. E o lentă trecere de la hermeneutică la logică și, invers, o procesiune în ambele direcții. Totul, în spirit, e drum de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
există una sus, cu logica. Iar dacă însumezi și înglobezi treptat formele de la care pleacă hermeneutica, obții, la limită, o teorie care lasă în urmă forma ca formă individuală și termină prin a elibera generalul. E o lentă trecere de la hermeneutică la logică și, invers, o procesiune în ambele direcții. Totul, în spirit, e drum de jos în sus și de sus în jos, și nu doar o scară a lui Iacob. Spun toate astea ca să înțelegi de ce mă tem de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
gânditor modern al cărui sistem este o închidere ce se deschide. Dacă s-a ajuns să se râdă de filozofii cu sisteme, lucrul se explică tocmai prin aceea că aici e vorba de închideri care se închid. Nu poți face hermeneutică cu un asemenea sistem și, neputând face, nu ai cum să intri în gândul altuia. Există deci în profesorat un teribil risc: ori îl faci înainte de a-ți fi obținut ideea, și atunci trebuie să te accepți ca simplu manipulator
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
altă parte, punerea mai presus, din punctul de vedere al politicii oficiale, a diferențelor naționale față de ideologiile integratoare supranaționale. Or, întreaga gândire a lui Noica se întîlnea, prin cele două direcții ale sale - construcția de sistem, de viziune originală și hermeneutică personală, apoi prin obsesia de a defini un profil spiritual național - cu aceste două fenomene distincte. Mai mult; ea răspundea unei duble nevoi, obiectiv apărute: nevoii de a redobândi originaritatea gândirii, după ani de monotonie mentală aduși de un materialism
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este însă mai puțin adevărat că cele două laturi au rămas în opera sa într-o stranie exterioritate, lucrările care o alcătuiesc rînduindu-se în două orizonturi distincte și autonome: pe de o parte lucrări de istoria filozofiei europene, de metafizică, hermeneutică și logică, ce vădesc un adevărat cult pentru filozofia elină și filozofia clasică germană (comentarii la dialogurile platoniciene, Concepte deschise la Descartes, Leibniz și Kant, comentarii la Fenomenologia spiritului a lui Hegel, Despărțirea de Goethe, Șase maladii ale spiritului contemporan
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
omul se definește ca acest personaj agitat, veșnic "pe drum", ca Aussein auf, ca ieșire din sine și ca "fapt de a avea întotdeauna ceva de făcut", cum traduce Bogdan. Paginile lui Bogdan sânt minunate prin rigoarea și onestitatea lor "hermeneutică". Mi-ar plăcea să trăiesc din nou așa, numai așa, într-un etern Păltiniș reînviat, la "4 000 de picioare deasupra omenirii", deasupra a ceea ce atunci credeam că este doar mlaștina politică a locului și care acum aduce, în linii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ziua în fața unui ecran, având oricând la îndemînă o sticlă de bere, și comenzile warte ― lauf, înghițite de imobilismul nevrozei, cad deocamdată în gol. Îi propun prietenei mele să introducem în tratatele de psihiatrie "sindromul Akila warte ― lauf. Bogăția lui hermeneutică mi se pare prodigioasă. Majoritatea vieților se desfășoară așa: indivizii ― și deopotrivă popoarele ― au nevoie de cineva care să le spună la tot pasul ce să facă, când trebuie "să stea" și când trebuie "s-o ia din loc". Se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
stilistică a lui Noica. Iar acest legământ se bazează pe o credință simplă: nu există idee care să poată pătrunde în lume neajutată de un coup d'envoi afectiv; nu există sentiment care să se poată impune fără prestigiul unei hermeneutici discursive. ( Din această credință s-au născut în fond și toate paginile acestea. Iar Sorin va ști să respecte atât de bine legământul, încît nici cel mai iscusit ochi nu va putea descoperi vreodată cusătura care face să stea laolaltă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu pătrundere și știință acolo unde de fapt încetează pătrunderea și știința". Discuția alunecă în cele din urmă către fenomenologie. Ce înseamnă în fond a face fenomenologie? Ce înseamnă a-ți cultiva văzul fenomenologic? Ce deosebire este între fenomenologie și hermeneutică? Ne despărțim târziu noaptea și îmi promit ― dar știu că nu mă voi ține de cuvânt ― să ne revedem sistematic pentru că am nevoie de ei ca de o garanție a non-abrutizării mele. ( Mai e ceva: orice punte aruncată în urmă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
academice neteoretice și în dezbaterile politice contemporane. În al doilea rînd, trebuie să ne educăm capacitatea de a traduce o teorie, fie și incomplet, în limbajul alteia și să ne privim propriile asumpții și cu ochii altora. Aceasta este abilitatea hermeneutică pe care studiul de față, care își propune să înțeleagă realismul și din interior și din afară, și-o fixează cu bună știință ca obiectiv. Mai mult decît aplicarea științifică profesională a legilor mediului internațional, această abilitate hermeneutică este cea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
este abilitatea hermeneutică pe care studiul de față, care își propune să înțeleagă realismul și din interior și din afară, și-o fixează cu bună știință ca obiectiv. Mai mult decît aplicarea științifică profesională a legilor mediului internațional, această abilitate hermeneutică este cea care ne pregătește pentru diplomația practică, fiind un apanaj al acesteia. STRUCTURA CĂRȚII Dacă la început capitolele au un caracter mai general, pe măsură ce ne apropiem de final ele devin din ce în ce mai specializate. Primele capitole vor fi, pentru mulți, elementare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
științe sociale n-ar trebui să se intereseze de trecut or ele tocmai asta fac, cel mai adesea. Însă științele sociale se disting ele însele de istorie prin scopul demersului lor. Metodele istorice fac parte, în general vorbind, din tradiția hermeneutică. În sensul ei inițial, hermeneutica a fost înțeleasă ca lectură și interpretare strictă a textelor, dar a ajuns treptat să cuprindă orice sistem de semne și înțelesuri. Hermeneutica nu-și asumă scopul științific de a formula explicații care ar putea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
să se intereseze de trecut or ele tocmai asta fac, cel mai adesea. Însă științele sociale se disting ele însele de istorie prin scopul demersului lor. Metodele istorice fac parte, în general vorbind, din tradiția hermeneutică. În sensul ei inițial, hermeneutica a fost înțeleasă ca lectură și interpretare strictă a textelor, dar a ajuns treptat să cuprindă orice sistem de semne și înțelesuri. Hermeneutica nu-și asumă scopul științific de a formula explicații care ar putea eventual deveni legi generale, așa cum
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
scopul demersului lor. Metodele istorice fac parte, în general vorbind, din tradiția hermeneutică. În sensul ei inițial, hermeneutica a fost înțeleasă ca lectură și interpretare strictă a textelor, dar a ajuns treptat să cuprindă orice sistem de semne și înțelesuri. Hermeneutica nu-și asumă scopul științific de a formula explicații care ar putea eventual deveni legi generale, așa cum se întîmplă în științele naturii. Și aceasta, pentru că în aria umanului, subiectul și obiectul cunoașterii sînt inevitabil legate. Științele sociale privesc istoria în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
politice diferite, cît al dependenței de teorie a tuturor evenimentelor. Nu valorile incompatibile ale cercetătorilor, ci natura construită a oricărei cunoașteri este cea care poate duce la interpretări profund diferite. Această cerință ne face de asemenea opaci la înțelegerea mai hermeneutică a disputelor teoretice. Dezbaterea metateoretică a fost redusă de la construcția cunoașterii din perspectiva imaginii asupra lumii (Weltanschauung) la vechea distincție între valoare și fapt, proprie cercetării empiriste (George 1993: 202 și urm.). Una din consecințe a fost că pluralismul teoretic
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
interne a individului sau a relațiilor intersubiective. Ființa umană nu poate fi subsumată categoriei obiectelor fără viață sau fără conștiință. Validitatea ipotezelor nu poate fi verificată într-o lume exterioară, independentă de gîndire. Într-adevăr, este necesară o dublă translație hermeneutică, deoarece observatorul interpretează interpretarea actorului. Validitatea unei astfel de interpretări este dată de criteriile convenționale intersubiectiv împărtășite ale participanților la un discurs specific (în cazul nostru, științific). Nu e vorba că "orice e bun". Dincolo de controlul acurateții empirice, sînt necesare
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu această referire la gîndire și intenții, au existat două soluții, ambele sfîrșind prin a include toate acțiunile raționale într-o singură categorie. Pe de o parte, Davide Sparti (1992) reunește atît alegerea rațională, cît și o teorie weberiană, mai hermeneutică, a acțiunii intenționale și dătătoare de înțelesuri sub aceeași etichetă interpretivistă. Atunci cînd descrie regiunea individualist-na-turalistă, el se referă la acele abordări care deduc acțiunea din impulsuri psihologice. Analiza se bazează în întregime pe schema intrări-ieșiri (input-output), reducînd actorul la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]