2,069 matches
-
anomalie congenitală rară în care o porțiune sau un întreg hemidiafragm este permanent ascensionat, menținându-și continuitatea, inserțiile costale și seroasele pleurală și peritoneală pe cele două fețe; în eventrația diafragmatică numărul de fibre musculare striate este mult scăzut. Spre deosebire de hernia diafragmatică, în eventrație diafragmul este continuu. Deși afecțiunea a fost recunoscută de către Jean-Louis Petit încă din 1774 [55], termenul de eventrație diafragmatică a fost introdus în 1829 de către Béclard (citat de Cruveilhier, [15]). Abia peste un secol Morrison efectuează prima
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
virală nediagnosticată) [14, 20, 54, 56, 70]. MANIFESTĂRI CLINICE La nou-născuți eventrația diafragmatică unilaterală mare este însoțită de multe ori de hipoplazie pulmonară ipsilaterală și se manifestă prin insuficiență cardio-respiratorie severă în primele ore/zile de viață, ca și în hernia diafragmatică congenitală posterolaterală Bochdalek - ambele reprezintă urgențe medico-chirurgicale majore [70]. Clinic se suspectează un defect diafragmatic în caz de abdomen excavat și auscultarea zgomotelor cardiace în hemitoracele drept; trebuie căutate semnele unei eventuale traume obstetricale care indică mai degrabă paralizie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
DIAGNOSTIC PARACLINIC Eventrația diafragmatică parțială este descrisă radiologic ca o opacitate localizată supradia-fragmatic, bine delimitată, cu bază largă de implantare; apare frecvent pe dreapta și este descrisă drept diafragm ,,en brioche”. Eventrațiile diafragmatice mici pot fi greu de diferențiat de herniile diafragmatice [23]. Eventrația completă a diafragmului este greu de diferențiat radiologic de paralizia difragmatică: pe radiografia toracică față se descrie ascensionarea unui hemidiafragm sau a unei porțiuni a acestuia, însoțită eventual de atelectazii bazale, cu fornixul gastric și imagini colice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
respiratorii diminuate în eventrație și cu mișcări paradoxale în paralizie. Testul diagnostic pentru paralizia diafragmatică este ,,sniff test” - mișcarea paradoxală cu peste 2 cm a unui/ambelor hemidiafragme în timpul inspirului brusc [3]. Pneumoperitoneul arată integritatea diafragmului. Pneumoperitoneul diferențiază eventrația de hernie; metoda poate fi însă înlocuită de tomografia computerizată și de ecografie. Ecografia este extrem de utilă în cazul noi-născuților și copiilor mici deoarece poate fi efectuată ,,la pat” pentru a descrie neinvaziv mobilitatea și grosimea diafragmului, precum și pentru a detecta eventualele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
mari diafragmatice, însă nu poate fi exclusă o eventrație diafragmatică ce a devenit manifestă odată cu scăderea rezervei funcționale respiratorii; mișcarea paradoxală a diafragmului la examenul radioscopic indică paralizie prin lezarea nervului frenic. Pneumoperitoneul diagnostic ajută în diferențierea relaxării diafragmatice de hernia diafragmatică, deși o hernie veche cu multiple aderențe poate bloca accesul gazului în pleură [20]. Pneumoperitoneul poate diferenția, de asemenea, o eventrație diafragmatică de o tumoră diafragmatică [58]. Radioscopia poate diferenția eventrația diafragmatică de chistul pleuro-pericardic sau de excesul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
poate fi exclusă o eventrație diafragmatică ce a devenit manifestă odată cu scăderea rezervei funcționale respiratorii; mișcarea paradoxală a diafragmului la examenul radioscopic indică paralizie prin lezarea nervului frenic. Pneumoperitoneul diagnostic ajută în diferențierea relaxării diafragmatice de hernia diafragmatică, deși o hernie veche cu multiple aderențe poate bloca accesul gazului în pleură [20]. Pneumoperitoneul poate diferenția, de asemenea, o eventrație diafragmatică de o tumoră diafragmatică [58]. Radioscopia poate diferenția eventrația diafragmatică de chistul pleuro-pericardic sau de excesul de grăsime pericardică. De asemenea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
vârstă, care prezintă disfuncție ventilatorie obiectivată [70]. Pe partea stângă eventrația diafragmatică se poate însoți de un defect parțial pericardic, ducând la simptomatologie cardiacă. În acest caz este indicată corecția chirurgicală de îndată ce eventrația este diagnosticată, abordul recomandat fiind abdominal, similar herniei diafragmatice congenitale posterolaterale Bochdalek [58]. Paralizia diafragmatică La sugari și copii mici tratamentul inițial este ventilația mecanică, inclusiv PEEP (presiune pozitivă la sfârșitul expirului), eventual cu modificarea poziției pacientului în decubit lateral pe partea afectată. Dacă suportul ventilator este necesar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
Morley în 1920 pentru eventrațiile localizate [54], constă în rezecția excesului aponevrotic urmată de sutura prin suprapunere a marginilor musculare normale periferice [8, 79]; rezecția diafragmatică poate avea ca și complicații hemoragia importantă, lezarea nervului frenic sau dehiscența diafragmului (cu hernie secundară), însă procedeul poate fi urmat de recuperare mai bună a funcției diafragmatice [57]. Procedeul Dor și Jean constă în separarea diafragmului de pericard și sutura în rever a diafragmului, rezultând 3 straturi în zona slabă a diafragmului [54]. Juvara
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
abord miniinvaziv constau în reducerea durerii postoperatorii, a morbidității postoperatorii, a disfuncției ventilatorii și a duratei de spitalizare. Dezavantajele chirurgiei toracoscopice în aceste cazuri rezultă din camera mică de lucru datorită ascensionării diafragmului; de aceea, comparativ cu chirurgia toracoscopică a herniilor diafragmatice, porturile trebuie inserate în spații intercostale superioare [6]. Este indicată insuflarea de dioxid de carbon intrapleural la presiuni mici [4, 6, 67]. Tehnica chirurgicală constă în plicaturarea diafragmatică prin suturi separate [6, 67] sau continue [6, 31] sau cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
fie similare cu cele ale bolnavilor cu boli benigne; prezumția de evolutivitate a cancerului nu contraindică intervenția decât în cazul că speranța de viață este redusă sub 2-3 luni. Surpriza operatorie poate fi descoperirea unei cauze neoncologice a obstrucției (aderențe, hernie internă). Complicațiile acute ale tumorilor ovariene: ruptura, hemoperitoneul, infecțiile și torsiunea sunt sindroame clinice cu debut brusc, care creează confuzii și sunt rar întâlnite de medicul radioterapeut. 4. Obstrucția căilor urinare Cancerele pelvine avansate duc la compresiune ureterală cu hidronefroză
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
palpează regiunile abdominale, căutându-se formațiuni tumorale sau mase ganglionare, puncte dureroase. - se caută marginea inferioară a ficatului, splina și se notează caracterele unei eventuale hepatomegalii (dureroasă, dură, cu marginea inferioară boselată, dimensiunile în centimetri). - se notează eventualele modificări ombilicale (hernii, metastaze ombilicale "Sister Mary-Joseph nodule"). - prin percuție se delimitează marginea inferioară a ficatului și splina. - se efectuează semnul "valului", în cazul ascitei. - se diferențiază ascita de o formațiune chistică ovariană de dimensiuni mari, dezvoltată median. - se efectuează reflexele cutanate abdominale
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
Produce pagube la culturile de varză, conopidă și alte crucifere. În galele produse de larve se instalează diferite microorganisme, care provoacă putrezirea rădăcinilor și uscarea plantelor. Atacul acestui dăunător se poate confunda cu cel produs de ciuperca Plasmodiophora brassicae Woron. - hernia rădăcinilor de varză. Deosebirea constă în aceea că galele produse de ciupercă sunt compacte, iar în secțiune se observă o substanță mucilaginoasă ce reprezintă plasmodiu sporulat. Galele produse de gărgăriță prezintă fie un orificiu prin care a ieșit larva sau
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cel puțin 2 mușchi inervați de o singura rădăcină nervoasă, dar de către 2 nervi periferici diferiți; 2. anomalii paraspinale: acestea susțin diagnosticul, dar nu sunt necesare deoarece paraspinalele vor fi normale în 50% din cazuri [10-12]. 66 RADICULOPATIA LOMBARĂ PRIN HERNIA DISCALĂ Studiile de conducere nervoasă și electromiografia ajută la diagnosticul și la identificarea rădăcinii afectate. Denervarea mușchilor paraspinali implică o leziune situată proximal față de originea ramurii posterioare. Dar absența denervării la nivelul acestor mușchi nu exclude posibilitatea unei compresiuni radiculare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
3.15 a-b), se poate calcifica sau resângera. În interiorul hematomului pot fi depistate septuri fibroase sau aderente ce pot exista pretraumatic, în urma unor infecții meningeale. HSD poate să crească rapid și să producă efecte de masă ce duc la hernieri subfalciforme și transtentoriale. Examinarea RMN comparativ cu examenul CT, poate vizualiza hematoamele mici, de-a lungul convexității și interemisferice, deoarece nu există efectul de volum parțial, secundar proximității structurilor osoase. Aspectul RMN, hipo- și hipersemnalul pe secvențele T1 și T2-ponderate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
DE TRUNCHI CEREBRAL Leziunile pot fi primare sau secundare. Leziunile primare apar în urma undei de șoc și se asociază cu LAD ducând la leziuni de discontinuitate la nivelul fasciculelor substanței albe. Leziunile secundare apar în urma conurilor de angajare, în cazul herniilor transtentoriale, și a suferinței arterelor penetrante. Este descrisă „hemoragia Duret” (colecții mici hematice localizate median și în tegmentul punții) și „semnul Kernohan” (edem focal, necroză sau necroză hemoragică a pedunculului cerebral controlateral, secundar compresiunii dată de marginea tentoriului în timpul hernierii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Pe secvențe DWI, edemul apare în hipersemnal, iar pe mapa ADC edemul vasogenic apare în hipersemnal, datorită creșterii cantității de apă extracelulare, iar edemul citotoxic apare în hiposemnal accentuat (restricție de difuzie) datorită creșterii volumului apei intracelulare (fig. 3.31). HERNIA CEREBRALĂ Hernia cerebrală posttraumatică (HC) apare în urma efectului de masă exercitat de leziunile posttraumatice focale sau difuze (hematoame, contuzii, edem), țesutul cerebral herniază dintr-un compartiment în altul (fig. 3.32). Hernia subfalciformă. În urma efectului de masă, dat de suferința
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
DWI, edemul apare în hipersemnal, iar pe mapa ADC edemul vasogenic apare în hipersemnal, datorită creșterii cantității de apă extracelulare, iar edemul citotoxic apare în hiposemnal accentuat (restricție de difuzie) datorită creșterii volumului apei intracelulare (fig. 3.31). HERNIA CEREBRALĂ Hernia cerebrală posttraumatică (HC) apare în urma efectului de masă exercitat de leziunile posttraumatice focale sau difuze (hematoame, contuzii, edem), țesutul cerebral herniază dintr-un compartiment în altul (fig. 3.32). Hernia subfalciformă. În urma efectului de masă, dat de suferința emisferului cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
datorită creșterii volumului apei intracelulare (fig. 3.31). HERNIA CEREBRALĂ Hernia cerebrală posttraumatică (HC) apare în urma efectului de masă exercitat de leziunile posttraumatice focale sau difuze (hematoame, contuzii, edem), țesutul cerebral herniază dintr-un compartiment în altul (fig. 3.32). Hernia subfalciformă. În urma efectului de masă, dat de suferința emisferului cerebral, girusul cingulat este împins pe sub coasă. Imagistic se vizualizează hernierea girus cinguli sub falx cerebri, ventriculul lateral ipsilateral este comprimat, ventriculul lateral contralateral este ectaziat, secundar obstructiei foramenului Monro, arterele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
cinguli sub falx cerebri, ventriculul lateral ipsilateral este comprimat, ventriculul lateral contralateral este ectaziat, secundar obstructiei foramenului Monro, arterele cerebrale anterioare deplasate, în caz de compresie vasculară [16,17] se pot identifica leziuni ischemice în teritoriul ACA (fig. 3.33). Hernia transtentorială descendentă. Hernierea inferioară, prin incizura tentorială, a lobului temporal, secundar unor leziuni supratentoriale cu efect de de masă. Imagistic se vizualizează deplasarea medială a uncusului și girusului parahipocampic, reducerea sau obliterarea cisternei supraselare, trunchiul cerebral este comprimat și deplasat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
herniat, în acest caz pot să apară „hemoragiile lui Duret și sindromul Kernohan”. Secundar hernierii artera cerebrală posterioară ipsilaterală este deplasată infero-medial, iar ocluzia vasculară determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Duret și sindromul Kernohan”. Secundar hernierii artera cerebrală posterioară ipsilaterală este deplasată infero-medial, iar ocluzia vasculară determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal este deplasat antero-superior peste aripa sfenoidală) sau descendentă (fața orbitară a lobului frontal este deplasată postero-inferior peste aripa sfenoidală). Hernia externă. Sinonim
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea amigdalelor cerebeloase, prin foramen magnum în canalul spinal, pe o distanță mai mare de 5 mm (fig. 3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal este deplasat antero-superior peste aripa sfenoidală) sau descendentă (fața orbitară a lobului frontal este deplasată postero-inferior peste aripa sfenoidală). Hernia externă. Sinonim: fungus cerebral
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
3.36). Hernia transalară. Hernia transalară reprezintă hernierea țesutului cerebral peste aripa mare a osului sfenoid, poate fi ascendentă (lobul frontal este deplasat antero-superior peste aripa sfenoidală) sau descendentă (fața orbitară a lobului frontal este deplasată postero-inferior peste aripa sfenoidală). Hernia externă. Sinonim: fungus cerebral când țesutul cerebral herniază printr-un defect osos posttraumatic. INFARCTUL CEREBRAL Această complicație posttraumatică apare secundar unei leziuni vasculare directe sau în cazul alterării hemodinamicii cerebrale, indusă de leziunile cerebrale posttraumatice. Cel mai frecvent apar în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]