3,598 matches
-
de mare, doar în timpul serviciului la cantină pentru a da de înțeles că, până la urmă, îl doare fix în pix. Ca să accentueze aceasta, din când în când, încetează cu fluieratul pentru a rostogoli câte o glumă printre zâmbete, provocînd uneori hohote de râs. * Nea Marin, administratorul uneia dintre cantinele studențești, îl bănuiește de superficialitate pe cel ce fluieră mai toată ziua - ori, cu el nu mergea așa! - Ție îți place cum ai făcut curat aici ?! - De ce nu ?!... - Uite de ce ! Se apleacă
XXIX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365387_a_366716]
-
de grupă : - Ba da doamnă... ! Cum să nu... Este lăsat în pace dar nu l rabdă „pipota” să nu reacționeze : - Vă rog, îmi permiteți să ies puțin afară ?! - Desigur, cum să nu, dar credeam că ai trecut de vârsta asta !... Hohotele de râs, la unison, i-au provocat doar o grimasă, vizibilă abia în momentul în care a părăsit sala de seminar. A revenit, la scurt timp cu un coș cu flori cumpărat din florăria de la „Coloane”, oferindu-l profesoarei, fâstâcind
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
-mi aparțin da. mă opresc. las arginții în palmele lopătarilor dintre cremeni sper într-un argint cât mai viu din care tropotul anului prezentului să se audă clar mă trădez de infinite ori și nu mă mai satur să surprind hohotul oglinzilor care-mi cer tot cer să încarc desaga cu rostirile lor strâmbe de ce Doamne de ce când pașii mei merg către centrul din care am pornit la răsăritul Voii Tale de a-Ți fi copilă pată de lumină zbor între
ÎNCERCÂND SĂ SAR AMĂNUNTELE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365475_a_366804]
-
în: Ediția nr. 986 din 12 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Veronica Mihoc, voioșie și frumusețe în duh Limpezirea și înviorarea spirituală a noastră eșuează întotdeauna, dacă ziua începe cu o dimineață irosită, fără un surâs măcar, de vreme ce râsul în hohote are limitele și timpul lui, fiind ca piatra scumpă: rar, pentru rândașii acestui început de veac românesc. Dar un surâs nici nu costă, nici nu poate spune nimeni că nu ar avea fiecare dreptul la el! Șederea măcar o secundă
VERONICA MIHOC, VOIOŞIE ŞI FRUMUSEŢE ÎN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365011_a_366340]
-
sfârșitul lumii: ”c'est fini la comédie!, te las iubitule, te las cu toate mândrele tale, poate-o să te sature dracu!”, am rămas câteva clipe năuc, apoi, ca unuia căruia îi cade fisa mai greu, am izbucnit într-un hohot de râs, care s-a vrut a fi cu multe reprize de prelungiri; cum să nu fi râs cu atâta poftă, atâta vreme cât eu sunt convins că tu, doamne, nu vrei moartea păcătosului, ci îndreptarea lui! ca drept dovadă, ea a
ÎNDREPTAREA PĂCĂTOSULUI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 992 din 18 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365064_a_366393]
-
ăsta știe pre multe dar nu vrea să-i divulge nimic. Poate că ar fi mai bine să fie prudent față de el. Dar tot își găsise spionul. Gândindu-se că i-a picat “de sus”, îi venea să râdă în hohote. Picase din rândurile celor care acum sunt în anul III B. Deci cineva acolo sus îl iubește, chiar dacă în fișa personală de la Ministerul de Interne declarase că este ateu. Era încântat că îl chema tot Mihai, de parcă eșecul său cu
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
tare. - Te spun domnului diriginte! - Spune-mă și mumă-ti! A venit hotărat, congestionat la față, l-a fixat cu privirea amenințător: - Dă cariocile! Au rămas surprinși cu toții vizavi de modul de exprimare, mulți neputându-se stăpâni, au izbucnit în hohote de râs. Dl. Constantin se simțea de parcă ar fi fost tăvălit prin noroi. Nicicând nu îndurase rușine mai mare. Elevul acesta îi submina autoritatea. Totuși, tonul i-a devenit împăciuitor oarecum: - Te rog dă-ne creioanele! - Nu vreau! - Nu înțeleg
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
vocala”u”, fie asociindu-le pe toate trei în asemenea împrejurări. Reacția în lanț fusese declanșată de pietrișul zgrunțuros din pantofi. Dl. Nedelcu încerca, fără succes, să-și ascundă zâmbetul ori, mai bine zis, reușise cu brio să-și stăpânească hohotele de râs, ajutat fiind și de lacrimile ce mijiseră în ochiii d-lui Constantin. - Vedeți, vedeți dl. Nedelcu, ce mi-a făcut?.. Întrebarea a rămas însă fără răspuns. Dacă cel căruia îi fusese adresată ar fi încercat să-și descleșteze
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
d-lui Constantin. - Vedeți, vedeți dl. Nedelcu, ce mi-a făcut?.. Întrebarea a rămas însă fără răspuns. Dacă cel căruia îi fusese adresată ar fi încercat să-și descleșteze maxilarul, pentru a da un răspuns, dezastrul ar fi fost total, hohote de râs ar fi pornit în cascadă. Drept urmare, singurul interlocutor disponibil a rămas Albert: - Derbedeule, te-am exmatriculat trei zile... - Dar, mâine avem de dat teză... - Nu mă interesează! - Trebuie să merg totuși la ore... - Dacă în astea trei zile
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
de obicei să răspundă la întrebările puse, ce-i drept cam nesigur. - Ei, ce notă crezi dumneata că meriți? - Șap-.... Privirea profesorului se încruntă nevenindu-i să creadă iar Florin sesizează pe dată: -- ...se. Profesorul și clasa se destind în hohote de râs, capitolul de negocieri fiind încheiat. * Au fost aduse lucrările scrise la lb. Română. Profesoara își exprimă dezamăgirea: - Sunt cele mai proaste lucrări din câte mi-a fost dat să corectez! Florin s-a albit la față. Își face
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
oportunitatea. În secundele următoare, firea energică a d-nei Iacobini și-a spus cuvântul: - Treci imediat la loc și povestește-mi totul! S-a executat pe loc, depănând întâmplările cu o sinceritate dezarmantă. A înțeles cât de boacănă o făcuse, după hohotele de râs ale ascultătorilor. Nu îi părea însă rău; era fericit să o vadă pe d-na Iacobini râzând cu lacrimi. - De fapt, nu am fost eliminat, ci doar exmatriculat trei zile. Dacă figurez prezent, mă va zbura din școală
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
că nu mă dumiresc în ce fel se obține într-o încăpere lumină cu ajutorul apei? Hai, repede! Agripina dădu să-ndruge oarece despre lacuri de acumulare, despre hidro.... Fu întreruptă ghiduș de naiva Karmel: -Spălând geamurile, nu?! Amicele izbucniră în hohote de râs aprobatoare. Cascadele acestea o ușurase pe fiecare de ce năduf avea... Pericolul trecuse... Așijderea și teama... Doar Nicole trăise altfel râsul acela.... ... -Alo! Cu Geraldine aș vrea! Se poate?! -La telefon! Cine sunteți?! Cerui precizarea fiindcă urechile-mi, adevărate
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
refuză, cere să o ajut să-și ia medicamentele. O invită pe fiica poetului să se așeze lângă ea. O întreabă dacă știe ce a pierdut familia și societatea românească. Nu aud răspunsul fetei, din cauza suspinelor. În odaia poetului, printre hohotele de plâns ale copilei, aud vocea calină a Manuelei, care ne recită din poezia celui ce abia ne-a părăsit: ,, Cu ochii de stele la mine privești, Întreb veșnicia, acum unde ești, Iar fiara cu laba lovește în uși, În
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CACTUS Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 447 din 22 martie 2012 Toate Articolele Autorului într-un hohot de râs, surprind ura. geometrie a prostiei umane, umple cana de cafea a iluziei. la buză, răstoarnă cuvintele. cactusul e doar o sferă plină de ironii. prin porii ei, respiră naivul. pe hârtie, harta ideilor duce într-un punct. îl
CACTUS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364910_a_366239]
-
am văzut picior de vameș. Intrasem în Schengen! Pentru cinci minute. Autocarul intră în București. Sună un telefon. „Da, tată, sunt la Bellu! Abia aștept să ne vedem!” Acel turist, fost mare fotbalist, nu înțelegea de ce se cutremura mașina de hohote. Doar treceam pe lângă domiciliul corpului fizic al celebrităților trecute în eternitate! Paginile de jurnal paranormal, despre concediile la bulgari, cât de curând. Merită! Pentru eliminarea presiunii asupra neuronului!!! *** LA FARMACIE - Doamnă, la ce vă trebuie arsenicul? - Vreau să-l omor
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
aruncate neglijent pe un fotoliu, iar fustele și pantalonii lunecau pe unde se nimerea să fie dezbrăcate. Când Doru și blonda ce-o purta pe brațe au anunțat că sunt în căutarea unui dormitor, Mișu a început să râdă în hohote: - Băi, paparudelor! Ce-i, băi, cu voi? Vă deranjează prezența noastră? Pe noi nu ne f...e grija de ce faceți voi, bă! a precizat el zeflemitor și, cu gesturi oarecum nesigure, a prins-o pe Angelica de mijloc și a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
poată rezista. (cu un dram de nostalgie) I-am rezistat cât am putut, dar e o dulce piază-rea... Adam: (își pune mâinile în cap și geme sfârșit) O, Doamne, ce mai ticăloasă fără rușine de păcat! În loc să-și plângă-n hohot fapta, ea vrea cu dracu să mă bat... Scena 3 (Apare Ispititorul cu trup de șarpe și cap de arhanghel) Ispititorul: Preascumpii mei, ce bine-mi pare că vă-ntâlnesc pe amândoi! Am auzit acea sentință și m-am grăbit
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
plăteau masa ori de câte ori mergea la un restaurant de lux din Montreal. Era un subiect tabu. „Unde-s banii?” Nea Mitică s-a oprit un moment din povestit; l-am văzut cum se luminează la față și izbucnește apoi într-un hohot de râs. Amintirile se derulau cu repeziciune în mintea interesantului și simpaticului meu prieten și nu reușea să-mi povestească în ritmul în care își aducea aminte de acele vremuri. L-am urmat și eu cu un zâmbet, așteptând nerăbdător
„CÂND PLECĂM DIN LUME, NU LUĂM CU NOI NICI GREUTATEA SCAMEI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366668_a_367997]
-
Pe aceasta a bufnit-o râsul, de nu se mai putea abține, auzind că Pavel al lui Cotrocea a băgat mâna sub fustă lui soră-sa. - Ia zi Ano, cum a fost cu mutul lui Cotrocea? Întrebă ea, râzând în hohote. - Cum să fie! Încercă să răspundă Ana, printre sughițuri. Când s-a lăsat întunericul, hop și el mai întâi că mă ia de după umeri, apoi umblă cu o mână pe la pieptul meu și, dintr-o dată, hop că bagă mâna sub
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
meu Deloc fereastră către lume ! Să nu exist, să nu fiu eu, Să nu port nici un fel de nume... Destinul meu nu-i este dat oricui. Măcar să nu-i mai bateți nici un cui ! Ce joc de cuvinte, de gânduri, Ce hohot de râs și de plâns, Ce întrebări, ce minciuni, Ce regrete viclene în mine-au pătruns ? Sunt « doamna frumoasă »și nimeni Nu a zărit vreo durere din mine țipând. Mă vor deopotrivă bătrâni și cei tineri Săruturi lascive cu mine
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
i-am zis, la ce nu sunt buni banii aici, că doar nu e loc de închinăciune și chiar dacă nu știu baccara și ruletă nimeni nu s-a născut învățat și-alte chestii pe care le-au “servit” într-un hohot de râs de a făcut din ziua a doua a sosirii noastre în Vegas o zi marcată de bună voie, stenică și întremătoare. Minunea a fost că în ce mă privește, parcă mă odihnisem mai mult decât se putea și
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
ce să fac eu cu ei ?! - Vă pot da eu o sugestie ! - Care ar fi ?!... Tonul, politicos până acum, se schimbă brusc devenind trivial : - Să te f...... cu ei ! Sunt numai armăsari ! Președintele trântește receptorul în furcă însoțind gestul cu hohote de râs, râsul unui om matur ce are satisfacția continuării poznelor făcute în copilărie și adolescență. Albert, după ce rămâne cu gura căscată, mimează faptul că îi împărtășește veselia. De parcă chiar și-au dat întâlnire, nu întârzie să apară secretarul de
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
mama s-a îmbolnăvit. Ieri a avut febră mare, peste treizeci și nouă. Am chemat medicul și am îngrijit-o toată noaptea. De dimineață am lăsat-o cu o vecină. Iar eu...am venit pe jos de la Turnu...(plângea în hohote) pe ploaie și pe vânt... Ce vreți? Doisprezece kilometri pe vremea asta! De regulă, plecam duminică după amiaza... Dar acum, cu mama... - Vă rog...vă rog! Încerca s-o liniștească domnul Arsu. Iertați-mă că am fost nervos, vă rog
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
poetice; aș putea să vorbesc despre ele dacă nu mi-aș schimba părerea din cinci în cinci minute...” (FEDERICO GARCÍA LORCA) Mi-a venit în minte această definiție surprinzătoare a poeziei, printre multe altele, citind cărțile poetului Theodor Răpan, de la Hohotul apelor (în Caietul debutanților, 1975), până la poemele din Evanghelia cerului - Zodii de poet (2011). Pentru mine cărțile lui au fost și rămân un eveniment. Și uimirea de la 17 ani, câți aveam când l-am citit prima oară, se adâncește și
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Cuvântului, de libertatea rostirii, de nespusul inimii, de cer și tăcere. Theodor Răpan a debutat publicistic în 1970 (la 16 ani), iar editorial, în 1975, în urma Concursului de debut organizat de Editura „Albatros” din București, respectiv, în Caietul debutanților, cu Hohotul apelor, un ciclu compus din 13 poezii, selectate de un juriu format din Ștefan Augustin Doinaș, Domnica Filimon, Gabriela Negreanu, Ioanichie Olteanu, Mircea Sântimbreanu și Laurențiu Ulici. Girul acordat la momentul respectiv a fost confirmat ulterior de cărțile apărute la
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]