3,613 matches
-
la fel de odioase ca și manifestările lui „centrale”), ea readuce În fața publicului nucleul dur al Holocaustului: Germania nazistă și teritoriile din Est anexate de aceasta În timpul războiului, cu modelul tipic al genocidului pe care istoria l-a reținut sub numele de Holocaust. O familiarizare cu demersul autorului, pe câteva dintre dimensiunile sale principale, credem că va fi utilă. Deși „istoria omenirii abundă (...) În crime individuale și colective” (p. 11), secolul XX este cel care a lăsat, ne spune autorul cărții de față
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
traume și anxietăți profunde, de neșters” (p. 8). O bună parte a acestora, pentru europeni mai mult decât pentru alți locuitori ai planetei și, desigur, pentru evreii cu rădăcini În Europa mai mult decât pentru ceilalți continentali, se leagă de Holocaust. Preocupați Încă de la Începuturile dezvoltării științei lor de raportul dintre bine, rău și comunitate, sociologii au subsumat crimele colective fie termenului pogrom, fie cuvântului genocid. Cum clarificarea conceptuală - generatoare a atâtor neînțelegeri artificiale În dezbaterile purtate de-a lungul timpului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Încă de la Începuturile dezvoltării științei lor de raportul dintre bine, rău și comunitate, sociologii au subsumat crimele colective fie termenului pogrom, fie cuvântului genocid. Cum clarificarea conceptuală - generatoare a atâtor neînțelegeri artificiale În dezbaterile purtate de-a lungul timpului privind Holocaustul - este o miză a modului În care Mihai Milca tratează subiectul abordat, cartea face o diferențiere clară Între primul concept, ca desemnând mai degrabă crima colectivă generată de izbucniri de moment, Înalt pasionale, dominate de un tip special de afectivitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unei asemenea distincții, genocidul poate fi clasificat În câteva tipuri pure, weberiene: de pedepsire a unei populații, instituțional (În cazul cuceririi unui teritoriu) sau utilitar (exterminarea populațiilor băștinașe Înaintea colonizărilor). Cum se inserează cele spuse până aici În discuția despre Holocaust? În carte, după aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat de genocide (astfel, citez: „Unii autori, precum Yehuda Bauer, fac distincție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În câteva tipuri pure, weberiene: de pedepsire a unei populații, instituțional (În cazul cuceririi unui teritoriu) sau utilitar (exterminarea populațiilor băștinașe Înaintea colonizărilor). Cum se inserează cele spuse până aici În discuția despre Holocaust? În carte, după aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat de genocide (astfel, citez: „Unii autori, precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exterminarea populațiilor băștinașe Înaintea colonizărilor). Cum se inserează cele spuse până aici În discuția despre Holocaust? În carte, după aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat de genocide (astfel, citez: „Unii autori, precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se referă la exterminarea evreilor, În timp ce al doilea este rezervat altor victime ale politicii criminale naziste (polonezii, țiganii)” (p.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
carte, după aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat de genocide (astfel, citez: „Unii autori, precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se referă la exterminarea evreilor, În timp ce al doilea este rezervat altor victime ale politicii criminale naziste (polonezii, țiganii)” (p. 28). Desigur că diferența dintre un tip sau altul de genocid este vizibilă, la fel cum și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre un tip sau altul de genocid este vizibilă, la fel cum și „atenția” specială pe care autoritățile naziste și o serie Întreagă de state europene au acordat-o populației evreiești este cunoscută. De altfel, Mihai Milca argumentează metodologic includerea Holocaustului În „specia” genocidelor: conceptul sociologic de genocid este bine definit, construit În jurul ideii de intenționalitate În ceea ce privește crima planificată de un regim politic sau altul și permite inclusiv lămurirea raportului cu pogromurile constatate ca având legătură cu politica genocidară În sine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
crima planificată de un regim politic sau altul și permite inclusiv lămurirea raportului cu pogromurile constatate ca având legătură cu politica genocidară În sine. Credem că o asemenea abordare se situează salutar În afara unei eventuale acuze de trivializare, banalizare a Holocaustului prin comparație. De altfel, raportul din 2004 al Comisiei Wiesel definea trivializarea prin comparație a Holocaustului ca ținând de acele comparații care caută minimalizarea fenomenului. Despre așa ceva nici nu poate fi vorba aici. Dimpotrivă, se poate chiar spune că analizarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca având legătură cu politica genocidară În sine. Credem că o asemenea abordare se situează salutar În afara unei eventuale acuze de trivializare, banalizare a Holocaustului prin comparație. De altfel, raportul din 2004 al Comisiei Wiesel definea trivializarea prin comparație a Holocaustului ca ținând de acele comparații care caută minimalizarea fenomenului. Despre așa ceva nici nu poate fi vorba aici. Dimpotrivă, se poate chiar spune că analizarea acestui tip aparte de genocid prin raportare la conceptul respectiv atrage atenția publicului asupra gravității practicilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fenomenului. Despre așa ceva nici nu poate fi vorba aici. Dimpotrivă, se poate chiar spune că analizarea acestui tip aparte de genocid prin raportare la conceptul respectiv atrage atenția publicului asupra gravității practicilor genocidare, măcar pentru faptul că răul asociat cu Holocaustul este puternic prezent În opinia și memoria colective, cel puțin În lumea așa-zis euroatlantică. Dacă este să Încercăm să găsim cauze ale Holocaustului, nu putem trece peste ceea ce autorul numește „flagelul antisemitismului” european. Și, istoric, antisemitismul european nu s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
conceptul respectiv atrage atenția publicului asupra gravității practicilor genocidare, măcar pentru faptul că răul asociat cu Holocaustul este puternic prezent În opinia și memoria colective, cel puțin În lumea așa-zis euroatlantică. Dacă este să Încercăm să găsim cauze ale Holocaustului, nu putem trece peste ceea ce autorul numește „flagelul antisemitismului” european. Și, istoric, antisemitismul european nu s-a redus la cel german, deși acolo a avut, o dată cu regimul hitlerist și În condițiile socioeconomice știute, deplina sa izbucnire. O cercetare extinsă asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istoric, antisemitismul european nu s-a redus la cel german, deși acolo a avut, o dată cu regimul hitlerist și În condițiile socioeconomice știute, deplina sa izbucnire. O cercetare extinsă asupra eventualei cauzalități directe Între vechiul antisemitism european și un fenomen precum Holocaustul rămâne În sarcina antropologilor. Interesantă este abordarea din capitolul dedicat „mecanismelor terorii”. Etapizarea de către naziști a Holocaustului este Înfățișată În strânsă legătură cu evoluția politicii externe a Reichului, dar și cu un pervers mecanism psihologic prin care victimele ajung să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și În condițiile socioeconomice știute, deplina sa izbucnire. O cercetare extinsă asupra eventualei cauzalități directe Între vechiul antisemitism european și un fenomen precum Holocaustul rămâne În sarcina antropologilor. Interesantă este abordarea din capitolul dedicat „mecanismelor terorii”. Etapizarea de către naziști a Holocaustului este Înfățișată În strânsă legătură cu evoluția politicii externe a Reichului, dar și cu un pervers mecanism psihologic prin care victimele ajung să ia parte impasibile la propria lor condamnare. Înrăutățirea treptată a situației evreilor din zonele ocupate de germani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fi ultimul. Desigur că „mecanismul terorii” este mai dificil de analizat decât pare la prima vedere: Înființarea unor servicii speciale dedicate și specializate În „rezolvarea” chestiunii evreiești le-a lăsat o portiță deschisă unor oficiali guvernamentali nelegați direct de Holocaust (și care, poate, În prima fază, nu au cunoscut nici detalii prea multe privitoare la ce urma să se Întâmple În lagărele de concentrare) sau unor ofițeri superiori din Wehrmacht ce nu agreau modul În care SS-ul ducea un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
război paralel În Est, În spatele frontului, război a cărui sălbăticie programatică Întrecea orice excese afective chiar ale armatei germane propriu-zis combatante. Se discută Încă În ce măsură publicul - de pildă, germanii de rând etc. - poate fi acuzat că a permis tacit Înfăptuirea Holocaustului, măcar că primele măsuri antievreiești (oricum, vizibil sub standarde umane) au fost luate În vecinătatea sa. La fel cum se discută până la ce grad de implicare În programul genocidar putem vorbi de asociere conștientă la crimă și de acele mecanisme de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Hannah Arendt, să creadă că activitatea de a semna liste cu trimiși la Auschwitz este la fel de tipic funcționărească precum cea de la un banal oficiu de primărie. Se pune, desigur, și problema participării, sancționate de mai toți specialiștii evrei În problema Holocaustului, a unor elemente din populația-victimă la ajutarea autorităților naziste În finalizarea anumitor etape ale genocidului și ale Înarmării pentru război, legată, bineînțeles, atât de căutarea de către unii a unor soluții personale, cât și de credința altora că acel pas este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că, dacă victimele au dreptul la memorie, agresorii au obligația la aceasta. Partea problematică a unui asemenea tablou constă În faptul că, oarecum la fel ca În cazul asumării reușitei și eșecului, suportarea agresiunii (mai ales când aceasta are proporțiile Holocaustului) Își cunoaște mai degrabă „părinții” decât agresiunea propriu-zisă. Știm cine au fost victimele. Dar, dincolo de acei notorii comandanți ai Reich-ului și câțiva aliați ai lor implicați atunci În „chestiunea evreiască”, știuți măcar pentru că au fost condamnați Într-o formă sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru a-i cuprinde pe deportați se adună în pagini de coșmar halucinant, scrise cu forță epică. Elementul vizual domină evocarea, macabrul instituindu-se ca singură realitate. Altă carte, Și astăzi, și mâine, mereu... (1998), înscrisă în același orizont al holocaustului, nu se mai articulează în jurul unui narator și personaj epic unic, care să fie liant în istoria destinelor rememorate. Unii eroi, precum Mati, fac parte din universul tensionat al primului memorial, la fel și adolescentul, „voluntar în Transnistria”, care se
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
saturează poftele curiozității vulgare, ci introduce conștiința, prin forța unui detaliu, în freamătul adânc al umanității suferinde. Pentru a nu uita ororile trecutului, edilii Germaniei au decis fixarea pe harta conștiinței noastre seculare a unor monumente istorice care ne reamintesc holocaustul. Trecutul îndură mereu riscul manipulării. Percepția istorică a unui eveniment este filtrată prin numeroase straturi de retorică ideologică. Cultul modern al memoriei istorice a degenerat adeseori într-o autocelebrare tribală a identității locale. Pentru construcția unei comunități și întărirea noțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
orientare cultural-ideologică, măcar în măsura în care erau obligați de calcule electorale sau „de imagine” să formuleze opinii ori să ia decizii în chestiuni sensibile, cel mai adesea sub presiunea Occidentului. Iar chestiunile sensibile nu au lipsit: a fost sau nu a fost Holocaust în România? A fost Mareșalul erou sau criminal de război? Îi facem sau nu statui? Este homosexualitatea un delict? Federalizăm sau regionalizăm România? Este Corneliu Vadim Tudor antisemit? Introducem manuale alternative? Chiar și de istorie națională? Trebuie bombardată Serbia? E
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
iniția un proces politic tocmai împotriva acestor figuri li s-a părut multor români incorect, ba chiar nedrept, o conspirație a unor dușmani pitici, invidioși pe realizările acestor personalități, gata să se răzbune pentru traumele lor istorice (cum ar fi Holocaustul). În câteva ocazii, când deschiderea unor astfel de dosare politice avea elemente de amară frustrare, oportunism și crudă ingratitudine, a fost relativ ușor de susținut că totul reprezenta o copie la indigo a scandalului politic din jurul lui Heidegger, dacă nu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
soluția finală” evolua rapid în ultima parte a vieții lui Eliade, iar trecerea timpului nu făcea decât să crească exigențele justiției retroactive: după 1960, în special după geniala Hannah Arendt și cartea ei de răsunet, Eichmann in Jerusalem, conceptualizarea metafizică (Holocaustul ca rău radical sau ca expresie ultimă a banalității desăvârșite a răului tehnologico-birocratic, inevitabil în logica „proiectului Luminilor”, deci a modernității occidentale) și teologico-mistică (Shoah ca fenomen unic, singular, incomparabil) a tragediei evreilor europeni nu mai lăsa loc mărturisirilor tardive
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
banalității desăvârșite a răului tehnologico-birocratic, inevitabil în logica „proiectului Luminilor”, deci a modernității occidentale) și teologico-mistică (Shoah ca fenomen unic, singular, incomparabil) a tragediei evreilor europeni nu mai lăsa loc mărturisirilor tardive, sincere sau tactice. Trecerea timpului agrava chestiunea, fiindcă Holocaustul a devenit - în special după Blitzkrieg-ul de șase zile israeliano-arab din 1967 și după continuarea lui din 1973 (Yom Kippur) - nu doar versiunea radicală a mitului sionist fondator al statului Israel, ci și explicația oficială a sprijinului diplomatic, economic și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
oficială a sprijinului diplomatic, economic și militar acordat de Statele Unite singurului aliat real într-o regiune de cardinală importanță strategică, Orientul Apropiat. Ca să folosesc o formulă răspândită, mai recent reluată în titlul unei controversate cărți a lui Norman Finkelstein - The Holocaust Industry. Reflections on the Exploitation of Jewish Suffering, Verso, 2000 -, controversatul autor evreu american, profesor la City University of New York, se lansase „industria Holocaustului”, o gigantică operație de comunicare publică, construcție politică și inginerie financiară prin care tragedia milioanelor de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]