3,545 matches
-
vioristul cu țambalistul - a mers destul de bine. Te puteai mișca în ritmul dansului. Nu au mai dansat așa ceva din timpul studenției. Au presupuscă Petrică l-a învățat de la radio și a vrut să-și impresioneze concetățenii la bal sau la horă cu acest stil de dans nou pentru săteni În lume, foxtrotul apăruse de vreo douăzeci de ani în Anglia. La terminarea dansului, tinerii i-au aplaudat pe muzicanți și i-au felicitat pentru prestația lor, chiar dacă era modestă ținând cont
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
vin roșu păstrat anume din via lor din vara trecută și lumânarea arzând pentru sufletul celor duși fără întoarcere. Răsună văzduhul de „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!” pe care il rostesc până în ziua Înălțării. După-amiezile răsună satul de cântecul horelor, de bucuria hainelor noi după tradiție, de veselia oamenilor și a copiilor care nu-și mai găsesc astâmpărul. Dar inima noastră în care păstrăm comorile amintirilor a făcut loc și pentru bucuriile momentului prezent pe care il trăim așa cum se
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
prof. Livia Iacob) pe întregul parcurs al anului 2014. 3. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu, 20 minute Specialist în etnografie, etnomuzicologie și folclor va trece în revistă câteva din tradițiile și obiceiurilor la români: a) „Înfiriparea dragostei între tineri” (scoaterea fetei la hora satului de către părinți, de obicei la sărbătorile Sfintelori Paști, Înălțare, Sf. Ilie, Sf. Stămărie, de Anul Nou, de Bobotează). Dragobete (sezonul împerecherii păsărilor) prilej fericit pentru băieți și fete de-a primi, a da celui drag/dragă, primul sărut nevinovat
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
Sf. Ilie, Sf. Stămărie, de Anul Nou, de Bobotează). Dragobete (sezonul împerecherii păsărilor) prilej fericit pentru băieți și fete de-a primi, a da celui drag/dragă, primul sărut nevinovat, clipa de de unde se începe iubirea; b) „Perinița”, (flăcăul) luat hora înainte, sărutul fetei iubite. c) „Împețitul miresii”, înțelegerea dintre părinții viitorilor miri... d) „Logodna”, perioada de cunoaștere și stabilirii celor necesare pentru formarea unei familii, întemeiere unei case; Notă: Așa se spune din bătrâni: „Băiatul trebuie să aibă armata făcută
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
frumusețea și dăruirea numai către ea, “Țara”. Florile dragostei și ale primăverii: lalele, maci, tradafiri înfloresc și zâmbesc numai pentru ea, copacii se leagănă în vânt în semn de omagiu. Pe întinsul ei codri, munți și oameni dansează într-o horă a înfrățirii om-natură. Poetul își exprimă iubirea în vorbe și gesturi simple, tandre, adresându-se ca unei ființe iubite, mamă, soție, fiică: “ Țara mea”, “scumpa mea”, “mândra mea”, îi sărută obrăjorii cu dor, îi șterge lacrima, ar vrea să îi
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
-i muzica voastră frumoasă? Și voi, îngerii Mei Dragi, cântați și voi! Dați-i drumul, să ne veselim, să ne bucurăm pentru prima Împărateasă a Țării Lalelelor. Păsărelele și îngerii se apucară să cânte atât de duios și toată lumea jucă hora și se veseli o săptămână lângă Împărăteasa Țării Lalelelor și soțul ei, în frunte cu Domnul și cu îngerii Săi. După o săptămână le sfârâiau nuntașilor călcâiele și toate încheieturile de oboseală, dar nunta fusese o minunăție de care se
PRINŢESA LALELELOR PARTEA A III A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353787_a_355116]
-
mă definesc în egală măsură pe mine timpul mă cuprinde ca într-o virgulă veșmânt al nimicului și al totului în care rătăcesc mă caut și nu mă caut mă cunosc și nu mă cunosc și atunci ca într-o horă a ielelor ridic firul de iarbă deasupră-mi îl declar acel vârf de cuvânt în care balansez eul până la refuzul credinței de a nu-mi fi liman răbufnește în sine și în tot ceea ce sunt și nu sunt conștient și în
CVARTET CICLIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353975_a_355304]
-
vârf de stuf, Inima de-argint a ceții, Ori cântec al dimineții, Codițe de iepurași, Ori aripi de fluturași, Stele strânse grămăjoară, Ori volan de domnișoară, Flori de gheață-n buchețel, Ori copil în scutecel, Cioplitură-n albe crete, Ori horă, în sat, de fete, Sus, pe ram, un alb curcan, Ce-i ? E-o floare de castan ! Referință Bibliografică: FLOARE DE CASTAN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1570, Anul V, 19 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
FLOARE DE CASTAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353988_a_355317]
-
tradiționale de sărbătoare, care aduc aminte de Putna, de Suceava, de Stupca, de Botoșani, de Copou, de Țicău, de Tescani, de țărani buni de treabă și de oaste, de coasă, de coarnele plugului, de turmele albe, de sapă și de horă, de dragoste și de toate omeneștile duhuri și fapte ale neamului pe care Anton Achiței îl slujește cu mângâierea din cântec, dragostea din cântec, îndemnarea din cântec, strigătul din cântec, „Tatăl nostru” din cântec...! Mai rar, și oare de ce chiar atât
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]
-
cu URSS) unde fratele mai mare era director de școală și a ajuns învățătoare suplinitoare în Valea Seaca... Și a luat-o și pe Ionțica din Mădulari și au stat în gazdă la Doroș Iacob și au fost și la hora din sat, duminică, si au fost amândouă învățătoare suplinitoare la clasa I până în clasa a III-a... Dar într-o zi a venit Florin pe jos, patruzeci de kilometri s-o caute în Maramureș. Cand a găsit-o, le-a
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
viitor artistic, printre care Gabriel Andrei, din Crețeni, Samir Ionescu, Radu Condurache, Giulia Cismaru, din Râmnicu Vâlcea, tinerii Ionuț Teodorescu, din Mehedinți, Marius Josceanu, din Craiova. Cel mai tânăr dintre ei, Irinel Luca, fiul lui Georgel Nucă, a participat la „Hora prichindeilor”, de la TVR 2. Cum să sară așchia, departe de trunchi?! Poate că încă nici nu a sărit, poate că e doar despicată, dar cu grija tatălui și, de bună seamă, cu propriul duh și propria sârguință va sări aproape de
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
pământ și cer. Un vânt rece îi zburli părul și țipete prelungi se ridicară din adâncurile întunecate. Nu făcu mai mult de zece pași când fu înconjurat de o ceată de umbre fără chip, care zburau în jurul lui într-o horă amețitoare. - El e! Țipătul ascuțit, făcu umbrele să se oprească și prindă forme. Femei nespus de frumoase se apropiară de el. Una, îi atinse obrazul, ca o adiere de vânt. - Te-ai întors, suspină în timp ce lacrimi uriașe luminară obrazul străveziu
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
ai vremurilor noastre”. Autorul nu omite să ne avertizeze că această meditație lăuntrică trebuie să se facă cu trup și suflet, deopotrivă, că lumea aviatorilor este greu de pătruns, dar și mai greu de înțeles, dar odată ce ai intrat în “hora” lor nu îți mai vine să o părăsești. Este o lume fascinantă, captivantă și cu mult umor. Volumul Aviatori de altădată este un breviar al piloților militari, bărbați și femei, participanți la cel de-al Doilea Război Mondial, figuri reprezentative
ZBORUL ÎNTRE PASIUNE, DRAGOSTE ŞI JERTFĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353071_a_354400]
-
lunci. Sunt fiu al parinților mei Și scriu al istoriei mersul ... Sunt fiu alor mei străbunei Și frate cu tot Universul ... VISUL Un vis plăcut azi noapte mă cuprinse, Atât de dulce, dar și- atât de amarâu... De parcă- o horă mare se încinse În valea gârlei, pe toloacă lângă râu. Se adunase lume multă, lume Din Timișoara, Iași și Căzănești ... Zâmbea și soarele de glume, Era o veselie mare, ca- n povești,,, Și toți în cerc Hora Unirii au încins
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
De parcă- o horă mare se încinse În valea gârlei, pe toloacă lângă râu. Se adunase lume multă, lume Din Timișoara, Iași și Căzănești ... Zâmbea și soarele de glume, Era o veselie mare, ca- n povești,,, Și toți în cerc Hora Unirii au încins Sub melodia dorului, ca frații ... Și-n raza soarelui, pe-aripile de vis Dansau până și Codrii, și Carpații. Ce vis superb, ce vis frumos, plăcut Mă însoțește ... E speranță- n toate! Tu, vis frumos! Tu, visul
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
poezie Și pentru dorința ascunsă sub pleoape. În sufletul meu, azi, se naște un cântec Suav, delicat, care tremură-n noapte... Iar stelele toate șoptesc un descântec, Uimind Universul cu tainice șoapte. Și stele și suflet se prind într-o horă Pe scena albastră, de doruri cuprinsă, Iar luna semeață, a soarelui soră, Străluce mirific pe bolta întinsă. Iar sufletul meu se dezbracă de vină, El zboară întins, către zarea albastră, Să poată cunoaște iertarea divină... Spre ea să deschidă o
ÎN SUFLETUL MEU SE ASCUNDE O TAINĂ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353225_a_354554]
-
împărțim bunicilor, prietenilor și cunoscuților, ca un mic semn al prețuirii noastre. Legenda Soarelui este o legendă veche, care leagă tradiția mărțișorului de eclipsa solară din Dacia ocupației romane. - În vremurile vechi, Soarele era un foarte bun dansator. Îndrăgind el hora pe care o vedea jucată prin sate, se hotărî să ia înfățișarea unui flăcău și să coboare pe pământ, să danseze alături de alți flăcăi din sat, sub privirile admirative ale fetelor. Dar vezi tu, Soarele nu poate pleca așa, când
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > MILENA MUNTEANU - MAESTRUL GRIGORE LEȘE LA TORONTO Autor: Milena Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului „Horile-s de stâmpărare La omul cu supărare” Maestrul Grigore Leșe a venit la Toronto să ne aducă aminte că și atunci când viețuim „la capătul pământului”, sufletul ne rămâne tot acasă, la rădăcinile de păstori ale neamului. Că doar înțelegând, respectând
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
poveste omogenă, cu aer burghez, cu raze de trecut și prezent în care se regăsesc valorile și coloanele sonore ale lumilor apuse și care surprinde veridic sufletul românesc în cântece de-odinioară. „Casă a sufletului meu este cântecul românesc, cu horele-i alegorice, cu doinele, romanțele, melodiile nemuritoare, împovărate de lacrimi, de glas și iubire, de vers și joc, asupra căruia timpul și-a așezat duios amprenta. Iubesc România, cu văile și codrii parfumați, cu ai săi Carpați semeți, răsfirați printre
FUEGO – O LACRIMĂ DE CÂNTEC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352619_a_353948]
-
Impact > Relatare > POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Stimați cititori, Acum un am (mai exact pw date de 4 sept.2014) am publicat partea întâi a povestiroo HORA, obicei străvechi al românilor, fenomen magic din viața consătenilor mei, care, în anii copilăriei mele mi-au fermecat și marcat pentru totdeauna sufletul. În partea întâi am descris trăirile și simțirile consătenilor mei, la Hora duminicală. Cu unele consecințe faste
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
publicat partea întâi a povestiroo HORA, obicei străvechi al românilor, fenomen magic din viața consătenilor mei, care, în anii copilăriei mele mi-au fermecat și marcat pentru totdeauna sufletul. În partea întâi am descris trăirile și simțirile consătenilor mei, la Hora duminicală. Cu unele consecințe faste ori nefaste în sufletele participanților, respectiv înfiriparea mugurilor de iubire, ci legări și dezlegări de suflete, urmele din szfletele mamelor când vedeau odraslele în horă și alte trăiri și sentimente provocate de mirajul horei. Nu
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
partea întâi am descris trăirile și simțirile consătenilor mei, la Hora duminicală. Cu unele consecințe faste ori nefaste în sufletele participanților, respectiv înfiriparea mugurilor de iubire, ci legări și dezlegări de suflete, urmele din szfletele mamelor când vedeau odraslele în horă și alte trăiri și sentimente provocate de mirajul horei. Nu știu din ce motiv nu am continuat și partea a doua , cu descrierea jocurilor celor împătimiți ai dansurilor populare și ecourile din sufletele acestora. Consider că merită să vă ofer
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
la Hora duminicală. Cu unele consecințe faste ori nefaste în sufletele participanților, respectiv înfiriparea mugurilor de iubire, ci legări și dezlegări de suflete, urmele din szfletele mamelor când vedeau odraslele în horă și alte trăiri și sentimente provocate de mirajul horei. Nu știu din ce motiv nu am continuat și partea a doua , cu descrierea jocurilor celor împătimiți ai dansurilor populare și ecourile din sufletele acestora. Consider că merită să vă ofer și această interesantă parte a povestirii, după cum urmează: Așa
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
știu din ce motiv nu am continuat și partea a doua , cu descrierea jocurilor celor împătimiți ai dansurilor populare și ecourile din sufletele acestora. Consider că merită să vă ofer și această interesantă parte a povestirii, după cum urmează: Așa erau horele din anii copilăriei mele!.. Magnet de suflete cu vise înaripate...Toate visele pluteau în atmosfera parfumată cu dorințe, acel drog al fericirii care îmbăta sufletele și le dădea forța zborului. Melodiile și ritmul horei, când lent, când săltăreț, cu pași
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
a povestirii, după cum urmează: Așa erau horele din anii copilăriei mele!.. Magnet de suflete cu vise înaripate...Toate visele pluteau în atmosfera parfumată cu dorințe, acel drog al fericirii care îmbăta sufletele și le dădea forța zborului. Melodiile și ritmul horei, când lent, când săltăreț, cu pași sincopați, mințiți, strecurate-n unduiri de șolduri și țesături de glezne, sclipeau în irizații mirifice, reverberate în sufletele îmbătate de fiorii misterioși ai plăcerii. În pantaloni scurți și cu bască albă pe cap, mă
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]