1,133 matches
-
au căsătorit: Louise d’Aumont Mazarin s-a căsătorit cu fiul și moștenitorul lui Honoré al III-lea, viitorul Honoré al IV-lea. Această căsătorie în 1776 a fost extrem de avantajoasă pentru cei din familia Grimaldi, deoarece ascendentă lui Louise, Hortensia Mancini era moștenitoarea cardinalului Mazarin. Astfel, familia conducătoare a Monaco-ului a primit toate proprietățile deținute de Cardinalul Mazarin, incluzând Ducatul Rethel și principatul Château-Porcien. Honoré al III-lea a fost un soldat care a luptat în Fontenoy și Rocourt. El
Palatul Princiar din Monaco () [Corola-website/Science/322176_a_323505]
-
de pe litoralul Mării Negre. Filmul a fost realizat în tehnica Graphys Color de operatorii de imagine Gheorghe Fischer și Alexandru Întorsureanu, pelicula fiind prelucrată în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Ion P. Ion, iar regizor colaborator Hortensia Cajal. Au cântat Mircea Florian, Angela Stoenescu, Eva Kiss și Iuliu Merca, acompaniați de grupurile conduse de Horia Moculescu și Radu Goldiș. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 3.688.000 lei. Numele scenaristului Paul Everac nu
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
din meritul realizării acestor secvențe vibrante îi este atribuit muzicii lui Richard Oschanitzky și Gherase Dendrino. Căliman a elogiat de asemenea imaginile memorabile filmate de operatorul Ovidiu Gologan, decorurile de epocă realizate de scenograful Radu Călinescu și costumele proiectate de Hortensia Georgescu. Scriitorul Mircea Horia Simionescu îl considera un film reușit, care descrie cu sinceritate viața unei personalități de excepție. Cu toate acestea, jurnalista Florica Ichim identifica și unele cadre inutile care rup firul acțiunii ("„lungi secvențe florale și apusuri de
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
000 de figuranți. Echipa tehnică a filmului a fost una mixtă, româno-franceză; echipă românească era una numeroasă, fiind formată din directoarea de film Georgeta Vîlcu-Săvescu, operatorii Nicolae Girardi și Alexandru Groza, scenografii Adriana Păun și Ștefan Antonescu, creatoarele de costume Hortensia Georgescu și Gabriela Nicolaescu (soția regizorului), compozitorul Adrian Enescu, inginerul de sunet Anușavan Salamanian, precum și mai mulți asistenți. Scriitorul Romulus Vulpescu a fost folosit pe post de consilier privind Evul Mediu, el realizând traducerea dialogurilor și a versurilor în limba
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
V. Korolenko”, „Dostoievski în România”) și asemănările între folclorul românesc, folclorul ucrainean și folclorul rus („Jertfa zidirii la ucraineni și ruși”, „Lumea bâlinelor”, „A. I. Iațimirski și folclorul român”). A cercetat curentul poporanist inițiat de Constantin Stere și opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu. Studiile sale au fost publicate în revistele "Cadran", "Litere și arte", "Jurnalul literar", "Gândirea", "Lumea", "Viața Românească", "Limbă și literatură", "Studii și cercetări de istorie literară și folclor", "Revista de folclor" etc. Cei care l-au cunoscut îl descriau
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
a fost înființat de către Constantin Mătasă (1878 - 1971) în clădirea Casei Naționale Regina Maria, în 1934, apoi a funcționat în localul Școlii nr. 1, iar din 1980 ocupă actuala clădire. Muzeul a avut drept colaboratori, printre alții pe: Vladimir și Hortensia Dumitrescu, Radu și Ecaterina Vulpe, Silvia Marinescu-Bîlcu, Alexandru Vulpe. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și Tribunalului județean. Sunt expuse bogate colecții de arheologie, dintre care remarcăm: Hora de la Frumușica, Gânditorul de la Târpești
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
Concert din muzică de Bach este un roman scris de Hortensia Papadat-Bengescu și publicat pentru prima oară în anul 1927 de către Editura „Ancora”, S. Benvenisti & Co. din București. Romanul urmărește destinul principalelor personaje din "Fecioarele despletite" (1925), fiind cel de-al doilea volum din "Ciclul Hallipilor", numit astfel după familia ai
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
lui Lică: prințul Maxențiu murise, iar un fruntaș conservator îi propune să candideze pentru un loc vacant de deputat în județul Bihor. Romanul este împărțit în 18 capitole, numerotate cu cifre romane (de la I la XVIII) și fără titluri. Integrarea Hortensiei Papadat-Bengescu în cenaclul literar „Sburătorul” organizat de criticul Eugen Lovinescu în primii ani de după Primul Război Mondial a determinat o evoluție a prozei sale de la nuvelele cu substrat psihologic scrise într-un mod stângaci la romanele cu specific citadin, mult
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
prozei sale de la nuvelele cu substrat psihologic scrise într-un mod stângaci la romanele cu specific citadin, mult mai obiective. Acestui cenaclu i se datorează într-o mare măsură înflorirea romanului românesc citadin prin promovarea scrierilor lui Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu. Romanul "Fecioarele despletite", publicat în anul 1925, i-a adus scriitoarei un anumit grad de notorietate și a marcat inițierea unui ciclu romanesc cunoscut drept „ciclul Hallipilor”. Cartea relata o serie de întâmplări referitoare la un grup de personaje
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
îndelungată, romanul românesc a început să se dezvolte într-un ritm grăbit în perioada de după Primul Război Mondial, străduindu-se să se adapteze tendințelor înnoitoare din literatura occidentală. O nouă generație de romancieri printre care Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu se orientează către romanul de analiză psihologică, sondând subconștientul și iraționalul personajelor cu scopul de a descoperi motivația comportamentelor și rațiunea ascunsă a acțiunilor și simțirilor omenești. Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu urmăresc să limpezească structurile morale ale personajelor, folosindu-se
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
generație de romancieri printre care Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu se orientează către romanul de analiză psihologică, sondând subconștientul și iraționalul personajelor cu scopul de a descoperi motivația comportamentelor și rațiunea ascunsă a acțiunilor și simțirilor omenești. Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu urmăresc să limpezească structurile morale ale personajelor, folosindu-se de modul retrospectiv al amintirii derivat din scrierile lui Marcel Proust. Volumele ciclului Hallipilor au o oarecare independență între ele, acțiunea fiind mutată de la un grup la altul. Menținerea obiectivității
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Marcian, violonist, pianist și dirijor de renume european, în care unii critici au recunoscut trăsăturile compozitorului George Enescu. Prezentat fără contururi precise, personajul personifică aspirațiile umane superioare, căpătând contur doar atunci când domină "„ca un stăpânitor”" lumea muzicii. Lumea prezentată de Hortensia Papadat-Bengescu este dominată de un instinct disperat de autoconservare, de aceea pare să nu aibă nicio perspectivă. Personajele duc o existență bazată pe automatisme sociale, în umbra unui trecut de care nu se pot dezbăra. Eroii romanului se împart în
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
senină; iubiri nălțate de un suflet victorios, dar fără de fast și vanitate, trecând peste obstacole învinse de măiestria sufletească”". Singurul moment în care aceste ființe superficiale au trăiri omenești îl constituie doar boala. Constantin Ciopraga constata că aproape toate personajele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt apăsate de morbiditate, de spaime și moarte, ca urmare a uscăciunii morale produse de distanțarea de natură. Spre exemplu, prințul Maxențiu își analizează propria boală, dezvăluind o sensibilitate greu de anticipat. Bolnavii din romanele Hortensiei Papadat-Bengescu simt nevoia
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
aproape toate personajele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt apăsate de morbiditate, de spaime și moarte, ca urmare a uscăciunii morale produse de distanțarea de natură. Spre exemplu, prințul Maxențiu își analizează propria boală, dezvăluind o sensibilitate greu de anticipat. Bolnavii din romanele Hortensiei Papadat-Bengescu simt nevoia să se izoleze de lume nu din egoism, ci pentru a-și păstra aparența socială. Societatea acceptă boala închipuită ca o formă de excentricitate (bolnavii închipuiți aruncă banii pe medicamente, așa cum snobii sănătoși îi aruncă pe caii
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
încrezător în „regia norocului”. La finalul romanului, Lică este propus candidat pentru postul de deputat de Bihor. Vestea îi schimbă intențiile și, dornic să se rupă de propriul trecut, lasă dricul cu fiica sa să meargă singur spre cimitir. Romanul Hortensiei Papadat-Bengescu prezintă mai multe familii ce făceau parte din lumea mondenă a capitalei României. Personajele acestui roman sunt parveniți pătrunși în înalta societate care, neavând nicio tradiție aristocratică, mimează cu snobism bunele maniere. Originile acestor familii sunt umile: Lenora este
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
zice lumea», ambiționând să dea serate, să fie primite la anumite recepții dificile, să reacționeze în toate momentele vieții, chiar cele mai grave, în modul cel mai distins”. Fiind destul de nouă în plan social, burghezia din primele două romane ale Hortensiei Papadat-Bengescu începe să se comporte ca o castă, introducând o serie de norme pentru a limita accesul noilor veniți. Instinctele primare de arivism nu s-au pierdut cu totul, așa că familiile îmbogățite simt nevoia să le mascheze prin convenții sociale
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
cu totul, așa că familiile îmbogățite simt nevoia să le mascheze prin convenții sociale, disimulându-și propriul trecut și evitând contactul cu rudele sărace și cu toți cei care ar putea să le amintească de originile lor umile. Burghezia capitalistă a Hortensiei Papadat-Bengescu trăiește într-un mediu sordid, care nu seamănă nici cu cel creionat de I.L. Caragiale, fiindcă îi lipsește umorul și veselia, nici cu cel al lui Balzac, pentru că personajele sunt lipsite de pasiune și „mediocre în răutate”. Personajele fac
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
eforturi disperate de a trăi distins, cheltuind sume mari de bani pentru a ieși în evidență și a-și crea o imagine diferită de ceea ce sunt în realitate. Eforturile nu sunt ridicole ca la personajele lui I.L. Caragiale, deoarece personajele Hortensiei Papadat-Bengescu s-au deprins într-o anumită măsură cu stilul de viață luxos. Lipsa de cultură, imoralitatea și lipsa sentimentelor nu pot fi însă ascunse, ieșind la iveală în anumite momente. Personajele simt nevoia să epateze precum Ada Razu care
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
pe degete un inel cu un safir uriaș. „Sufletul lor [acestor oameni - n.n.] e încă primitiv și grosier subt reflexe de aur și de purpur. Din civilizație ei n'au decât confortul”, observa criticul Mihai Ralea. Mediul uman descris de Hortensia Papadat-Bengescu aparține „unei burghezii de formație recentă, fără tradiții, fără morală, fără gust”, dar care cultivă luxul și dorește să constituie o elită. Concertul din muzică de Bach organizat în saloanele Elenei Drăgănescu este un eveniment monden de prim rang
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
bună”. Moartea Siei în zilele premergătoare concertului produce o consternare generală, dar membrii înaltei societăți găsesc soluția salvatoare: "„Mâine facem generala liniștiți, marți avem timp pentru condoleanțe și miercuri pornim toți la înmormântare... iar joi, marele concert!”". Stilul literar al Hortensiei Papadat-Bengescu a fost considerat greoi din cauza familiarității sporite a autoarei cu limba franceză și a lipsei de obișnuință în exprimarea în limba română. Astfel, romanele ei conțin numeroase greșeli gramaticale și lingvistice care se repetă și creează dificultăți în înțelegerea
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
nu-i corespunde și una de formă. H. Papadat Bengescu nu are simțul limbii noastre”. Criticul Mihai Ralea remarca, în plus, că limba de conversație folosită de lumea bună este nefirească și forțată. Greșelile gramaticale și lingvistice existente în scrierile Hortensiei Papadat-Bengescu sunt frecvente: dezacorduri dintre subiect și predicat, folosirea greșită a prepozițiilor și locuțiunilor, declinările greșite ale pronumelor, franțuzisme neestetice și vulgare contrare spiritului limbii române etc. Se observă că autoarea a depus eforturi neobișnuite pentru a-și autohtoniza mijloacele
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
cacofonii. Scrisul pare neglijent și stângaci, producând mirarea criticilor cu atât mai mult cu cât autoarea susține că romanul a fost citit anterior într-un cenaclul literar. În ciuda acestor greșeli, criticii și istoricii literari au recunoscut valoarea literaturii scrise de Hortensia Papadat-Bengescu și au susținut că supărătoarele erori de exprimare nu anulează substanțialitatea conținutului. Literatura Hortensiei Papadat-Bengescu a fost apreciată de către membrii cenaclului literar „Sburătorul” nu pentru că zugrăvea lumea parveniților și snobismul protipendadei bucureștene, ci pentru că explora profunzimea psihologică a personajelor
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
autoarea susține că romanul a fost citit anterior într-un cenaclul literar. În ciuda acestor greșeli, criticii și istoricii literari au recunoscut valoarea literaturii scrise de Hortensia Papadat-Bengescu și au susținut că supărătoarele erori de exprimare nu anulează substanțialitatea conținutului. Literatura Hortensiei Papadat-Bengescu a fost apreciată de către membrii cenaclului literar „Sburătorul” nu pentru că zugrăvea lumea parveniților și snobismul protipendadei bucureștene, ci pentru că explora profunzimea psihologică a personajelor, acordând o mare atenție psihologiilor „morbide” și „ilogice”, „complexe”, „rafinate” și „intelectualizate” (după cum se exprima
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
stările morale ale super-structurii sociale. Limitându-și investigația asupra unui teritoriu bine conturat, d-sa a suit în ultimii zece ani treptele unei frumoase cariere epice”, îi descria laudativ activitatea literară criticul Șerban Cioculescu. Criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt precursoarele literaturii de analiză românești, excelând în sondarea adâncă a psihologiilor personajelor și explorând stările sufletești, sentimentele umane și procesele morale. Autoarea manifestă o curiozitate analitică morbidă, urmărind comportamentul bolnavilor precum studierea evoluției tuberculozei de către prințul Maxențiu sau
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
în sondarea adâncă a psihologiilor personajelor și explorând stările sufletești, sentimentele umane și procesele morale. Autoarea manifestă o curiozitate analitică morbidă, urmărind comportamentul bolnavilor precum studierea evoluției tuberculozei de către prințul Maxențiu sau descrierea obsesiilor psihopate ale profesorului Rim. Originalitatea romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu derivă din prezentarea unui mediu citadin, din descrierea cu luciditate a iubirii feminine de la formele ei simple și rudimentare până la cele poetice și din analiza introspectivă a psihologiei personajelor. Primele trei romane ale ciclului Hallipilor - "Fecioarele despletite" (1925), "Concert
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]