14,015 matches
-
nimic comun cu Dl. Iliescu, nu-i urmez căile politice, dar nu pot să nu admir bărbăția cu care i-a adus pe mineri în Capitală..." Fabulez, desigur. De asemenea exemplar, cu prestigiu în profesiunea sa, notoriu, eventual și peste hotare, are nevoie orice regim deochiat, care a făcut-o de oaie. "Iată, vedeți, și un om care nu ține cu mine, îmi dă dreptate. îl voi decora, pentru meritele sale științifice, firește. Pentru că sunt obiectiv, îi creez și un institut
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
ca soluție naturală. Sub unanimitate, rezolvarea conflictelor este una a negocierilor informale. Acestea induc însă o maleabilitate în formularea soluțiilor (soluția unanimă asigură și legitimarea deciziilor colective). Respectarea regulilor ajunge să se așeze sub imperativul atingerii unanimității și de aceea hotarul dintre ce trebuie făcut și ce e interzis devine vag conturat; regula este tot mai mult nu expresia unui principiu, ci un îndreptar foarte general de acțiune, care permite compromisul, balansul între puncte de vedere diferite. Aceste aranjamente instituționale au
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
l-a făcut să treacă de la o extremă la alta, susținând menținerea integrității acestuia, dar și fărâmițarea lui. Tratatul încheiat de sultanul Mahmud al II-lea cu țarul Alexandru I, la București va fi favorabil Rusiei, care va prelua Basarabia, hotarul dintre puterea învingătoare și cea învinsă va fi pe Siret și nu pe Dunăre cum se preconizase. Totuși, nici Imperiul Otoman nu va pierde prea mult, preluând regiuni din Transcaucazia, precum și Anapa, un oraș de pe țărmul Mării Negre. În același timp
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
județul Csongrád; microregiunile fiind denumite după localitatea centrală. Între cele două regiuni, diferențe semnificative apar atât în privința sistemului de organizare teritorială, cât și în ceea ce privește structura localităților. Așezările regiunii din Ungaria sunt reprezentate de orașe și de sate, având de regulă hotar și populație semnificativă, independente din punct de vedere administrativ. Un element tipic al acestor localități este cătunul, caracteristic mai ales zonei de vest a regiunii Dél-Alföld, Homokhát. În Regiunea Vest rețeaua de localități este formată din orașe și comune1. În
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Regimul devălmășiei absolute prevedea dreptul de folosire directă și egalitară a bunurilor comune de către membrii unei comunități. Devălmășia absolută reprezenta așadar „dreptul oricărui grup familial băștinaș de a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin muncă directă sau prin satisfacerea propriilor nevoi” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Prin urmare, fiecare băștinaș avea un drept de proprietate peste tot hotarul asupra zonelor economice ale satului (Stahl, 1944
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a folosi produsele naturii pe tot cuprinsul hotarului sătesc, în orice chip și fără limită, prin muncă directă sau prin satisfacerea propriilor nevoi” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Prin urmare, fiecare băștinaș avea un drept de proprietate peste tot hotarul asupra zonelor economice ale satului (Stahl, 1944, p. 323). Totuși, în funcție de modificarea modului de utilizare, regimul proprietății se putea modifica de la ținerile private (bazate pe dreptul de uz personal viager) și stăpânirile locurești (după putere și nevoi), la stăpânirea pe
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivelul contribuției fiecăruia pentru plata birului. La început, statul nu solicita bir fiecărui sat în parte, ci considera Vrancea o unitate fiscală unică. Regiunea Vrancea cuprindea 14 sate, iar delegații acestor sate „împărțeau suma totală pe fiecare sat, în funcție de mărimea hotarului folosit în munți” (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). Principiul stabilirii nivelului de contribuție în raport cu nivelul drepturilor de folosință a făcut posibilă trecerea la stabilirea unei noi reguli. Noua regulă prevedea acordarea drepturilor de folosință asupra bunurilor comune în funcție de nivelul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivelul operațional a dus în final la modificarea regulilor stabilite la nivelul alegerii colective . Inițial, drepturile exploatatorilor se manifestau asupra întregii proprietăți devălmașe, fiecare având un drept de exploatare echivalent nevoilor propriei gospodării. Acest tip de drept era peste tot hotarul. Drepturile peste tot hotarul erau acordate prin simpla apartenență la obște; abia în momentul disoluției devălmășiei au apărut drepturile izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare. Apariția drepturilor de proprietate prin vânzarea și cumpărarea de teren a dus la proporționalizarea drepturilor comune
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în final la modificarea regulilor stabilite la nivelul alegerii colective . Inițial, drepturile exploatatorilor se manifestau asupra întregii proprietăți devălmașe, fiecare având un drept de exploatare echivalent nevoilor propriei gospodării. Acest tip de drept era peste tot hotarul. Drepturile peste tot hotarul erau acordate prin simpla apartenență la obște; abia în momentul disoluției devălmășiei au apărut drepturile izvorâte din contractele de vânzare-cumpărare. Apariția drepturilor de proprietate prin vânzarea și cumpărarea de teren a dus la proporționalizarea drepturilor comune cu cele private. Cu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Stahl, 1944, p. 24). Pentru a putea ridica pretenții în ceea ce privește drepturile de utilizare a patrimoniului devălmaș, orice individ trebuia să obțină indigenatul sătesc. Indigenatul sătesc, adică dreptul de a fi considerat membru al obștii și deci de a folosi întregul hotar al satului (Stahl, 1998, vol. II, p. 24). În funcție de nivelul de dezvoltare al relațiilor economice și de influențele tot mai puternice ale nivelului constituțional asupra celui operațional, se pot identifica trei moduri de obținere a indigenatului sătesc. La început, indigenatul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
comunitate. Înrudirea fictivă privea acele situații în care un nebăștinaș achiziționa terenuri de la un membru al comunității. Or, în acel moment, apărea o controversă în ceea ce privește obiectul tranzacției. Se punea întrebarea dacă achiziționarea terenului echivalează cu cumpărarea unui drept peste tot hotarul. Pentru a evita această controversă și pentru a anihila reacția comunității față de tranzacțiile de vânzare-cumpărare, se făcea apel la procedeul înrudirii fictive. Odată înrudit cu o familie băștinașă, cumpărătorul pătrundea în comunitate și putea exercita dreptul de folosință asupra întregului
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
imberb înfruntând, fără frică, durerea. arhanghelul gabriel în visul dinspre dimineață arhanghelul gabriel mi-a rostit numele. ședea la capul meu și-mi rostuia o sabie de lumină în creștet. dintr-odată, mi-am simțit marginea de ființă a luminii, hotarul întunecat al orbirii lunecând ușor de pe mine, ca o coajă ce mă năștea fără pic de durere. și numele nu mai era al meu, era mângâierea unui nume ce-și regăsise stăpânul. răsuflarea lui împăcată mă-nvăluia ca pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
o silească să treacă sub ascultarea lor, cu toate că unii crai ai lor au umblat în câteva rânduri ca s-o aducă la slobozenia ei de odinioară. A doua republică, dar mai mică, din Moldova este Vrancea, din ținutul Putnei, la hotarul Valahiei, înconjurat din toate părțile de munții cei mai sălbatici. Aici sunt douăsprezece sate și două mii de case și fiindcă se mulțumesc, ca și cei din Câmpulung, cu păstoritul, locuitorii nu au știință despre plug. Asemenea și ei plătesc domniei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
despre plug. Asemenea și ei plătesc domniei în fiecare an o dajdie știută; altminteri se țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie. A treia este Tigheciul, în ținutul Fălciului, un codru aflat la hotarul cu tătarii din Buceag. Este pavăza cea mai tare a Moldovei între Prut și Basarabia. Locuitorii plătesc domniei în fiecare an o dajdie mică, toți sunt călărași sau călăreți, înainte vreme erau o oaste de 8.000 de oameni; dar
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nemulțumirile curente din cadrul negocierilor, ceea ce indică o creștere în putere a satelor față de obștea confederativă. O ultimă aruncare are loc în 1840. Împreună cu cea precedentă, aceasta va fi tratată mai în detaliu în secțiunea următoare. Aruncarea din 1840 fixează unele hotare care nu vor mai fi schimbate major, dar este urmată de o serie de împărțiri mai mici între sate (Stahl, 1998, vol. I, p. 135). 4.4.1.3. Înființarea și stabilizarea administrației locale Trecerea la taxarea individuală a fost
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Vornicii am hotărât, cu primire de obștie tuturor, ca mai bine să ne învoim și să disbracăm toate goanele dintre noi”, și anume, decide ca muntele Mușa să fie dat înapoi poienarilor, luându-l de la nerejeni, și „să rămâie fieștecare hotar în stăpânirea veche ce au urmat până acum, după cuprinderea usăbitelor țidule ce avem la mână fiișticari trup de moșie, întrebuințându-ne și la pădure, precum și din vechi au trăit părinții noștri, fără oprire, la locurile ce vor fi codri
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
câștig de cauză. (Jalon II: împărțirea din 1831 - sau 1829; tensiuni provocate de acapararea de către sate.) O nouă întrunire a Vrancei din 1831, sau 1829 după alte surse, este definitorie: „Încă din 1818 s-au împărțit munții Vrancei pe 14 hotare, dându-se fieștecăruia țidulă spre a i se ști stăpânirea. Și pe acea împărțire s-au cisluit în toată vremea și dările asupra moșiilor Vrancei. Iar apoi unele dintre sate și mai ales cele mai cu putere au împins a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
anumitor munți (mai apropiați, în principiu). Cota-parte de munți stăpâniți variază în funcție de evoluția economică a satelor (potrivit principiului proporțional, completat de cel egalitar), iar munții distribuiți în fazele recente sunt munți care inițial rămâneau în devălmașia întregii Vrance: se stabilizează hotarele între sate pe munții mai apropiați și se joacă doar pe cei mai îndepărtați. Dinspre vetre spre munți are loc un continuu proces de defrișare care transformă munții progresiv în pământ agricol și pășuni. Fostele pășuni și terenuri agricole sunt
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor. Privatizarea privește toate resursele comune sau bunurile publice enumerate mai sus ca fiind gestionate sau produse de aranjament. Unele dintre ele, ca apărarea sau
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
un castru, peste care în 1427-1428 se ridică o cetate ce a fost, apoi, distrusă de turci în secolul al XVII-lea. Pescari(Coronini) este o localitate vecină orașului Moldova-Nouă. Este o localitate rurală, cu 992 locuitori, 62 case și hotar cu o suprafață de 2069 jughere.Comuna se numește Coronini,după numele contelui Ioan Coronini (Jhoann Baptist Coronini-Cronberg), președintele administrației imperiale a voievodatului Serbiei și a Banatului Timișan între 1849-1859. Sfânta Elena ( Svata Helena) este cel mai vechi sat din
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
culturii musteriene târziicirca 60000 i.e.n.) si pe dealul Pazariste( o așezare din polioliticul superior final, care începe cu circa 12000 ani î.e.n.). Neoliticul este atestat și el printr-o serie de descoperiri arheologice. Astfel de dovezi au fost descoperite în hotarul localităților: Gornea( com. Sichevița), Liubcova( com. Berzasca), Moldova Veche, Pojejena, Berzovia , etc. Epoca neolitică pe tertoriul județului nostru poate fi împărțită în trei perioade: neoliticul vechi, mijlociu și târziu. În toate așezările cercetate a fost descoperit un număr mare de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
aflăm că aceiași literatori comuniști care stigmatizau scrierile lui Régio pe motiv că sînt "estetizante", "mistice", "reacționare" (ce sinistru ecou au pentru noi astfel de epitete!) au încercat și discreditarea lui Fernando Pessoa, însă uriașul succes al operei sale peste hotare le-a zădărnicit tentativa. Cît privește viața politică a Portugaliei actuale de după 1975, cînd comuniștii au fost înlăturați de la putere, ea e caracterizată de un echilibru asigurat de alternanța la guvernare a două partide (cam ca în Statele Unite): unul se
Epistolar portughez (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9423_a_10748]
-
depisteze mai clar (mare miracol și pericol!) ce este demagogia. " Crescendo furioso" remarcă Emil Hurezeanu. Poate că da! Ciuleandra noastră și-a pervertit - între timp - finalul "presto" într-un dezamăgitor "lamento"! Cum s-a făcut că, după 17 ani de la hotarul temporal decembrie '89, să lâncezim într-o astfel de Ciuleandră politică Kitsch? Obosită, râncedă și sleită de voință până la a deveni o pseudo-periniță ridicolă și complicitară? Alternanța la putere a fost! Circ a fost! Daciada și "Cântarea României" au continuat
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
cu admirație, în cele din urmă chiar îndrăgită". în această privință, românii, care, din păcate, optează prea adesea pentru ștergerea obîrșiei, ar avea de învățat de la portughezi. Cu atît mai mult cu cît compatrioții noștri muncesc în număr mare peste hotare, așa cum au făcut-o și portughezii în anii '70-'80, "angajați la cele mai grele munci (construcții, mine, căi ferate și autostrăzi), exploatați fără scrupule și disprețuiți în mod suveran", pentru a trimite în patrie "mult rîvnita valută". Precum ai
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
2176, din 14 mai 1931, p. 1. 25 In solitudine chordis, în "Cuvîntul", anul VIII, nr. 2275, din 21 august 1931. 26 Precum în deseori citatele: "da! dumnezeu vreau/ dumnezeu, dumnezeu/ dumnezeu senzație tare/ dumnezeu dinamită/ dumnezeu ghilotină/ dumnezeu fără hotare" sau "mă-mbăt mereu/ cu vin amețitor și greu/ mă-mbăt cu dumnezeu!// dumnezeu cîrciumar/ dumnezeu vin/ dumnezeu tovarăș la băut." 27 Triptic de cărți și de semne, în "Azi", anul I, nr. 3-4, mai-iunie 1932, p. 336-340; reprodus în
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]