4,284 matches
-
comuna Provița de Sus, din părinții Miron și Măria. A absolvit Institutul Teologic din Sibiu, în anul 1984, iar în perioada 1986-1998 a slujit ca preot în comuna natală, unde a condus lucrările de reparații și consolidări la biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului și Sf. Haralambie. La 1 mai 1998 a fost numit paroh la Biserica Sf. Pantelimon din Ploiești, implicându-se, de asemenea, cu osârdie și spirit practic în efectuarea lucrărilor de reparații exterioare și consolidări, tencuieli, vopsitorii, schimbarea
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
datează din anul 1803 și are hramul „"Sfântul Petru"”. A fost mutată și salvată de la ruinare în anul 2009 în satul învecinat Mureșenii de Câmpie, comuna Pălatca, județul Cluj. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Acest Sfânt Lăcaș, cu hramul „Cuvioasa
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]
-
are hramul „"Sfântul Petru"”. A fost mutată și salvată de la ruinare în anul 2009 în satul învecinat Mureșenii de Câmpie, comuna Pălatca, județul Cluj. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Acest Sfânt Lăcaș, cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, face parte din valorosul Patrimoniu Cultural Național Românesc. Conform inscripției de pe portalul de intrare, biserica datează din anul 1803: "„Ani de la I[sus] H[ristos] 1803”". Altfel tradiția susține că lăcașul a fost construit în anul 1774, inițial
Biserica de lemn din Sava () [Corola-website/Science/313989_a_315318]
-
Sălaj a fost edificată cel mai probabil înainte de anul 1733, când în conscripția lui Inocențiu Micu-Klein comunitatea din Chendrea era amintită cu aproximativ 150 suflete, biserică și casă parohială. Unele surse bibliografice susțin faptul că vechea biserică de lemn avea hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" în timp ce Șematismul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla pe anul 1947 atribuie bisericii hramul "Buna Vestire". Schița monografică a Sălajului, editată la începutul secolului XX ne oferă informații despre biserica de lemn din Chendrea. Potrivit acesteia ""biserica
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
din Chendrea era amintită cu aproximativ 150 suflete, biserică și casă parohială. Unele surse bibliografice susțin faptul că vechea biserică de lemn avea hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" în timp ce Șematismul Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla pe anul 1947 atribuie bisericii hramul "Buna Vestire". Schița monografică a Sălajului, editată la începutul secolului XX ne oferă informații despre biserica de lemn din Chendrea. Potrivit acesteia ""biserica este de lemn, nu se știe anul când s-a construit. Pe partea dinspre altar a fruntariului
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
donatoare ci numai de supraveghetorul Ocolului Trotus, autenticitatea ai rămâne discutabila. Din lemnăria bisericii schitului s-a făcut o capelă mică la Mănăstirea Bogdana iar pe locul vechiului schit a rămas o vreme clopotnița și cimitirul din jur. Biserică cu hramul „Sf. Voievozi” este cunoscută și sub numele „Biserică de Jos”, si a fost adusă în anul 1795 din loc. Schitul Frumoasă. Pe un zapis vechi găsim următoarea inscripție: „Eo, Toader Mititelu, moșnean din satul Buciumi, am primit știre de la părintele
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
această poziție au fost românii de prin satele învecinate, cu precădere dinspre sud, ciobanii din zona Vaideeni - Novaci (așa zișii ciobani „ungureni”), dar și țigani dezrobiți. În anul 1857 a fost edificată clădirea bisericii ortodoxe, in prezent monument istoric, cu hramul „Sf. Mucenic Dimitrie și Arhanghel Ștefan”. În urma reformei agrare din anul 1864 au fost împroprietăriți 202 familii cu suprafața de 498 ha. În războiul de independență, din Lipovu au participat un număr de 13 tineri, dintre care eroul Marin Ilie
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
cel Mare. Biserica din satul Lețcani a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului al XIX-lea de către marele logofăt Constantin Balș "Ciuntul" (1744-1828) - fiul marelui logofăt Lupu Balș - și soția sa, Ana Catargi (d. 1812). Hramul inițial al bisericii a fost "Sf. Împărați Constantin și Elena", împărăteasa Elena a Bizanțului fiind cea care a construit pentru prima dată o biserică de plan rotund, deasupra mormântului lui Iisus Hristos de la Ierusalim. Hramul inițial al bisericii (Sf. Constantin
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
sa, Ana Catargi (d. 1812). Hramul inițial al bisericii a fost "Sf. Împărați Constantin și Elena", împărăteasa Elena a Bizanțului fiind cea care a construit pentru prima dată o biserică de plan rotund, deasupra mormântului lui Iisus Hristos de la Ierusalim. Hramul inițial al bisericii (Sf. Constantin și Elena), în afară de legătura cu numele ctitorului, era o trimitere către ctitorii Bisericii Sfântului Mormânt de la Ierusalim. În Diata marelui logofăt Constantin Balș din 30 ianuarie 1822, publicată în “Uricariul”, XI, p. 337-359, boierul lăsa
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
fi fost zidită ""pe la anul 1795"". În jurul anului 1830, un incendiu a distrus o mare parte din biserică, arzând atunci mobilierul de lemn și icoanele. Cu acel prilej, a dispărut de pe clădire vehea pisanie. După reparațiile efectuate în anii următori, hramul bisericii a fost schimbat în cel al "Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundinei" (sărbătorit la 12 decembrie) , rupându-se astfel legătura între arhitectura bisericii și hramul inițial, ceea ce dădea o explicație și un rost ctitoriei marelui logofăt Constantin Balș. Lăcașul de
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
Cu acel prilej, a dispărut de pe clădire vehea pisanie. După reparațiile efectuate în anii următori, hramul bisericii a fost schimbat în cel al "Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundinei" (sărbătorit la 12 decembrie) , rupându-se astfel legătura între arhitectura bisericii și hramul inițial, ceea ce dădea o explicație și un rost ctitoriei marelui logofăt Constantin Balș. Lăcașul de cult a fost avariat și în perioada 1914-1916, în timpul primului război mondial. În perioada interbelică s-au efectuat lucrări de reparații radicale. Astfel, până în 1924
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
biserica, s-a curățat și s-a vopsit catapeteasma și s-au montat 24 de strane. În anul 1965, după finalizarea lucrărilor, lăcașul de cult a fost resfințit. Cu acest prilej, la cererea credincioșilor și cu acordul oficialităților bisericești, noul hram al bisericii a devenit "Sf. Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir". Cutremurul din 4 martie 1977 a avariat biserica, ea fiind reparată în anii următori și apoi resfințită în 1982. Mult timp s-a crezut că pisania originală a bisericii
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
din Iași. Biserica a fost resfințită în anul 2002 de mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Cu acest prilej, deasupra intrării în nava centrală a bisericii s-a pictat următoarea pisanie: ""Cu ajutorul lui Dumnezeu, biserica parohială din Lețcani cu hramul vechi Sf. Spiridon și cu hramul actual Sf. Dimitrie - monument istoric și construită de Constantin Lupi de Balș și soția sa Ana în anul 1740, în ultima vreme a fost reparată și consolidată prin centuri de beton armat, acoperită din
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
în anul 2002 de mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei. Cu acest prilej, deasupra intrării în nava centrală a bisericii s-a pictat următoarea pisanie: ""Cu ajutorul lui Dumnezeu, biserica parohială din Lețcani cu hramul vechi Sf. Spiridon și cu hramul actual Sf. Dimitrie - monument istoric și construită de Constantin Lupi de Balș și soția sa Ana în anul 1740, în ultima vreme a fost reparată și consolidată prin centuri de beton armat, acoperită din nou cu tablă și în final
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
clădirii. Printre preoții care au slujit aici sunt de menționat preotul Ioan (prin 1863), pr. Sava Popovici, pr. Dumitru Popa (-1958), pr. Nicolae Lefter (1958-1978), pr. Mihai Carp (1978-2005) și pr. Ion Cristian Leonte (din 2005). În prezent, biserica are hramul "Sf. Dimitrie, izvorâtorul de mir", sărbătorit în fiecare an la data de 26 octombrie. Ulterior, s-a adăugat și un al doilea hram al parohiei - "Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundinei" (sărbătorit la 12 decembrie). Biserica are o formă neobișnuită datorită
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
Lefter (1958-1978), pr. Mihai Carp (1978-2005) și pr. Ion Cristian Leonte (din 2005). În prezent, biserica are hramul "Sf. Dimitrie, izvorâtorul de mir", sărbătorit în fiecare an la data de 26 octombrie. Ulterior, s-a adăugat și un al doilea hram al parohiei - "Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundinei" (sărbătorit la 12 decembrie). Biserica are o formă neobișnuită datorită planului ei prefect rotund, ceea ce o face să fie o biserică-unicat în România și una dintre puținele biserici circulare din lume. Forma bisericii
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
urme ale unei așezări din Epoca Bronzului. O parte din artefacte au fost depuse în muzeul școlii din Bogdănești, alături de alte exponate din Primul Război Mondial, precum și la Muzeul de Istorie din Onești sau alte muzee din zonă. Biserica cu hramul „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” este cea mai veche de pe Valea Oituzului. Ea a fost ctitorită de familia de boieri Ruset (Ștefan, Safta, Ana și Ioan), în numele Sf. Ioan Botezătorul între anii 1776-1778. În anul 1928 a fost refăcut turnul clopotniței
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
afectată de cutremurul din 1977. Între anii 1993-1995 a fost pictată în tehnica fresco. In iunie 2008 a fost resfintita de Preasfințitul Eftimie Luca, Episcopul Romanului (și Hușilor în acea vreme) paroh fiind preptul Ioan Apetri. Din 24 iunie 2002 Hramul Bisericii coincide cu Ziua Comunei, prilej de bucurie și întâlnire cu fiii satului în cadrul manifestărilor religioase, artistice și sportive. Coronița de sânziene purtată de tineri, în această zi de sărbătoare, reînnoiește tradiții și obiceiuri străvechi legate de Ziua de Sânziene
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Vechi și Giurgiulești . Potrivit publicistului Mihail Grekov, numărul de familii strămutate din Împuțita este de 234 . În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. În 1878 a fost construită biserica cu hramul Sf. Nicolae. La începutul secolului al XX-lea, satul avea 1.154 de locuitori . În anul 1913, țăranii din sat s-au revoltat împotriva activității desfășurate de Comisia topografică. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. După
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
parohiei Finteușu Mic din districtul protopopesc al Mireșului Mare, comitatul Szatmar. - Ioan Coza era paroh în Pribilești și inspectorul școalelor din districtul Mireșu Mare. În Finteușu Mic era paroh Alexandru Peter, cantor Iustin Kerekes. - Hideaga avea biserică din zidărie, cu hram la Sfântul Nicolae, construită în 1862, școală din lemn, cu școlari de toate zilele 28, și școlari de repaus 11. Cantor învățător era Paul Mihnea, cu credincioși greco-catolici 340 și evrei 38. - Celelalte parohii au fost: Rămeți, cu filiala Tolgieș
Hideaga, Maramureș () [Corola-website/Science/301578_a_302907]
-
152 de case, cu o populație de 790 suflete, biserică, 220 de vite mari. Sînt multe mori de vînt și vii. „Această descriere a fost făcută la începutul secolului XX. În anul 1797 a fost construită biserica de piatră cu hramul Sfântului Arhanghel Mihail. În 1852 cu sprijinul enoriașilor a fost reparată clădirea bisericii. În Anuarul Eparhiei Chișinău pentru anul 1907 editat la Chișinău găsim: „Biserica din Jăvreni are 798 de enoriași din care 383 - bărbați și 415 femei. Biserica are
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
aer. Actuala clădire a edificiului a fost construită după anul 1989 din donațiile enoriașilor din sat și din localitățile învecinate. Un rol important în înălțarea clădirii, l-au avut primarii satului Jăvreni dnii Ion Petru Brînză și Constantin Alexei Racu. Hramul actualei biserici este a Sfîntului Ioan Teologul. Din documentele istorice atestăm că moșia satului Pocrișeni avea următoarele părți componente: Pocrișeni, Balta, Corniș, Șăbana, Delniță, Boieresc, Stîncă și Jăvreni. Din 1847 stăpâni ai moșiei Mășcăuți și Jăvreni au devenit moșierii Gheorghe
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
Moldovenesc, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților , Mitropolia Moldovei și Bucovinei. În incinta mănăstirii se află: Lîngă mănăstire este o cruce înaltă, ridicată pe borna ce marca odinioară hotarul cu Imperiul Austro-Ungar. La poarta de jos a mănăstirii este o troiță cu hramul "Sfântul Antonie cel Mare". În curtea mănăstirii este încorporată stânca din vârful Muntelui Piatra Tăieturii, de la care vine și numele locului. La baza acestei stânci, unde datorită poziției ei dominatoare a fost în vremea războiului cuib de mitralieră, este peștera
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
încorporată stânca din vârful Muntelui Piatra Tăieturii, de la care vine și numele locului. La baza acestei stânci, unde datorită poziției ei dominatoare a fost în vremea războiului cuib de mitralieră, este peștera care a fost pictată și sfințită tot cu hramul Sfântului Antonie cel Mare În pădurea de la Piatra Tăieturii a trăit în pustie părintele Ilie Cleopa în cei șase ani de prigoană comunistă, într-o groapă aflată la rădăcina unui brad. Inițial pe locul actualei mănăstiri a fost un schit
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
Antonie cel Mare În pădurea de la Piatra Tăieturii a trăit în pustie părintele Ilie Cleopa în cei șase ani de prigoană comunistă, într-o groapă aflată la rădăcina unui brad. Inițial pe locul actualei mănăstiri a fost un schit cu hramul "Nașterea Maicii Domnului". Piatra de temelie a fost pusă în anul 1933 de catre preotul Iosif Achirilei, ctitorul acestui așezământ, pe locul proprietății familiei sale. Mormântul său se află astăzi în naosul bisericii mari acoperit de o lespede de marmură. Schitul
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]