2,402 matches
-
Hegel. Ar fi putut adăuga: și a teologiei. Dar Sibbern avea dreptate numai față de concepția lui Kierkegaard (la susținerea doctoratului), cînd afirma că ironia și humorul se exclud. Ironia poate fi foarte bine, cum am văzut (* 18) o formă a humorului. Și o cercetare istorică conduce tocmai la rezultatul că acesta este și cea mai potrivită caracterizare a poziției lui Socrate. Ironia socratică era, în esență, o metodă, bine-cunoscuta metodă analitică. Aceasta constă în a te arăta de acord cu o
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
propria gîndire limpede acel bun care le condiționa pe toate celelalte și fără de care acestea nu sînt, de fapt, buniri neîndoielnice și sigure 97. Relația lui Socrate cu religia se înțelege cel mai bine prin intermediul legăturii socratice dintre ironie și humor. El a acceptat repre zentările credinței populare, găsind în ele o expresie a încrederii că munca vieții sale nu era zadarnică fără să pună de altfel preț pe o dezvoltare sau o înțelegere mai de aproape a acestei credințe. Numai
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
imposibilăîn parte, (și asta este principalul), fiindcă mai are destul de lucru ca să facă lumină în sine însuși și să hotărască dacă esențialul în propria fire este armonia sau pasiunea haotică. Găsim aici, în același timp, glumă și seriozitate, ironie și humor. Pus față în față cu marea și serioasasarcină a cunoașterii de sine, glumea cu orice fel de teologizare. Scrierea Eutifron a lui Platon, în care este contesctată dependența eticii de credința în zei, poate fi considerată o dovadă a faptului
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fel ca în cazul multora dintre iubiții săi compatrioți, care credeau că sînt înțelepți, fără să fie! Pare așadar pe deplin îndreptățit faptul că, în mai multe locuri, în cele spuse mai înainte, Socrate este conceput ca reprezentant al marelui humor. Ironia lui a stat în slujba acestuia. 45. Platon și humorul Unicul punct asupra căruia se concentrase Socrate a iradiat, pentru marele său discipol, într-o largă lume de idei. Platon află adevărata realitate în ideile care ne fac inteligibile
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
că sînt înțelepți, fără să fie! Pare așadar pe deplin îndreptățit faptul că, în mai multe locuri, în cele spuse mai înainte, Socrate este conceput ca reprezentant al marelui humor. Ironia lui a stat în slujba acestuia. 45. Platon și humorul Unicul punct asupra căruia se concentrase Socrate a iradiat, pentru marele său discipol, într-o largă lume de idei. Platon află adevărata realitate în ideile care ne fac inteligibile lucrurile; față de idei, fenomenele experienței și condițiile vieții îi apăreau ca
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sentimentului total de care ne-am ocupat, prin înalta sa idee despre existență ca o mare ordine a lucrurilor, în comparație cu care evenimentele vieții omenești apăreau mici pînă la dispariție. Era oferit astfel un fundal intelectual ce făcea cu putință un humor de un alt timbru decît cel socratic. Platon era însă atît de preocupat de elaborarea acestui fundal și atît de animat de el, încît nu-i mai rămînea timp și putere pentru a pune integral în drepturi legătura psihică dintre
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
psihice, rămîne, în chip firesc, cu atît mai puțină pentru celelalte laturi. Așa se explică faptul că acei ce sînt mai intens preocupați să elaboreze și să aprofundeze fundalul intelectual al vieții nu intră în discuție ca reprezentanți ai marelui humor. Ne aflăm aici în fața unei noi limite a humorului, în calitatea sa de concepție despre viață sau stare sufletească vitală, deosebită de limitele puse, pe de o parte, de tragic, pe de alta, de acțiune. Granița pe care o trasează
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pentru celelalte laturi. Așa se explică faptul că acei ce sînt mai intens preocupați să elaboreze și să aprofundeze fundalul intelectual al vieții nu intră în discuție ca reprezentanți ai marelui humor. Ne aflăm aici în fața unei noi limite a humorului, în calitatea sa de concepție despre viață sau stare sufletească vitală, deosebită de limitele puse, pe de o parte, de tragic, pe de alta, de acțiune. Granița pe care o trasează activitatea intelectuală nu provine din exterior. Marele humor nu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a humorului, în calitatea sa de concepție despre viață sau stare sufletească vitală, deosebită de limitele puse, pe de o parte, de tragic, pe de alta, de acțiune. Granița pe care o trasează activitatea intelectuală nu provine din exterior. Marele humor nu obișnuiește să presupună vreun fundal dogmatic, rotunjit odată pentru totdeauna și care ar exclude o muncă intelectuală continuă. Din contra, așa cum am văzut (* 34-35), marele humor va include și cunoașterea căpătată realmente și o va trata "humoristic", fiindcă va
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
acțiune. Granița pe care o trasează activitatea intelectuală nu provine din exterior. Marele humor nu obișnuiește să presupună vreun fundal dogmatic, rotunjit odată pentru totdeauna și care ar exclude o muncă intelectuală continuă. Din contra, așa cum am văzut (* 34-35), marele humor va include și cunoașterea căpătată realmente și o va trata "humoristic", fiindcă va exista mereu posibilitatea unor noi enigme și noi soluții. În spatele oricărui fundal, se ivește posibilitatea altuia și mai cuprinzător. Renașterea permanentă a problemelor în forme noi apare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu viața, oricît de bogată și înaltă a fost lumea lor interioară. 46. Spinoza În legătură cu modul de considerare istorică, pe care l-am indicat anterior (capitolul VIII), conform căruia ne putem aștepta la o bază și un fundal ale marelui humor de abia în epoca modernă, trecem acum direct de la Platon la Renaștere. În Evul Mediu, vom găsi humor mai ales în credințele și obiceiurile populare, ca de pildă în reprezentarea dracului prost. Dar o expresie a unei răfuieli depline cu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
istorică, pe care l-am indicat anterior (capitolul VIII), conform căruia ne putem aștepta la o bază și un fundal ale marelui humor de abia în epoca modernă, trecem acum direct de la Platon la Renaștere. În Evul Mediu, vom găsi humor mai ales în credințele și obiceiurile populare, ca de pildă în reprezentarea dracului prost. Dar o expresie a unei răfuieli depline cu experiențele vieții nu a putut exista în condițiile Evului Mediu. Bruno și Spinoza au întemeiat, în linii mari
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
descrierea dată de Bruno sentimentelor totale, precum și înțelegerea lui pentru ele. Talentele sale filosofice și poetice au colaborat în acest sector ca și în celelalte multe ale gîndirii sale. Dar sentimentul total pe care îl avea nu era acela de humor, ci o energie vitală și o înaltă înțelegere acel sentiment care este în general caracteristic pentru Renaștere (cf. § 42). Acesta poate să devină o bază pentru humor (cf. § 20), dar de obici nu devine. Realizarea lui Bruno pentru fundalul intelectual
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
gîndirii sale. Dar sentimentul total pe care îl avea nu era acela de humor, ci o energie vitală și o înaltă înțelegere acel sentiment care este în general caracteristic pentru Renaștere (cf. § 42). Acesta poate să devină o bază pentru humor (cf. § 20), dar de obici nu devine. Realizarea lui Bruno pentru fundalul intelectual al vieții psihice moderne este dublă: lărgirea imaginii lumii fizice la infinit și afirmația că forțele divine, în lume, dacă le admitem, trebuie căutate înăuntrul elementelor și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și tragediei vieții și asemenea contradicții nu puteau determina pozitiv starea lui sufletească în fața vieții. Ar fi nedrept să tragem de aici concluzia că, în viața sa personală, Spinoza a rămas neatins de acele sentimente al căror ansamblu condiționează marele humor. Atît compasiunea cît și hazul au jucat un rol în cazul său. Nefericirea altora îl mișca mai mult decît a sa proprie așa ni se relatează de către primii săi biografi (Lucas, Colerus) și pentru el însemna o consolare respingătoare cea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și s-o observe; la fel cu toate celelalte, omul este o parte a naturii, a cărei legătură cu celelalte părți și cu întreaga natură n-o cunoaștem. Bucuria cunoașterii îi concentra tot interesul. Ea era sentimentul său total. Marele humor se bazează însă tocmai pe o premisă în care Spinoza nu credea și anume aceea că înțelegerea și hazul nu se exclud. Rîsul poate fi o expresie nu pentru distanțare, pentru batjocură ori pentru dispreț, ci pentru un sentiment de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
construirii unei lumi noi de idei, drept cadru al vieții. Datorită acestei activități, s-a putut ridica Bruno la sentimentul său eroic, iar Spinoza la iubirea sa intelectuală. Acestea constituiau sentimentele lor totale, în vreme ce sinteza specifică pe care o presupune humorul nu se înfăptuia. 47.Shaftesbury Pe cînd Renașterea punea accentul principal pe afirmarea de sine și pe formele de sentiment și de voință ce se puteau dezvolta din ea, psihologii și moraliștii englezi din secolul al XVIII-lea seria Shaftesbury
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
privește", spuneael, "nu mă tem de vorba de spirit sceptică. Un spirit făcut cu gust nu poate vătăma nici unui lucru da care sînt interesat, nici în cea mai mică măsură". Se află în acest demers ideatic un sîmbure al marelui humor, pentru care situația e de așa natură ca pînă și cel mai valoros lucru are o latură prin care este supus mărginirii și limitării, așa încît dacă nu putem rîde de el, putem cel puțin să surîdem. Pentru Shaftesbury,era
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
stare sufletească vitală. Principalul interes al lui Hutcheson este d eordin etic, iar cel al lui Smith, etic și de economie națională. Interesul lor psihologic era de tip derivat și subordonat. Dimpotrivă, la Hume am fi putut spera să găsim humor. El are o viziune clară a contradicțiilor lumii și a dezacordului dintre ceea ce așteaptă simțirea omenească și ceea ce-i prezintă realitatea. Dar experiențele pe care le-a făcut în acest sens par să nu-l fi condus la vreun sentiment
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o privire blîndă și un surîs prietenos. Avem de-a face aici cu seria de sciitori pe care Thackeray (în The english humourists of the eighteen century, 1853) i-a grupat sub numele de humoriști englezi. Definiția dată de Thackeray humorului pornește de la părerea că acesta este o asociație între spirit și simpatie (wit and love)101. În acest sens special, ea nu apre să convină tuturor celor pe care îi discută Thackeray: Swift, Addison, Steele, Pope, Fielding. Am încercat să
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
misterios, care fusese atît d dezvoltată la Shakespeare și la Milton, era pe cale să se piardă la poeții acestei epoci 102. A fost totuși important faptul că a apărut acel curent spiritual și literar care a fost numit de posteritate humor, cu toate că nu era vorba de marele humor. Curentul acesta era caracterizat de o psihologie cu o privire mai deschisă pentru varietate vieții. În cursul secolului, s-aretrezit simțul pentru măreția lui Shakespeare, în special prin reprezentarea personajelor sale de către un mare
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Shakespeare și la Milton, era pe cale să se piardă la poeții acestei epoci 102. A fost totuși important faptul că a apărut acel curent spiritual și literar care a fost numit de posteritate humor, cu toate că nu era vorba de marele humor. Curentul acesta era caracterizat de o psihologie cu o privire mai deschisă pentru varietate vieții. În cursul secolului, s-aretrezit simțul pentru măreția lui Shakespeare, în special prin reprezentarea personajelor sale de către un mare actor 103, și pe această cael a
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
psihologie cu o privire mai deschisă pentru varietate vieții. În cursul secolului, s-aretrezit simțul pentru măreția lui Shakespeare, în special prin reprezentarea personajelor sale de către un mare actor 103, și pe această cael a putut fi reînviorat simțul pentru marele humor. 49.Kant Renașterea făcuse cu putință un mare fundal intelectual, iar poezia trezise cînd într-un mare stil, cînd în mici dimensiuni -simțul pentru varietatea și particularitatea trăirilor. La sfîrșitul secolului al XVIII-lea, s-a adăugat o încercare dea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fără o luptă interioară. Fiindcă, așa cum declara el, avusese soarta să fie îndrăgostit de metafizică, iar acum vedea că aceasta era imposibilă. Într-o astfel de sciziune a stării sufletești îl aduseseră deja primele sale cercetări. A depășit-o cu ajutorul humorului. În Träume eines Geistersehers erläutert durch Träume der Metaphysikx (1766), predomină o dispoziție humoristică. Față de conceptul de adevăr strict și înalt, pentru care căpătase acum o viziune, sistemele speculative îi păreau într-o lumină comică, deși fusese propria-i dorință
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pentru care căpătase acum o viziune, sistemele speculative îi păreau într-o lumină comică, deși fusese propria-i dorință intimă de a produce un asemenea sistem. Chiar și mai tîrziu, după eleborarea vestitei sale capodopere, își poate privi lucrarea cu humor. În una dintre însemnări, glumește referitor la caracterul pedant pe care îl prezintă incontestabil, în mod parțial, Critica rațiunii; se consolează cu gîndul că pedanteria va izgoni pedanteria. Caracterulsău socratic, care îl facea să prefere o știință (Wissen) independentă și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]