1,549 matches
-
și unealtă om, dormi, prunc al meu tovarăș de călătorie, te-am alăturat cuiva înveșmîntat în straiele morții, chip că să te apăr de ea! să te desprind de text altfel, biped ca mangusta, ochii și urechile țintă în bezmeticele iepe din toate părțile, moarte peste tot! Cezar Ivănescu, Rebricea ropotind pregătită de nuntă cu trenul fantastic, mitografemele erotico-thanatice de consumație în asemenea căldură, ideograma mesajului o ai, este chiar mesajul, ca totdeauna ideograma ideogramei, himerele au făcut și ele epocă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
depărtare, aparentul șir de plopi, pasul șovăielnic, legenda călătoriei cît este convenție, nori la șosea în pantă sub rezerva agitațiilor de vorbe, palatul lui Cuza pe văioagă, Ruginoasa telefonul, ai mai scris o strofă, îți spun că este de fantezie, iapă gestantă, oaie cu miel! Ora 14,15, la peronul gării Pașcani, în punctul literatură cu necesitate, tartina cu pastă de pește, sînt de la casa de copii, sînt pofticios! mai departe capăt și țigară, arta este convergența utilităților către ea, neamțul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lui și pot vedea lumea împreună, pe alta o așează în spatele lui , iar aceasta va vedea lumea cât de cât, din unghi lateral, iar ultima variantă care este de-a dreptul odioasă, o confundă cu calul, transformând-o într-o iapă, care îl va plimba încotro i-o va cere. Iapa la început va fi plină de “entuziasm” și de energie, deoarece l-a întâlnit pe “el”, apoi treptat își va pleca capul de oboseală și tristețe și va constata că
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
în spatele lui , iar aceasta va vedea lumea cât de cât, din unghi lateral, iar ultima variantă care este de-a dreptul odioasă, o confundă cu calul, transformând-o într-o iapă, care îl va plimba încotro i-o va cere. Iapa la început va fi plină de “entuziasm” și de energie, deoarece l-a întâlnit pe “el”, apoi treptat își va pleca capul de oboseală și tristețe și va constata că, de fapt a văzut lumea până să-l întâlnească pe
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
iubit “calcă stâmb”,va da vina pe “încălțăminte” din dorința de a-și păstra mariajul. În această situație, care mariaj? Este necesar să-i amintim bărbatului ales : -că îi suntem soție și nu mamă; că suntem femeie și nu animal (iapa); -că avem dorințele și pretențiile noastre de la viață; -că dorim să fim mame excelente, dar să nu se facă confuzia că trebuie să ținem loc și de mamă și de tată; -că așteptăm să ne fie lăudată mâncarea gătită, și
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
țigani...Iar cneaghina lui Lucoci s-a sculat și a dat din toată averea ce are de la Dumnezeu, bani și mărfuri, pentru păcatul său...a dat 3000 de aspri, și 4 boi, și 10 vaci, și 100 oi, și 6 iepe, și 10 porci, și 1000 aspri pentru pomeni, și o trăsură cu doi cai și cu așternut, și o cupă de argint, și o lingură de asemenea și o bute de vin.” Cum ți se pare cercetătorule de vremuri apuse
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
toate viile câte are ea la Cotnariu cu crămi și cu pivniță de piiatră și cu locu de case din târgul Iași...și boi și vaci și biholi, câte se vor găsi la dânsa...i (și) un cal, i doao iepe cu armăsar...aceste toate de sus arătate...au dat sfintei saze mănăstiri din târgul Iași, ce se numește Vatoped, unde este hramul Inălțare Domnului nostru Isus Hristos.” - Iaca și un nou nume dat mănăstirii Golia; „Vatoped”. Cred însă că numele nu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o am înzestrat și cu bucată de loc din hotarul târgului Iașilor împregiurul Copoului, cu vii ce sânt împregiur, și cu un sat, pe nume Rufeni, așijderea și cu altu sat, anume Piscani, alăturea cu Rufeni...Iarăși am miluit...dzece iepe și cu patrudzeci stupi și cu cindzeci de oi. Așijderea, am mai dat...și un sălaș de țigani...Așijderea am miluit svânta mănăstire Copou ca să fie în poslușenie și cu treidzăci și una de case, de oameni ruși, căsari, cari
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lipsă și scăpăciune din toate, neavând de nicăiri nici un fel de agiutorință...Această mănăstire o miluim cu mai gios arătată milă, adică purure să aibă a scuti o sută și cindzăci oi...doodzăci și cinci de vite: vaci, boi, cai, iepe. Așijdere și la vremea vădrăritului să aibă a scuti trei sute vedri vin, și la vreme pogonăritului să aibă a scuti patru pogoane de vie...Așijdere, și pentru zece oameni streini ce ș-or găsi fără bir...să fie scutiți...ce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să-mi dea niște sfaturi. Bă copile, îmi zicea, să ai grijă de mă-ta, de ceilalți... ești doar cel mai mare. nu? Da, tată, spuneam. Și să ai grijă și de caii ăștea. Da, tată ! Vezi că Rândunica (adică iapa) trebuie să fete în toamnă. Să nu dați mânzul. Da, tată. Să-l crești. Că trebuie să-l schimbăm pe cazac ( era vorba de perechea iepei, calului). Că e cam îmbătrânit. Ce zici, te descurci? Da, tată! Până m-oi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Și să ai grijă și de caii ăștea. Da, tată ! Vezi că Rândunica (adică iapa) trebuie să fete în toamnă. Să nu dați mânzul. Da, tată. Să-l crești. Că trebuie să-l schimbăm pe cazac ( era vorba de perechea iepei, calului). Că e cam îmbătrânit. Ce zici, te descurci? Da, tată! Până m-oi întoarce eu, dacă o da Dumnezeu...i s-a pus un nod în gât și s-a întors chipurile, să mângâie caii. Din depărtare se auzea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu ziua de astăzi, În plină zodie a Taurului... À propos: dacă aș fi tătar, stând la umbra tuiului - tot coadă de cal - aș cinsti un cumâs<footnote id=”33”><băutură slab alcoolică, obținută prin fermentația lacto-alcoolică a laptelui de iapă/footnote>... În sănătatea calului. Toate acestea, deși el n’are decât un „cal putere“, adică trei sferturi de kilowatt, cu care poate fi deopotrivă, la fel de redutabil, tractor și mașină de curse. Civilizația umană nu l’a menajat totuși. Vechiul sacrificiu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe măsura altor copite, Îmi pot scuti caii să le poarte, sau nu. Dar finalitatea e că acel cal, arând pământul, Îmi oferă o recoltă Întreagă, respectiv dijmuită de suferința lui. Și atunci, prin taxe, descurajatoare, „bat șeaua să’nțeleagă iapa“ că potcoavele interne se potrivesc la caii mei. Dar mai rău e atunci când accept nu doar potcoava străină, ci adopt și modul de viață al potcovarului. De pildă, ajung să mănânc mai puțină mămăligă compensând, să spunem, prin carne, conform
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de la comună Vadu1 Crisului, ambele din raionul Alesd, cu reședința în satul Suncuius. - Comună Niuved din raionul Oradea își schimbă reședința din satul Niuved în satul Tamaseu. Regiunea Dobrogea - Orașul raional Tulcea trece în categoria orașelor regionale. - Satele Atîrnați și Iapa din comuna Marasu, raionul Hîrșova, se desființează. Regiunea Galați - Comună Valea Călmățuiului, raionul Brăila, se desființează. Satul Valea Călmățuiului trece în componență comunei Însuratei, raionul Brăila. - Comună Muncel din raionul Panciu, se desființează. Satele Muncel și Talapani trec în componență
DECRET nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125428_a_126757]
-
Articolul UNIC Se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației, cheltuielile pentru întreținerea efectivelor de cabaline care sunt proprietate publică a statului, patrimoniu genetic național, formate din armăsari pepinieri, iepe mame și armăsari de monta publică, precum și cheltuielile pentru trecerea la turmă de bază a cabalinelor necesare pentru împrospătarea acesteia, în limita efectivului stabilit prin hotărâre a Guvernului. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- p. Ministrul agriculturii și alimentației, Ștefan Pete
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 23 iunie 1999 privind modul de finanţare a cheltuielilor pentru întreţinerea efectivelor de cabaline care sunt proprietate publică a statului şi pentru trecerea la turma de baza a cabalinelor necesare pentru improspatarea acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124639_a_125968]
-
60 de ani, mai treacă-meargă. Dar așa? Numai ca să justificăm mercenarii noștri în Irak și Afganistan? Nefiind ales de toți, Președintele ar trebui să țină seama mai mult de această realitate. Hotărârea de a menține trupe unde a înțărcat mutu iapa, ține mai mult de o hotărâre de partid, a P.D.-ului, decât de o hotărâre a țării. Să-i amintim d-lui Președinte că atunci când a fost războiul civil din Spania (1936-1939), din România au plecat să lupte în cele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
s-a dat vina pe subordonați, pe opoziție, pe toți cei care așteaptă și ei o satisfacție de ordin moral. Gata, s-a ajuns la punctul de saturație și se revarsă paharul, s-a rupt hamul și a crăpat și iapa! Spre cinstea unor fruntași ai PDL, care au ieșit din rând și au strigat „demisia” (sper să nu fi fost o manevră de salvat aparențele, adică, noi nu facem ca PSD-ul, cu Bivolaru lor), trebuie apreciat gestul; obrazul e
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și neprietenă pe post de taur comunal, pentru a spinteca pe din două republicuța lui Voronin. Nici măcar nu știu dacă Nuică al nostru și-a luat măsurile de protecție și prevenire ca nu cumva din împreunarea unui taur cu o iapă să iasă un catâr, purtător de viruși antiromânești. Voronin și serviciile lui, că sunt implicați direct, adică au pus treaba la cale, găsind terenul și momentul potrivit, că numai au profitat de întâmplarea momentului, pot demonstra lumii amestecul României în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
al unei gândiri intuitiv-concrete, ieșit din orizontul patriarhal al satului. Ca să vadă toată lumea cât de rău am ajuns, vom folosi același orizont spiritual, tot expresiv, dar mai cu greutate: „Scroafai moartă-n păpușoi” și „Ori se rupe hamul, ori crapă iapa”. Toată această gândire populară condensată arată că s-a ajuns la o limită, că așa nu se mai poate, ceva trebuie schimbat sau făcut din nou. Chiar din decembrie 2008, s-a zis și am zis că această alcătuire politică
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
le! Suntem, la fel ca Roma antică, un stat bazat pe relații clientelare, facem foarte multă gălăgie, suntem divizați, ne aprindem repede și ne stingem tot așa, înflorim în laude deșarte, așteptăm pomeni și alergăm după putere ca mânzul după iapă. Nu mai amintesc de lupanarele Romei, și nu știu de ce n-am fi luat și noi apeductele, drumurile lor, unele folosite și astăzi, cimentul lor, ca să fortificăm societatea românească. Atât dezmățul de la Roma, cât și cel de la București, se desfășura
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Ce să spun, nu prea alege, / Nici la vin, nici la femei; / Dar regina bea Știrbey.” Cel mai rău din toată povestea a ieșit Ferdinand, zis Intregitorul, care, deși domnea peste o Românie Mare, nu putea struni din pinteni o iapă pur sânge englezesc. Din tot procesul, s-a ales numai memoria întinată a lui Alexandru Marghiloman, deși el a încheiat pacea separată cu Germania și aliații ei, având acordul lui Brătianu și al regelui Ferdinand, care atunci, au știut să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că multe au fost furate de gardieni. Moartea Seara sau dimineața se încărcau morții într-o căruță ca sacii la moară și erau duși la malul Mureșului, răsturnați în prund, iar deținuții de drept comun prăvăleau pământul peste cadavre. Bălana, iapa deșelată care trăgea căruța, mergea în pas domol, jelind neștiută de nimeni tragedia neamului românesc. Mai apoi, de bătrânețe și durere, avea să se prăbușească alături de cei pe care-i purtase pe ultimul drum. Mai târziu s-a făcut cimitirul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tot felul de lucruri de mână. Războiul de țesut nu a lipsit nici măcar o lună de zile din casă, așa încât și fiica mea a moștenit aceleași deprinderi. Când Tatiana a împlinit 13 ani și era destul de voinică pentru ca să ajungă la iepele războiului (pedalele care schimbă ițele), a băgat-o în război și o vară întreagă au țesut împreună scoarțe și pleduri românești cu modele și alesături de o frumusețe demnă de invidiat. Mai ales în ciclul II (gimnazial), Tatiana nu prea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de-acolo după castan... Și-odată o colegă de-a noastră, deținută, venea din dormitor, că s-o dus să-și ieie ceva, și nu o văzut-o că era în spatele lui, și ne privea, și zice cu-atâta ură: Iepele dracului! Ha, ha, ha... Nu ne-o putut ierta niciodată că i-am făcut figura. D-apoi nu ne-am bucurat tare mult... Pachet am primit și eu atunci, cu îmbrăcăminte, cu hrană... O fost primul meu pachet după trei
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu Behr și Stöhr decorațiunile pentru sala cea mare. Ora 12½ dejunat în pavilionul de vânătoare, contele Andrassy, contele Bethlehm, baronul Keresty cu soția, fiica generalului Florescu. Ora 2 plecat călare cu contele Andrassyi spre Poiana Țapului și în Valea Iepei, foarte cald, munții neasemuit de frumoși. Ora 4½ înapoi la pavilionul de vânătoare. Acolo băut ceai. Pe jos prin pădure. Ora 6 Andrassy se duce acasă. Ora 7 dineu, invitați D. Ghica și familia sa. Seara contele Andrassy încă până la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]