1,100 matches
-
250mg Cut x 1 blist. x 10 compr.film.; (2 ani) ARMEDICA Ș.A.- CHEMO IBERICA RO P-RF 3627 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��────────────────────────────── 812 J01MA02 CIPROFLOXACINUM CUMINOL 500 COMPR. FILM. 500mg Cut x 1 blist. x 10 compr.film.; (2 ani) ARMEDICA SĂ - CHEMO IBERICA RO P-RF 5753 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���───── 813 J01MA02 CIPROFLOXACINUM CUMINOL 500 COMPR. FILM. 500mg Cut x 2 blist. x 10 compr.film.; (2 ani) ARMEDICA Ș.A.- CHEMO IBERICA RO P-RF 5753 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 814 J01MA02 CIPROFLOXACINUM EUCIPRIN CAPS. 250mg Cut x 2 blist
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155281_a_156610]
-
500mg Cut x 1 blist. x 10 compr.film.; (2 ani) ARMEDICA SĂ - CHEMO IBERICA RO P-RF 5753 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���───── 813 J01MA02 CIPROFLOXACINUM CUMINOL 500 COMPR. FILM. 500mg Cut x 2 blist. x 10 compr.film.; (2 ani) ARMEDICA Ș.A.- CHEMO IBERICA RO P-RF 5753 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 814 J01MA02 CIPROFLOXACINUM EUCIPRIN CAPS. 250mg Cut x 2 blist. x 6 caps.; (2 ani) EUROPHARM Ș.A. RO P-RF 3348 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 815 J01MA02 CIPROFLOXACINUM GRENIS - CIPRO COMPR. FILM. 500mg Cut x 1 blist. x 10 compr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155281_a_156610]
-
H02AB09 HYDROCORTISONUM HYDROCORTISONE PULB. PT. 100mg Cut x 1 flac. pulb. E.I.P.I.CO. EG S/P-RF 21.650 NA SUCCIN. SOL. INJ. +1 fiola solv. x 2ml ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 162 H05BA01 CALCITONINUM CALCITONINA SPRAY NAZ. 100ui/ Cut x 7 monodoze; ICN IBERICA Ș.A. SP P-RF 414.700 HUBBER NASAL doză (18 luni) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 163 H05BA01 CALCITONINUM MIACALCIC SOL INJ. 50ui/ml- Cut x 5 fiole x 1ml; NOVARTIS CH P-RF 92.380 1ml (5 ani) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 164 H05BA01 CALCITONINUM MIACALCIC AEROSOL 200ui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155281_a_156610]
-
În Europa de Vest, expresiile inițiale ale acestui resentiment ce a generat germenele naționalismului s-au manifestat în patru împrejurări majore. Prima dintre acestea constă în ciocnirea dintre două popoare inconciliabile, cel musulman și cel creștin, și se produce în spațiul Peninsulei Iberice. Trebuie să avem în vedere însă și alte mecanisme, de mai mică intensitate, ce au concurat la autoidentificarea altor "națiuni medievale", în afară de Spania. Între acestea, avem în vedere revoltele populare orientate la început împotriva oricărei forme de putere, pentru ca mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
într-o astfel de situație și datorită acestor frontiere generatoare de vitregii absolute au apărut identitățile colective și grupările lor politice inițiale. Emergența concepției despre destinul comun al diverselor populații este ilustrată în cel mai înalt grad de situația Peninsulei Iberice care, din secolul al VIII-lea pînă în secolul al XV-lea, era marcată de o "cicatrice", spațiu ce separa popoarele sale creștine de cele musulmane, și aceasta înainte ca în Europa de Vest să se fi conturat națiunile medievale ale secolelor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a înscris această voință și această speranță într-un imaginar național avant la lettre. Rezistența spaniolă a fost promptă. În 711, Tariq debarcă pe coasta andaluză pentru ca în următorii douăzeci de ani să extindă stăpînirea musulmană aproape peste toată Peninsula Iberică. În 718 însă, Pelayo, conducătorul unei bande, ridică stindardul revoltei, îi înfruntă pe arabi la Cavadonga în 722 și pune bazele unei redute creștine, Regatul Asturiei, înainte de a fi început luptele de recucerire în est, în direcția Barcelonei, reluată de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
uzurparea musulmană a patriei lor drept nulă și neavenită. Pentru a stabili clar acest principiu, Ramiro al II-lea se intitulează rege-împărat; succesorul său își va lua titlul de bazileus, urmînd ca Alphonse VI să definitiveze mai explicit concepțiile politicii iberice declarîndu-se "împărat al întregii Spanii" și mutînd capitala la Toledo spre sfîrșitul secolului al XI-lea. El se autointitulează, de asemenea, "rege al celor două religii". Această ambiție exprimă tocmai concepția sa unificatoare raportată la un popor diversificat, unit sub
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
între 1931-1939 și restaurate de către monarhia democratică în 1977. Cum se explică acest contrast dintre moderația catalană și exacerbarea particularismului basc? Fără îndoială, observînd că interpretările obișnuite ale politicienilor asupra emergenței tardive a identităților culturale, sînt diferite, în cazul Peninsulei Iberice, de cele aplicate Europei Centrale și în special țărilor fostului imperiu al Habsburgilor. Expresia identităților bască și catalană provine în ambele cazuri, deși se manifestă diferit, din eșecul încercării de a forma un stat spaniol unitar, în decursul secolului al
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
folosit porturile din estul Mediteranei întemeiate încă de fenicieni: Byblos (actualul port Jubail), Sidon (actualul Saida), Tyr, Tripoli (din Levant); porturile egiptene (Alexandria, Cairo); porturile nord-africane construite de cartaginezi, romani și fenicieni (Cartagina - ulterior Tunis, Alger, Tanger); porturile de pe coasta iberică mediteraneeană (Cartagena, Malaga, Tarragona). Chiar și după preluarea hegemoniei asupra Mediteranei de către turci (în al doilea ciclu al Islamului - cel otoman), precum și după mutarea centrului de greutate al comerțului mondial în Atlantic (începând cu secolul al XVI-lea), porturile și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Kios. Pe teritoriul Franței viticultura a fost cunoscută și practicată mai târziu. După Marsilia, prima care a cunoscut foloasele viticulturii, a fost regiunea Narbonne. În secolul I, vița de vie a ajuns în Aquitania (Bordeaux și Gironde), în nordul Peninsulei Iberice și pe malurile Ronului, iar în secolul al III-lea până în Britania și Polonia. Printre viile celebre din Spania se menționau cele din regiunea Xeres. Portughezii, începând din secolul al XVII-lea, au amenajat pe malurile abrupte, stâncoase ale fluviului
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Moluce (1595), de unde se Întorc cu două corăbii Încărcate cu mirodenii (1598)660; Oliver van Noort conduce o flotă din opt corăbii spre insula Djawa pentru a aduce mirodenii și În același timp avea instrucțiuni să atace navele și așezările iberice (1598)661; Joris van Spielbergen a fost al doilea circumnavigator olandez (1614-1617), după Oliver van Noort, ajungând În Insulele Moluce (1616), se confruntă cu forțe navale spaniole și portugheze 662. Negustorii olandezi, odată ajunși În Arhipelagul Moluce, reușesc să echilibreze
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
că numele ar veni de la Temolo A-Má, dedicat zeiței mării, Matsu, În cantoneză Aomă, dar se mai folosesc și alte nume, precum Ho-King, Huang San O, Lin Do. Arhitectura orașului constituie o reușită combinație Între cea chineză și portugheză, moștenirea iberică resimțindu-se și În organizarea străzilor și piețelor, amplasarea monumentelor. Grupuri numeroase de turiști, deja, au ajuns la ruinele Catedralei Săo Paulo (secolul al XVI lea), monument arhitectonic portughez de primă mărime, distrus de pe urma numeroaselor incendii (1601, 1835, 1904). Conform
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Grecia), România și partea europeană a Rusiei. Din punct de vedere geografic, regiunile mediteraneene (individualizate de climat, de vegetație și de culturi: în primul rând măslinul, grâul și vița de vie culturile autohtone cele mai timpurii) cuprind trei peninsule septentrionale (iberică, italiană și balcanică), țările din nordul Africii, Libia, Egiptul și litoralul Orientului Apropiat. Mediterana nu este "o mare, ci o succesiune de mări"58: având ca anexe Marea Neagră, care se prelungește cu Marea Azov (care scaldă litoralul Bulgariei, al României
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ai Timocului, „cosașii năpraznici” din Craina. „Imperialismul” lui C., observă I. Negoițescu, „nu depășește hotarele Daciei ideale”, având totodată o valoare „pur metaforică”. Bard al românității năpăstuite, C. este și unul al romanității. Canto a Ramón Lull (1952) și Rapsodia iberică sunt imnuri închinate sufletului neolatin, dar și îndemnuri către romanitatea occidentală de a nu-și uita sora din insula răsăriteană. În rest, maniera rămâne aceeași ca în „rapsodiile” mai vechi. Ceea ce impresionează, în prima linie, la d. Cotruș, e intemperanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
de potrivnicie, București, 1938; Eminescu..., București, 1939; ed. Madrid, 1959; Rapsodie valahă, Madrid, 1940; Rapsodie dacă, București, 1942; Drumuri prin furtună, Madrid, 1951; Poemas, Madrid, 1951; Poemas de Montserrat, Madrid, 1951; Canto a Ramón Lull, Palma de Mallorca, 1952; Rapsodia iberică, Madrid, 1954; Între Volga și Mississippi, Madrid, 1956; Cântecul desțărării, Cleveland, 1962; Versuri, îngr. Ovidiu Cotruș, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1978; Opere complete, pref. Nicolae Roșca, Madrid, 1978; Versuri, îngr. și postfață Ion Dodu Bălan, București, 1985; Antologie selectivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
universități. Primul spital atestat documentar este cel fondat în anul 800 de Gabriel (= Jabrain în arabă), medic nestorian foarte vestit, care a luat ca model și academia medicală din persanul Gondi-Shapur, cucerit de arabi (637 - 651). De acum, până în Andaluzia iberică, arabii vor edifica asemenea spitale, unele pe lângă moschei și toate cu biblioteci și cadre de grade și specializări diferite APOGEUL MEDICINII ARABE în prima perioadă a medicinii arabe (750 - 900), pe fondul vechilor tradiții ale triburilor islamice migratoare se adaugă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
altul arab și unul creștin la înființarea Universității de Medicină din Salerno. Izgonirea islamicilor din Spania, în 1592 și a evreilor, odată cu ei a însemnat și dispersarea medicilor evrei spre toate centrele europene și afro-asiatice, puțini mai rămânând în Peninsula Iberică. Dintre aceștia, unii au ajuns la curtea suveranilor spanioli și dintre cei plecați unii au ajuns medici la curțile europene, alții la ale califilor, unde erau mai bine primiți și onorați. Chiar Mohamed al II-lea cuceritorul Constantinopolului avea un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
exemplu pe Eustache, Colombo, Bindo, Silvius fostul său profesor. Galeniștii intraseră în panică. Vesal le observă slăbiciunea și inerția și scrie o carte în care combate infatuarea, ignoranța, comoditatea, ingratitudinea. Cât a stat în Spania a contribuit la renașterea medicinei iberice. Dar cum marile personalități creează animozități prin însăși prezența lor, e nevoit să plece și din Spania îndreptându-se spre Ierusalim ca medic și pelerin. Din cauza unui naufragiu moare în insula Zante, se pare de tifos exantematic, în anul 1564
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sec. VII - VIII) cunoscut în lumea arabă cu numele Jabrail Ibn Bakhtisthan, ctitor al primului Spital din Damasc, atestat documentar, sub dinastia islamică a Omeyyazilor. Dacă prin Nestorienii creștini bizantini, arabii au umplut cu spitale spațiul dintre Asia Centrală și Andaluzia iberică, la sfârșitul sec. XVI-lea, în acest al XVII-lea secol, Ludovic al XIV lea, umple Franța cu spitalele generale, fondate în toate orașele. în Occident încep să apară și policlinici gratuite. În Estul Europei, latifundiarii încep să-și trimită
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca de exemplu febra galbenă, pe care o studiază complex Hughes, așa cum am amintit și care la un moment dat, în Philadelphia, seceră 10% din populație. Aici apare primul spital abia în 1751. în Europa această epidemie intră prin porturile iberice (1723) și îngrozește prin ravagii și extensie. Lumea nu scăpase de frica ciumei, care numai în Italia, în câțiva ani din prima jumătate a sec. al XVII-lea, răpusese peste un milion de vieți, mutându-și focarele în alte țări
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ultrareacționare aveau toate motivele ca, după 1945, să-și afirme zgomotos recentele afiliații progresiste sau radicale (ori să se retragă În umbră, temporar sau definitiv). De vreme ce majoritatea partidelor și ziarelor de orientare fascistă sau ultraconservatoare erau oricum interzise (cu excepția Peninsulei Iberice, unde lucrurile stăteau exact invers), adeziunile politice public exprimate se rezumau la centrul și stânga spectrului. Gândirea și opinia de dreapta intraseră Într-un con de umbră În Europa. Dar, deși conținutul scrierilor și manifestărilor publice s-a metamorfozat spectaculos
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai ales al Spaniei, francezii s-au opus din răsputeri. Vinul, uleiul de măsline, fructele și alte produse agricole costau mai puțin la sud de Pirinei; dacă Spania și Portugalia erau admise cu drepturi egale În piața comună europeană, fermierii iberici reprezentau o concurență acerbă pentru cei francezi. Din această cauză a fost nevoie de nouă ani pentru ca Portugalia și Spania să fie admise În CE ( În timp ce Greciei i-au trebuit mai puțin de șase ani), timp În care imaginea publică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru cei francezi. Din această cauză a fost nevoie de nouă ani pentru ca Portugalia și Spania să fie admise În CE ( În timp ce Greciei i-au trebuit mai puțin de șase ani), timp În care imaginea publică a Franței În Peninsula Iberică s-a degradat semnificativ: În 1983, când se Încheiaseră două treimi din negocierile de aderare, care se desfășurau Într-o atmosferă tensionată, numai 39% dintre spanioli aveau o părere „favorabilă” despre Franța - un debut de rău augur pentru viitorul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În scădere (cel mai ridicat În Marea Britanie, cel mai scăzut În Spania), așa că diferitele tradiții naționale În jurnalismul popular nu mai contau ca pe vremuri: din nou, cu excepția Angliei, unde presa populară ațâța și exploata eurofobia. În Europa de Est și Peninsula Iberică, absența Îndelungată a presei libere a Însemnat că mulți oameni (mai ales cei care nu locuiau În marile orașe) au sărit cu totul peste epoca presei scrise, trecând de la prealfabetism direct la mass-media electronice. Acestea din urmă - mai ales televiziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Camées parisiens”), Leconte de Lisle („Poèmes antiques”), José-Maria de Hérédia („Les Trophées”), Sully-Prudhomme, François Coppée, Catulle Mendès ș. a., de poeții englezi: Austin Dobson, Edmund Gosse, Andrew Lang, de poeții germani, de la August Graf von Platen la Stefan George, de poeții iberici având În frunte pe Ruben Dario, ori de „noua școală de la Atena“, reprezentată de Kostis Palamas etc Parnasianismul nu s-a limitat doar la spațiul european. Unul din cei mai riguroși parnasieni este un poet brazilian, Olavo Bilac. El a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]