1,864 matches
-
neestetizant, trebuie să implice, într-un înalt grad, gândirea. Ce mă nemulțumește pe mine în producțiile noastre, în toate, și în cele medii și în cele foarte bune, este tocmai neputința noastră de a depăși un anumit grad de investiție ideatică, de concept filozofic. Sigur, nu cer ca filmele săfilozofeze, dar ele trebuie să aibă înlăuntrul lor un filon bogat, plenar de meditații. Noi ne fixăm, însă, de obicei câte o deviză simplă: un film de actualitate sau un film alert
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
timpului, tema condiției umane, a cunoașterii, a creației, a destinului, a războiului, tema lui Faust, a lui Don Juan etc.). La nivel textual (perspectivă intratextuală), tema este un principiu de organizare ce conferă un sens global textului, este un centru ideatic de control spre care converg mo tivele literare și simbolurile imaginarului artistic. Indici textuali tematici: - termeni cu grad mare de conceptualizare, enunțați în titlu/în incipit (Iubire de L. Blaga; tema timpului în incipitul din Moromeții de M. Preda, de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Eliade) și, mai ales, finalul deschis, care poate suspenda rezolvarea conflictelor, poate ambiguiza situația finală sau o poate proiecta ipotetic, într un viitor incert (Sărmanul Dionis, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război). În textul liric, finalul deschis proiectează ideatica poeziei dincolo de încheierea textului: Mai lasămă un minut. / mai lasămă o secundă. [...] mai lasămă un ano timp, un an, un timp (N. Stănescu, Viața mea se luminează). 2.9. Repere stilistice ale textului: f iguri de stil Figurile de stil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
are rolul de a edifica logica internă a structurii poematice, substituind termenii binomului cauză-efect: La noi sunt... lacrimi multe, multe. (O. Goga) Funcționând ca un principiu de coerență textual, metonimia concretizează în imagini artistice noțiuni abstracte, concentrează expresia, maximalizând planul ideatic. Sinecdoca (gr. synekdoché - cuprindere la un loc) își actualizează valoarea expresivă în câmpul logic al incluziunii, operând substituiri de ordin cantitativ: singularul în locul pluralului și invers, partea în locul întregului sau mutația inversă, genul substituind specia etc.: [...] tot ce mișcăn țara
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Discursul poetic modern se alcătuiește, frecvent, din strofe inegale, care marchează astfel secvențele. Modernitatea se manifestă și prin discursul continuu, astrofic. În cazul acesta, diferențierea secvențelor se operează la nivelul sintaxei poetice: fiecare enunț (propoziție sau frază) alcătuiește o unitate ideatică și stilistică, așadar, o secvență poetică. 3. ELEMENTE DE STRUCTURARE A OPEREI LITERARE 3.1. Curente literare Curentul literar este definit ca o manifestare literară de o anumită amploare, care impune un canon estetic întro perioadă istorică a evoluției literaturii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
eul biografic, moral, ontologic, auctorial, lectorial etc.) creează o rețea complexă de relații pe axa eu - tu - altul - ceilalți, precum în Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie de Simona Popescu. 3.4.4. Particularități ale limbajului poetic Lumea ideatică, sonoră și ritmică a poeziei se alcătuiește întrun limbaj care are atributul poeticității. Trăsăturile intrinseci prin care se definește poeticitatea sunt: caracterul subiectiv al enunțării, organizarea formală specifică (principiul versificației), caracterul autotelic 3 și caracterul ficțional al referentului. Poeticitatea se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
timpul, iubirea, unicitatea artistului, metamorfozele literaturii; motive lite rare: basmul, zâna, inelul, râul, copacul, schimbarea, fugit irreparabile tempus etc. 5. dimensiunea spațială: am trecut un râu; am trecut o vale 6. Titlul este o metaforăsimbol care aduce în primplan tensiunea ideatică a textului. Este sugerată trecerea timpului, parcursul existențial de la tinerețe la senectute, dar și metamorfozele basmului, adică drumul spre noi tărâmuri ale narațiunii, spre noi reliefuri ale poeziei. Incipitul asociază eului liric ipostaza poetului confruntat cu trecerea. Simbolistica drumului duce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
axiologică 49 deși în unele cazuri se poate întâmpla să fie vorba chiar despre o treaptă calitativ superioară -, ci avem în vedere o interpretare critică a ideilor predecesorilor, ceea ce presupune, dincolo de necesarele distanțări și contestări, o continuitate, dacă nu strict ideatică, măcar de preocupări cu aceleași probleme. Să nu uităm că până și un istorist autentic ca Droysen consideră epocile istorice drept "stadii ale cunoașterii de sine, ale cunoașterii lumii și ale cunoașterii de Dumnezeu", iar istoria (Geschichte) "o cunoaștere de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
prin... cuvinte 20. O serie de atacuri infame și cu un profund efect denigrator tipice unor medii intelectuale "de dreapta"! au ceva din acel killer instinct (Foucault) al structurii polemicii, al reprimării și al descalificării unor cunoașteri diferențiate și diferite ideatic, al plasării autorilor într-un spațiu marginal, cu scopul ermetic de a-i deposeda de o putere elementară, aceea a dreptului la cuvânt și la comunicare; de a-i deposeda de la o demnitate bazală, aceea de a-și exprima liber
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sta pe aceeași poziție valorică cu acela al unor romancieri precum R. Musil sau Th. Mann. Pe de altă parte, preocuparea sa pentru istoria ideilor, îndeosebi în anii '50-'60, face ca atenția să se îndrepte spre ideile sale. Partea ideatică este elementul decisiv al scriiturii sale. Dezbaterea ideilor, prezentarea critică a ideilor pe relația T-P (trecut-prezent), formularea unor altfel de idei și de posibilități de a spune însoțesc scrierile foucauldiene. Faptul că Foucault nu era preocupat dacă ceea ce scrie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
existență, diferite de cele anteriore, deși pare ceva hilar și paralel cu "lumea reală", ceva "defazat" în ochii masei de ignoranți "intelectuali". Așadar puterea-cunoaștere este rezultatul luptelor de idei și de programe social-politice, rezultatul a două, trei generații de schimbări ideatice, tehnologice, științifice. Această paradigmă putere-cunoaștere se afirmă, cel mai vizibil și tonal, în cartea A supraveghea și a pedepsi: Nașterea închisorii (1975), dar numai din perspectiva tehnicilor de supraveghere și a posibilităților de control ce au fost proferate de către instituții
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
regimuri politice. În instituțiile "civice", cu efect de îndoctrinare, umanul și ideile tind să devină un tot unitar. Un soi de simțire și gândire într-un mod mental. În acest proces de psihologie colectivă, diferențele sunt estompate, spiritul de gintă (ideatică și politică) se întărește, devenind un cuget de simțiri și de gândiri... Lumea elitistă europeană nu e atât de departe de spiritul lui Idi Amin. Aceste legi (moderne) exclud și izolează oamenii cu ale lor idei și cunoașteri contrare celor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu s-au dat de către Inchiziție pentru arderea cărților eretice, de către regimul nazist pentru distrugerea unor idei/cunoașteri contrare politicii NSDAP, iar acele idei s-au menținut din simplu motiv că nu poți lupta cu forța brută împotriva unui "dușman ideatic și/sau ideologic". La ora actuală regimurile politice, în speță cele cu trăiri totalitare, s-au înconjurat de o pleiadă de intelectuali, care să combată ideile neoficiale, ideile deranjante din cadrul societăților. Combaterea cunoașterilor nu se mai practică "prin arderea cărților
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
inclusiv ale discursului politic. De altfel, orice discurs politic nu se poate întemeia decât printr-un raport de imaginare și de ficționalizare pe baza unor nevoi reale, evidente în structura relațiilor sociale. Istoriile lui Foucault, deși sunt subiective sub raport ideatic și intențional, sunt obiective din perspectiva "metodelor" sale. Marile experimente din istoria științei s-au făcut după teorii fictive, fără niciun raport cu platitudinea realului compusă din fapte și evenimente umane, total diferite în raport cu potențialul de schimbare. Ceea ce îi preocupă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
În această capcană încă se află cărțile unor mari eminescologi români contemporani, care au suprasolicitat geniul poetic în defavoarea scrierilor jurnalistului Eminescu. Iar când le-au luat în seamă, le-au calificat "polemici", "articole pătimașe", ignorând cu sau fără premeditare partea ideatică, teoretică, organicitatea referențială a publicisticii eminesciene, ce viza, conform convingerilor politice coerente ale redactorului de la "Timpul", epoca și întreaga țară, demersurile guvernanților liberali și, mai ales, conformismul, deraierile, oportunismul și compromisurile acestora. Prima reabilitare sau restitutio in integrum a statutului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
alocuri pentru cititorii nedispuși "să refacă experiența autorului") printr-o punere în pagină judicioasă, narativă, sintetizând mai ales în partea de analiză textuală, țesând pe dedesubt și în spirala revenirilor, totul într-o demonstrație exegetică și stilistică de mare combustie ideatică. Ca să nu mai vorbim de probitatea bibliografică, copleșitoare și pilduitoare pentru orice întreprindere științifică. Filologul dublat de bibliofil, editorul dublat de detectivul-interpret apar îngemănăți ori de câte ori N. Georgescu, omul ce știe pe de rost atât textul eminescian din "Convorbiri literare" cât
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
să situeze începutul călătoriei imaginare și inițiatice din "Divina ..." în martie anul 1301, iar nu în anul jubiliar 1300. Fiind vorba totuși de un vast poem, H.-R. P. nu uită, prin premisele puse, să invite cititorul să aprecieze frumusețea ideatică și poetică a Paradisului, cantica cea mai puțin cunoscută a "Divinei ...", de vreme ce omul recent, conform remarcii lui Eco, nu mai deține codul teologic și cosmologic al omului medieval tip Baudolino, personajul romanului său omonim. La sfârșitul călătoriei sale în Paradis
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Cușnarencu ("Trandafirul tăcerii depline"), de M. Cărtărescu (22 pagini de analiză), de "Ziua și noaptea" de N. Breban, cărți reunite sub numitorul comun al unei "rețele de forțe oculte". De la înălțimea proiectului pe care ni-l imaginăm, cartea, dincolo de spectacolul ideatic și epic, critic și analitic, cuprinde și bune pagini polemice, nu neapărat în contra unor "retrograzi și troglodiți cum ar fi Corneliu Vadim Tudor (...)" Ținta autorului e mult mai sus, spre cavaleri ai spiritului sans peur et sans reproche, cum ar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în acest sens ar fi aceea că incriminările nominale (sabotorii puși în mișcare de mașina infernală a cenzurii) din jurnal au rămas fără urmări semnificative în actualitatea postdecembristă, aparenta polarizare civică amintind mai degrabă de nisipurile mișcătoare. Incompatibil cu altitudinea ideatică a istoricului literar clujean, i se pare lui Gelu Ionescu hățișul "intervențiilor" umilitoare făcute și de Mircea Zaciu, consiliat sau nu, pentru aparția propriilor scrieri, de vreme ce s-a recurs la înduplecarea, de obicei fără rezultate, a unor cinici funcționari de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Voiculescu, Ion Pillat, Adrian Maniu, Aron Cotruș, dar și pe ideea de a demonstra că în literatura română a existat dintotdeauna un filon de poezie religioasă, este de fapt un mic compediu de istorie a poeziei interbelice, de indubitabilă valoare ideatică și analitică. Iuliu Rațiu De la Ghilgameș la ... Harry Potter Iuliu Rațiu (n. 1930, Oltenești-Crasna, jud. Vaslui - m. 2009, București), membru al Uniunii Scriitorilor la vârsta de 19 ani, cunoscut mai ales ca autor de cărți (peste 30) și reviste pentru
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
miturilor, istoricii și interpreții fenomenului artistic românesc, în ciuda nu puținelor tentative de higienizare a maladiilor și complexelor semnalate încă din 1981, mai au mult de trudit. Addenda Mariana Câmpean Cinci proze de Eminescu în limba italiană Adevărul este că anvergura ideatică, estetică și filosofică din poemele eminesciene (incompatibilitatea ireversibilă dintre ideal și real, între divin și uman, între cer și pământ) provine sau revine din proza poetului. Prilejul de a o reciti ne-a fost oferit de o antologie de cinci
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
-i aresteze cărțile primite de la unii scriitori români în exil. Printre cele cinci cărți apărute postum, Jurnalul fericirii deține de departe recordul crezului lui Steinhardt: "Intre cultură și viață nu există un hiat, ci o simbioză ajunsă până la fuziune". Șocul ideatic al acestui montaj de fragmente este tocmai fericirea autorului, descoperită nu atât după detenție, cât în infernul penitenciar comunist. Descoperită simultan cu credința în taina crucii, a iubirii aproapelui, a curajului Mântuitorului în fața morții. Ceea ce nu înseamnă că Steinhardt nu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
concluzia că totul este efemer. În primele trei strofe se conturează un portret al omului de geniu într-o lume superioară, metafizică, unde acesta meditează la cultură, cunoaștere, istorie, tainele și geneza universului. Iubita îl îndeamnă să renunțe la universul ideatic, oferindu-i fericirea terestră. Strofa a patra cuprinde monologul liric al poetului, evidențiind superioritatea gândirii acestuia, care murmură cu ironie: "Eu am râs, n-am zis nimica". Următoarea secvență poetică reprezintă monologul liric al fetei care își cheamă iubitul în mijlocul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Existența autentică a lui Eminescu se confundă cu opera; adevăratul Eminescu este cel născut pentru a exprima poezia însăși. Partea a doua a articolului prezintă cultura lui Eminescu, om al timpului modern, cultură care i-a alimentat ideile teoretice. Fondul ideatic depinde de "forma frumoasă" a poeziei, considerată "partea cea mai sugestivă în opera lui". Analizând metamorfoza culturalului în estetic, Maiorescu abstractizează forma considerând-o un principiu diferențiator al universului artistic de nonartistic. Rimele eminesciene sunt noi, formate din "împreunarea unui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a pieri tragic, de a fi uciși în drumul lor spre absolut, pentru ca, spune Sábato, adevărata patrie a omului nu este orașul pur care l-a fascinat pe Platon, ci adevărată lui patrie, la care se întoarce mereu după peripluri ideatice, este acea parte unică a sufletului, acel teritoriu sfâșiat în care trăim, iubim și suferim. De aceea, crede Sábato, "în vremuri de criză totală, numai artă poate exprima neliniștea și disperarea omului, deoarece, spre deosebire de celelalte activități ale gândirii omului, ea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]