86,363 matches
-
fiind nerepetabilă. Deci iată-ne în fața unei desfășurări discontinue, plină de explozii, o altă viață care parcă nu ne aparține pentru că nu înțelegem cum se petrec lucrurile și nici nu le putem prevedea. Viața cui? Aici nimic nu poate fi identificat pentru că nimic nu seamănă cu sine însuși. Nici eul, nici timpul și nici viața. Plasa de cuvinte Cuvinte și sentimente. Fizionomia interioară le cuprinde fără să aibă în privirea ei intimă vreo evidență, o anume imagine mai clară despre ce
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
oraș. Sintagmele în care apare determinantul de cartier, cu sensurile sale recente, pot fi întîlnite în conversațiile juvenile cotidiene, în textele muzicale - sau, în scris, în paginile ziarelor ori în listele de discuții din Internet. Formulele cele mai bine fixate identifică băieții (sau băiețașii) de cartier: "o nouă ceartă între băieții de cartier" ("Dilema" = D, 378, 2000, 14); "viața băieților de cartier înseamnă beții, furturi, violență și barbut" ("Monitorul de Cluj", ianuarie 2000, arhiva în Internet = Int); "bucureștean fiind, în 1987
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
lui Pascal (1979), Sărbătorile răbdării (1980), Prințul Ghica (volumele I, II, III - 1982-1984-1986), volumul de eseuri Ambasadorii sau despre realismul psihologic (1976), monografia Introducere în opera lui C. A. Rosetti (1984)." Mai trebuie remarcat, apoi, bunul-gust cu care Liana Cozea identifică și descrie frumusețea literară a textelor Danei Dumitriu. Un singur exemplu. Analizînd ciclul romanesc consacrat lui Ion Ghica, autoarea monografiei sesizează interesul excepțional pe care îl prezintă backround-ul istoric, imagine literară a însuși spiritului Valahiei: "Valahia și lumea valahă se
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
ea însăși meta-realitățile fiecărei cărți luate în discuție. Însăși tipologizarea sau subsumarea față de arhetipuri reprezintă metaforic "înghițire". Efortul ulterior al cărților de a-și impune originalitatea se însoțește de umori diverse. Dincolo de melancolia proprie a artistului în general, Monica Spiridon identifică la Breban orgoliul (în Don Juan), la Theodor Mazilu oboseala sau resentimentul lui Ramón Pérez de Ayala. Arhetipologia cărții identifică figuri fundamentale deschise iradierilor semantice ulterioare: Isus, Romeo, Don Juan, Faust și avatarurile lui Mephisto. În sfera lor generatoare de
Melancoliile literaturii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17038_a_18363]
-
cărților de a-și impune originalitatea se însoțește de umori diverse. Dincolo de melancolia proprie a artistului în general, Monica Spiridon identifică la Breban orgoliul (în Don Juan), la Theodor Mazilu oboseala sau resentimentul lui Ramón Pérez de Ayala. Arhetipologia cărții identifică figuri fundamentale deschise iradierilor semantice ulterioare: Isus, Romeo, Don Juan, Faust și avatarurile lui Mephisto. În sfera lor generatoare de sens se naște ulterior ficțiunea la Henri de Montherlant, Bulgakov, Valéry, Ayala sau Mann. Cărțile vor avea o atitudine de
Melancoliile literaturii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17038_a_18363]
-
Mann. Cărțile vor avea o atitudine de conformitate cu modelul livresc sau îl vor contesta ireverențios. Pentru că "memoria generică a literaturii" este, ca și cea individuală, selectivă și creativă. În postfața cărții, constituită într-un eseu de teorie literară, autoarea identifică, din perspectiva conceptelor lui Genette și Harold Bloom, o manifestare a melancoliei originilor sub două aspecte: autoreferențialitatea, simptom obsedant al literaturii moderne și transtextualismul, căutarea afilierilor și diferențelor. În ansamblu, descendența literară se reduce la problema paradigmei, privită ca o
Melancoliile literaturii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17038_a_18363]
-
expoziția artiștilor vâlceni nu trădează nici un complex, nici măcar unul de superioritate, și se înscrie perfect în discursul obișnuit al artei românești contemporane, evident în acea zonă care privește limbajele convenționale. Râmnicu-Vâlcea are, în acest caz, doar o simplă semnificație administrativă: identifică util o adresă pentru buna orientare a factorului poștal și atît.
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
un subtil discurs ironic (fiindcă, totuși, este vorba de "o lume pe dos"!) despre bucuria de a trăi viața din plin, refuzând tentația unei muzeale "siguranțe" a zilei de mâine în favoarea unei hedoniste escapade cu prietenii adevărați, care se pot identifica ușor cu Domnul Cartof, Șunculiță, Cățelul cu arc sau Dinozaurul Rex dincolo de ipostaza lor pasageră de "jucării ale destinului". Capabile să umple și anime "golul sufletesc" de care suferă cu toții. Și tânărul debusolat, și șoricelul orfan, și păpușile abandonate, și
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
acestei noi promoții literare). Un poet rus, cred că Evtușenko, a spus că marea poezie nu se poate naște decît dintr-o mare suferință; adaugă însă: nu aceea trăită, ci aceea identificată. Nimic mai adevărat pentru poezia Andreei-Luciana Dumitriu care identifică, înainte de toate, nepotrivirea dintre trăire și "corsetul" ei lingvistic, forma ei scrisă (în cuvinte, versuri, pa-gină, carte). E o poezie a corporalității, a vitalității și petrecerii trupului, a ipostazelor și funcțiilor sale (poemele se numesc Trupul meu, Sîngele tău, Moarte
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
Nu sunt mulți ani de cînd întreaga suflare maghiară a Transilvaniei percepea rostul și rolul acestui teatru drept agoră a specificității sale culturale, un mesager al comunității, loc de trăire intensă a imaginarului cvasi-mitic, cu accentuată încărcătură emoțională, unde se identificau frînturi din trecutul subiectiv cu frustrări ale prezentului și vagi proiecte asupra viitorului din perspectiva irecuperabilului timp istoric. Direcțiunea regizorului Tompa Gabor a schimbat această paradigmă, favorizînd actul artistic autonom, altfel spus creația liberă de prejudecăți comunitare, ba chiar adeseori
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
dezangajată și ludică. în acest univers delirant, de multe ori apăsător pentru că motivațiile gratuite ale copilăriei sunt sufocate în retorică nemotivată, iar prospețimea tonului cromatic subminată de substanța cromatică, de materialitatea ei necontrolată, și asta din pricina inculturii tehnice, se pot identifica două, trei obiecte care dovedesc reala înzestrare a Alexandrei, dar și, prin comparație, proporțiile degringoladei din rest. Aceste lucrări sunt de mici dimensiuni, înscrise în spațiu pătrat, sintetice și realizate în tentă plată. Dincolo de faptul că și ele vin din
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
au făcut nimic rău, se pot disculpa. Există, însă, și posibilitatea ca persoanele implicate în afacerea albumului să fi călcat alături de lege. Pretenția unora de a-și drapa greșelile cu imaginea României e neserioasă. Nici Ceaușescu, pe vremuri, nu era identificat cu țara pe care o conducea, în pofida celor 99,9% voturi cu care se vedea ales, în scripte. Se poate spune altceva, mai simplu, că ori de cîte ori dispar bani publici, pînă la urmă se găsește cineva care plătește
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
cap și demagogii fără scrupule văd în mondializare un pericol mortal. Un pericol există, firește: și anume, ca minciunile, incompetența și frauda să iasă rapid la suprafață, plutind deasupra apei ca firele de paie putrede. în România, "binele public" se identifică, matematic, cu setul de valori ale grupului aflat la putere. Dacă până în 1996 se vorbea mai puțin de "interesul de partid" (probabil un reflex de apărare, după deceniile de urlete țâșnind din trompetele partidului unic), după 1996 măștile au căzut
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
căzut. Politicienii nu se mai sfiesc să vorbească de "interesul partidului", de "avantajele grupării din care fac parte", de "prioritățile ideologiei după care ne conducem". S-a ajuns la situația incredibilă ca o majoritate populară amorfă, îndobitocită, incapabilă să-și identifice problemele vitale, să susțină zgomotos grupe și grupuscule obsedate de îmbogățire și de jefuirea sistematică a țării. Egoismul și cinismul de partid au transformat România într-un șvaițer în care găurile sunt din ce în ce mai mari, iar brânza din ce în ce mai împuțită. A vorbi
România: un ecorșeu (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17084_a_18409]
-
cu reproducerea baladei în varianta V. Alecsandri, însoțită de traducerea ei în engleză, franceză, germană, spaniolă. În felul acesta se face cunoscută străinătății una dintre creațiile noastre folclorice de seamă, care prin motivul și valoarea ei literară n-a fost identificată la nici unul din popoarele vecine. Laborioasa contribuție a lui Iordan Datcu este și utilă și convingătoare. Iordan Datcu, Un mit - Toma Alimoș, Ed. Universal Dalsi, București, 1999, 174 pag., preț nemenționat
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
oase, plîngîndu-și de milă. Dar atunci cînd le aruncă, în urma sa un alt om roade oasele deja roase. Morala previzibilă este una care s-a încetățenit de mulți ani în România: se poate și mai rău. Nu trebuie să-l identific neapărat pe scriitorul român de astăzi (mă refer la statutul lui social și financiar) în ipostaza primului rozător de oase ori a celui de-al doilea, pentru că, oricare din cele două roluri i-ar fi atribuit, ele denotă același lucru
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
în 1960 (în volumul Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, II), "Nume de locuitori derivate de la teme străine", Magdalena Popescu afirma că sufixul -iot, de origine greacă, ar fi, în limba română, total neproductiv. Lăsându-se identificat în cîteva împrumuturi, sufixul nu ar fi format în română cuvinte noi (unica excepție menționată, derivatul sinaiot, era considerată discutabilă). Descrierea situației, exactă pentru momentul respectiv, ne ajută să înțelegem încă o dată că evoluția limbii nu e lineară, că lucrurile
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
main se folosesc mai ales pentru informații - "direct de la sursă" vs. "prin intermediari" - ; oricum, ne aflăm și în fața unei scăpări a dicționarelor. în română existau de altfel și alte expresii pentru un conținut parțial asemănător, haine și obiecte putînd fi identificate, după proveniență și după modul de obținere, ca: de pomană, de căpătat, (mai nou) de ocazie. Nici una din sintagmele citate nu are un sens absolut neambiguu și de altfel definițiile lor în dicționare nu se identifică perfect cu semnificația care
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
și obiecte putînd fi identificate, după proveniență și după modul de obținere, ca: de pomană, de căpătat, (mai nou) de ocazie. Nici una din sintagmele citate nu are un sens absolut neambiguu și de altfel definițiile lor în dicționare nu se identifică perfect cu semnificația care ne interesează aici. Ele reflectă în schimb, în bună măsură, contextul social și cultural în care au circulat: sursa bunurilor deja folosite fiind practicile religioase comemorative sau de caritate, darul, eventual o vînzare improvizată a unui
"Secănd" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15801_a_17126]
-
întors repede la fosta RFG la hrana ecologică și la securitatea stomacului său burghez. Astăzi, luînd partea ecologiștilor, clamează contra imperialismului american și deplînge soarta care-i așteaptă pe talibani. La poporul afgan, oprimat de talibani, nici că se gîndește. Identifică talibanismul cu islamul și cu afganii. Tot așa ne identifica, ieri, pe noi, cu comunismul și cu Ceaușescu. Sigur, Grass nu spune aceste lucruri atît de limpede cum o fac eu acum. Dar ele formează subtextul atitudinii sale, grund-ul
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
securitatea stomacului său burghez. Astăzi, luînd partea ecologiștilor, clamează contra imperialismului american și deplînge soarta care-i așteaptă pe talibani. La poporul afgan, oprimat de talibani, nici că se gîndește. Identifică talibanismul cu islamul și cu afganii. Tot așa ne identifica, ieri, pe noi, cu comunismul și cu Ceaușescu. Sigur, Grass nu spune aceste lucruri atît de limpede cum o fac eu acum. Dar ele formează subtextul atitudinii sale, grund-ul roșu pe care se aplică vopseaua verde a unui ecologism
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
din trei studii: Héloïse, Aliénor, Isolda și altele câteva, Amintirea străbunelor, Eva și preoții. Prin acest proiect, Duby dorește implicit să corecteze distorsiunile de imagine a femeii într-un "Ev Mediu masculin": " Am recitit deci textele, străduindu-mă să mă identific cu cei care le-au scris, ca să alung ideile greșite care de atunci le-au schimbat sensul. Le-am recitit încercând să uit, căci și eu sunt bărbat, propria mea idee despre femei, și poate că nu am izbutit întotdeauna
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
oarecum din matcă pentru a digera aceste versuri. De ce? Pentru că deși e o adunătură de locuri comune, despre alienarea omului contemporan, versurile rămîn bune. Nu prea mai sînt note stilistice care să indice acest lucru. Le poți aprecia doar dacă identifici un anume curaj al stereotipiei, doar dacă încerci să intuiești un posibil impact al versului, în condițiile în care există o paradigmă a "outsiderului" bine configurată. Mariana Marin scrie simulînd un mare public virtual - percutanța poemelor sale este percutanța unui
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
medicamente, haine de iarnă) depozitate la legația belgiană, de pe bulevardul Dacia, apoi la Facultatea de medicină, decanul facultății, Gr. T. Popa fiind solidar cu acțiunea noastră. Le transportam cu taxiul și cu mașini particulare, schimbate succesiv pentru a nu fi identificați". Se înțelege că au urmat arestări și condamnări la închisoare, pentru unul din participanți cu o urmare tragică (Constant Tonegaru, care a murit în detenție, în 1952) - Lucruri de un dramatism a cărui ignorare îi lipsește pe tinerii de azi
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
face plăcută lectura, unul cu oameni vii. în cuvîntul introductiv, Cornel Ungureanu promite o privire de istoric literar, deci una care pune ordine după consumarea evenimentelor. Dacă tonul relaxat și preocuparea pentru toate fațetele lucrurilor discutate confirmă promisiunea, se poate identifica o atitudine de fond care o infirmă. Premisa de la care pornește Cornel Ungureanu în discutarea destinului literar al acestor scriitori este aceea că, evadînd din închisoarea culturală comunistă, ei au fost, într-un fel, deturnați de la destinul care li se
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]