3,066 matches
-
analizăm principiile doctrinare ale partidelor formate și conduse de fostele elite comuniste, pentru a ilustra diversitatea traiectoriilor de conversie adoptate În România postcomunistă. Ne interesează, pe de o parte, să evaluăm spre ce curente politice se orientează ele, ce repere identitare valorizează, În ce măsură sunt permeabile la principiile democrației moderne, precum și modul În care se raportează la fostul regim dictatorial, la tranziția economică și la relațiile României cu Occidentul. Partidul Social Democrat - istoria unei conversii progresive către social-democrație Actor major al vieții
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de Ion Iliescu - Frontul Democratic al Salvării Naționale (FDSH) - a căutat o apropiere de social-democrație. Totuși, recunoscând din 1992 „tradiția social-democrată”, FDSN a promovat În continuare un model „original”, care să adapteze această platformă la condițiile României. O nouă schimbare identitară va valoriza, Începând cu 1993 - odată cu schimbarea numelui partidului În Partidul Democrației Sociale din România -, doctrina social-democrată europeană, fără referire la adaptarea ei la contextul românesc. Democrația Socială, publicație trimestrială a partidului, exprima legăturile cu tradiția europeană a „statului social
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sociale alimentate de comunism, mesajul PDSR s-a articulat, Începând cu 1999, pe repere teoretice solide, care l-au apropiat de platformele social-democrate europene. Chiar dacă la nivelul compoziției elitelor sale, PDSR a continuat tradiția sa de partid de conversie, schimbarea identitară a fost consistentă, aducându-i În 2000 recunoșterea Internaționalei Socialiste și a grupului parlamentar socialist european. Raportul cu trecutul - o politică a uitării Încă de la constituirea sa, FSN s-a distanțat de regimul dictatorial anterior și de practicile sale totalitare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
am putut observa, traiectoriile de conversie politică a fostei nomenclaturi din România au fost dintre cele mai diverse. De la stânga radicală, la social-democrație, la ultranaționalism și la liberalism, fostele elite comuniste au Încercat să „supraviețuiască” prăbușirii fostului regim, prin mutații identitare care să răspundă noului context sociopolitic. Ca și În alte țări ale Europei Centrale și de Est, această diversitate a traiectoriilor de conversie se explică prin multitudinea de grupuri existente În interiorul fostei nomenclaturi Înainte de 1989. În funcție de istoria lor În cadrul partidului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și ungurii, 143 • Clasa politică citește, 144-145 • Șocul lui 11 septembrie, 145-146 • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist, 147 • „Revelatorul Kosovo”, 148-149 • „Mai lăsați-ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea!”, 149 • Triumfalism globalizant, localism identitar, 153 • Deficitul de memorie ca stil de existență, 157 • Politicieni români, schimbați-vă dioptriile!, 157-158 • Medicina tradițională se numește UE și NATO, 158 Ziua a șasea 159 Coerență și clientelism, 161 • Loialitate și răsplată, 163 • Mica, dar reala upper-class, 164
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Tismăneanu: Ai foarte mare dreptate. Ei sunt nostalgicii folclorici, Într-o lume În care frontierele devin transparente, În care există Într-adevăr libera circulație a oamenilor și a ideilor, Într-o lume a globalizării simbolurilor. Nu pledez pentru dispariția reperelor identitare. Ele există. Globalizarea funcționează În paralel cu regionalizarea. Mircea Mihăieș: Da, dar ele nu au fost niciodată parte a unui dialog, nu doar național, În interior, ci și internațional. Vladimir Tismăneanu: Marea majoritate a acestor oameni - deocamdată prefer să-i
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
drepturile majorității • Care reconciliere? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați-ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea!” • Triumfalism globalizant, localism identitar • Deficitul de memorie ca stil de existență • Politicieni români, schimbați-vă dioptriile! • Medicina tradițională se numește UE și NATOtc "Schimbarea garniturii • Iritabilitate și scandal • „Eterna și fascinanta Românie” • Unde e puterea ? • „Când vorbesc cu gangsterii, le vorbesc limba” • Culpe care
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
drepturile majoritĂȚii • Care reconciliere ? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați‑ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea !” • Triumfalism globalizant, localism identitar • Deficitul de memorie ca stil de existenȚĂ • Politicieni români, schimbați‑vă dioptriile ! • Medicina tradițională se numește UE și NATO" Mircea Mihăieș: Rămăsesem la momentul alegerilor și la schimbarea garniturii. Poate că ar trebui să completăm puțin peisajul general. Ultimele luni
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și duminica nu te poți duce să cumperi nimic, pentru că trebuie protejate micile boutique-uri ale tradiției regionale! Eu sunt foarte apropiat ca tip de gândire de promotorii ideii de „al treilea discurs”, care se situează Între triumfalismul globalizant și localismul identitar. Prin urmare, cred că trebuie să rămână ceva din identitățile locale Într-o lume globalizată, și este nevoie de acest lucru Întrucât ne apropiem de o lume În care globalizarea coincide cu regionalizarea și regândirea Însăși a ideilor de pașaport
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
caz. Aceeași perspectivă o vom întâlni la Josselson (1987, 1996b), care urmărește în studiul său, pe parcursul a 20 de ani, viața unui grup de femei. Din unghiul abordării holiste și folosindu-se de tipologia realizată de Marcia (1966) privind „statusurile identitare” odată cu trecerea la maturitate, Josselson își caracterizează subiecții, încadrându-i în una dintre categoriile următoare: „împlinire a identității”, „respingerea”, „moratoriu” sau „răspândire”. În interviuri care s-au tot repetat de-a lungul anilor, a urmărit patternurile vieților acestor femei, căutând
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
au tot repetat de-a lungul anilor, a urmărit patternurile vieților acestor femei, căutând să desprindă diversele lor traiectorii de dezvoltare. Deși niște diferențe precis conturate între poveștile vieții acestor femei, definite de seamă și prin mai vechile lor statusuri identitare studiul ei poate fi luat drept un bun exemplu de demonstrare a abordării holiste a conținutului în cercetarea grupurilor. Lectura holistă a formei Acest tip de lectură se referă, de asemenea, la povestea integrală, dar se concetrează mai degrabă asupra
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
un anumit punct de vedere, deteriorată. O asemenea concluzie este problematică din două motive: atât pentru că participantele la eșationul nostru erau, toate, femei sănătoase și funcționale, cât și pentru că ar implica ideea că jumătate din populația globului ar avea probleme identitare. În mod clar, așa cum concluziona Mary Gergen (1992), fisurile nu se referă la poveștile femeilor, ci la definiția unei povești bine construite, definiție care este irelevantă pentru poveștile femeilor. Alți autori și cercetători ai unor autobiografii și opere literare scrise
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și colectivă - aspecte proeminente pentru lumea adolescenților (Erikson, 1968). Aceste categorii nu sunt întotdeauna legate în mod direct de experiența din liceu, ci de sinele fiecăruia care trebuia să se raporteze la clasă sau la școală, ca ansamblu. Cu toate că problemele identitare par să le fie comune tuturor adolescenților, ele apar mult mai frecvent în relatările celor care au absolvit programul experimental (categoriile 4, 5, 7 pentru cei de vârstă mijlocie; 5, 6, 7 pentru adulții tineri) și mai puțin în grupa
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
pentru adulții tineri). Această descoperire poate fi interpretată în multe feluri. Multe aspecte ale programului de „predare de reabilitare” (de exemplu, numărul redus al elevilor dintr-o clasă, relațiile intensive profesor-elev, îndepărtarea de mediul familiar) au favorizat probabil apariția dilemelor identitare printre elevi, ei devenind mai introspectivi și mai reflexivi. Mai mult decât atât, dacă elevii simțeau sau dacă li se spunea că făceau parte dintr-un „proiect experimental” (categoria 7 pentru ambele grupe de absolvenți din programul de reabilitare) și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
analiză aparte și cuprinzătoare a limbajului jurnalistic. Explicația acestui gol teoretic este greu de dat, în el regăsindu-se elementele subiective ale unui vădit complex de superioritate (scriitorul conduce și deslușește lumea), dar și semnele vizibile ale unei grave crize identitare: vechile distincții între proză și poezie nu mai funcționează la fel de eficient ca altădată; selecția și gestionarea figurilor de stil și-au pierdut din relevanță; distincția subiectiv/obiectiv s-a opacizat în practica textuală modernă, pierzând din relevanță și claritate. Chiar dacă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ansamblului societal. Unificarea din punct de vedere strategic, militar, economic, juridic (desigur, progresivă și parțială) se justifică pentru că va garanta o funcționalitate și o raționalitate aparte spațiului comunitar. Unificarea culturală sub spectrul unicității (lingvistice, religioase, artistice etc.) conduce la disoluție identitară, la atrofiere spirituală și nu poate trezi decât coșmaruri. Este de dorit ca ceea ce poate fi unificat să fie unificat, iar ceea ce nu se poate unifica să rămână în spiritul unei ființări multiple. De regulă, ceea ce este mai artificial, mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
într-unul de transformare, iar acesta, la rândul lui, se debarasează de orice determinări artificiale și devine unul de geneză. (Manolescu, 2003, p. 85) Mergând pe această logică, se ajunge la confuzii ale diferitelor planuri ale realului sau la confuzii identitare, individul nemaiștiind la ce „lume” este racordat. Sunt mai multe moduri de concepere a cyberspațiului cultural. Într-o recentă luare de poziție (Featherstone, Burrows, 1996, pp. 5-7; vezi Manolescu, 2003, p. 98), se afirmă coexistența a trei ipostaze: cyberspațiul barlovian
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
permanent de informații. Avem de-a face cu o comunitate epistemică, ce structurează o noosferă, un scop și un referențial al întemeierii ei. La nivelul acestui tip de solidarizare socială, se află următoarele componente (vezi Charbit, Fernandez, 2002): o componentă identitară: pentru a adera la o astfel de comunitate trebuie să te recunoști printr-un sistem de valori; o componentă cognitivă: între membri se fac schimburi de informații, de cunoștințe, de sfaturi; o componentă ce ține de logica interferenței și încrederii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Distanțarea ocazionează o mai bună delimitare sau o regăsire a individului. În separare și îndepărtare (de cele lumești, de ceea ce este frecvent, obișnuit etc.), individul își construiește specificitatea existențială, revine pe o cale a lui; separarea devine prilej de apărare identitară sau de reparare a ceea ce a ființat cândva. Însingurarea, presupusă de educația la distanță, devine prilej de conturare sau consolidare a eului - când există o bază de consolidat! Distanța nu este ceva de învins sau de suprimat. Aceasta se cere
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și se extinde o cultură globală, se produce și o (re)descoperire a localului. Diversitatea culturală devine, într-o accepțiune cu fundamente etice, o resursă pentru dezvoltare. Coexistența elementelor culturii globale (world culture) cu specificitățile culturale locale a generat procese identitare semnificative atât la nivel individual, cât și organizațional sau social. Anthony Giddens (2001) face apel la un concept interesant: cel de identitate cosmopolită (engl., cosmopolitan identity), cu referire atât la nivelul individual, cât și la cel colectiv: Pe măsură ce granițele devin
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
în configurarea identității constituie provocările educației din acest punct de vedere. Identitatea este, până la urmă, un proces contextual, o construcție care, cel puțin până la un punct, dispune de un anumit grad de flexibilitate. Procesele de identificare, dincolo de un eventual „nucleu” identitar, mai greu de atins și de transformat direct, se petrec la fel ca în jocul cu un caleidoscop: articulări și rearticulări succesive, în funcție de momentul în care identitatea „se oglindește” sau „se reflectă”. Caracterul compozit, multicultural, integrat și flexibil al identității
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
grupuri de apartenență și mai aproape de împrumut și schimbul de valori. Diversitatea și complexitatea lumii contemporane se manifestă puternic și în plan relațional și valoric interuman. „Satul global” (cum numește Delors lumea contemporană) este unul al intersecției culturilor, al redefinirilor identitare. Nevoile de a trăi și de a lucra împreună, de a ne cunoaște mai profund, de a ne înțelege și de a ne respecta reciproc au devenit imperative într-o lume globală, în care se micșorează distanțele dintre Eu și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
culturii strategice permite integrarea metodelor de analiză a securității, detaliate mai sus, cu avantajul de a introduce o perspectivă istorică vitală pentru o Înțelegere adecvată a proceselor de constituire ale securității. Urmărind evoluția acesteia, putem Înțelege care sunt elementele sale identitare, ceea ce permite și identificarea limitelor actuale ale sferei de securitate, dincolo de domeniile securizate În mod tradițional de către stat. De asemenea, dacă Înțelegem misiunea pe care statul și-a atribuit-o și și-o atribuie În continuare pe scena internațională, putem
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fără a inova În ceea ce privește rolul identității regionale În definirea chestiunilor de securitate. În același timp, tot mai multe studii de caz și evaluări ale unor zone de conflict indică necesitatea dezvoltării unor instrumente și cercetări aprofundate care să introducă dimensiunea identitară și nivelul regional În analiză. Date fiind tradiția și preocupările actuale ale mediului politic și academic american În ceea ce privește problematica securității, este mai probabil ca astfel de cercetări să apară În primul rând În Europa, unde există deja preocupare pentru subiect
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
sunt cunoscute drept abordarea obiectivistă, respectiv abordarea subiectivistă (Mitchell, 1991; Reimann, 2004). Dat fiind că incompatibilitatea structurală poate fi exprimată ca percepție a unei terțe părți, precum și datorită faptului că, de regulă, atât elementele așa-numite structurale, cât și cele identitare pot contribui la declanșarea și dezvoltarea unui conflict, această dezbatere teoretică este considerată Însă din ce În ce mai puțin relevantă pentru subiect. 12.2.3. Gestionarea conflictelor Gestionarea (sau managementul) conflictelor reprezintă o direcție atât de cercetare, cât și de practică ce Încearcă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]