1,179 matches
-
Ulterior, momentul 1907 s-a constituit într-o puternică sursă de inspirație pentru curentul realismului socialist, în care, artiștii au avut o abordare de manieră eclectică și rezultatul obținut a fost un melanj între duritatea realistă a lui Băncilă și idilicul reprezentării lui Nicolae Grigorescu. Pictorul Octav Băncilă a făcut parte din grupul artiști, prozatori și poeți români care au ilustrat în operele lor viața de mizerie a țăranilor din acele vremuri. Astfel, el este alături de Ștefan Luchian, Abgar Baltazar, Nicolae
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
picturile sale zugrăvesc prânzul sau cina sărăcăcioasă pe care doar țăranul și-o putea permite. Artistul și-a surprins personajele în cele mai importante și permanente îndeletniciri și destul de des în ipostaze melancolice sau de odihnă. El nu a căutat idilicul vieții la țară ca predecesorii săi. Realismul muncii, a luptei cu greutățile vieții și cu exploatarea care era în acele timpuri o obișnuință, a făcut ca tablourile lui Băncilă să rămână posterității ca documente vii ale condițiilor în care și-
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Thalia (în ; „cea veselă, cea înfloritoare”, din , "thállein"; „a înflori, a fi înverzit”), ortografiat și Thaleia, este muza comediei și a poeziei idilice. Numele ei înseamnă, în acest context, „cea înfloritoare”, datorită laudelor aduse permanent în cântecele închinate ei. Ea era fiica lui Zeus și a lui Mnemosyne, fiind cea de-a opta născută dintre cele nouă muze. Thalia este în mitologia greacă
Thalia (muză) () [Corola-website/Science/306495_a_307824]
-
al universului copilăriei sale, descriind relațiile dintre eroul principal, cunoscut în acest context ca "Nică al lui Ștefan a Petrei" sau "Nic-a lui Ștefan a Petrei", și diversele persoane cu care interacționează. Ea urmărește maturizarea lui Nică, de la o vârstă idilică în satul Humulești (astăzi parte a orașului Târgu Neamț) la o adolescență rebelă și la pregătirea pentru intrarea în rândul preoțimii ortodoxe în centrele urbane Fălticeni și Iași. Cursul narațiunii este întrerupt adesea de îndelungate monologuri ce exprimă cugetările și
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
artificializată de prezența unor elemente mecanice. Motivele florale și zoomorfe vin, de asemenea, să restabilească intimitatea existenței umane într-o natură impregnată de artefacte. Coloritul viu, tranșant, ca reclamele luminoase, evocînd atmosfera marilor orașe, atmosferă căreia îi refuză orice notă idilică, de paradis urban, ca și construcția clară a formelor, în care geometria severă întâlnește, uneori, prospețimea unui desen naiv, par să-l îndreptățească pe criticul de artă american Marvin Sweeney să vorbească despre Léger ca despre un "primitiv al epocii
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Întâmplări dramatice sau hazlii, după părerea autorilor, prin care trec elevii unei clase a X-a de la corigență, la treaptă. Continuând Declarația de dragoste, filmul îi reia personajele, adăugând combinații și complicații. Cam idilică povestea, dar regizorul vădește „mână bună” în alegerea unei distribuții care, deși formată din necunoscuți, a rezistat patru serii. În Liceenii e lansat și un șlagăr contagios, „Ani de liceu”, de Florin Bogardo (Pr. ACIN), care va deveni emblema muzicală
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]
-
fost mai mult decât binevoitor în a-l accepta pe Mishima ca reprezentant al adevăratului spirit al societății japoneze. Acest lucru pare a se datora concepției Occidentului că Japonia ar fi caracterizată de nostalgia unui stil de viață al trecutului idilic, și nu ar primi bine procesul de modernizare. Spre deosebire de stilul de viață al lui Mishima, personajul principal din “Confesiunea unei măști” suferă din cauză că nu poate controla evenimentele din viața sa. Deși se aseamănă cu Mishima prin pasiunea sa pentru sânge
Seppuku () [Corola-website/Science/302981_a_304310]
-
în neume bizantine (asemeni pieselor cuprinse în "Spitalul amorului"). În înțelesul actual, maneaua a apărut în comunitățile țigănești din anii 1950-1960, ca reacție la sofisticata muzică lăutărească. Maneaua era o muzică accesibilă, cu text, ale cărei versuri descriau în mod idilic aspecte ale vieții duse de romi. Nu sunt cunoscute motivele pentru care această nouă muzică a fost corelată cu noțiunea de manea, vehiculată anterior; lăutarii o numeau chiar „manea turcească”, probabil pentru a-i sublinia caracterul străin de muzica țigănească
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
în 1914. Debutează în literatură ca elev. După terminarea liceului s-a înscris la Conservatorul ieșean și, pentru un timp, la Facultatea de Drept; devine pedagog la Liceul Internat pentru a-și asigura situația materială. Piesele sale alternează între tabloul idilic care face să dispară contradicțiile realității și drama sumbră, cu referire de critică socială, cu final ce alunecă spre tragic. Pentru tematică se refugiază în lumea burgheză, sătească, viața pitorească, sau în liniștea târgului patriarhal. Victor Ion Popa a considerat
Victor Ion Popa () [Corola-website/Science/302600_a_303929]
-
omogeneitatea" ("Homogenität"), definită drept un consens asupra deciziilor fundamentale referitoare la existența politică a societății.. Schmitt este însă conștient că ar fi iluzoriu să se încerce realizarea unei omogeneități inclusive a societății. El a desemnat omogeneitatea absolută drept un "caz idilic" ("idyllischen Fall"). Începând din secolul al XIX-lea, substanța omogeneității o constituie egalitatea tuturor celor care aparțin unei anumite națiuni. Deoarece într-o democrație modernă nu există niciodată o omogenitate perfectă, apare totdeauna un "pluralism de interese particulare" ("Pluralismus partikularer
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
ieșene, conjuncturale și superficiale, și intrarea demnă profesional în arealul cultural național. Definirea viziunii în raport cu existența și, mai larg, cu lumea, impune cristalizarea unei atitudini de acceptare sau de respingere a ei. Consecința directă vizează desprinderea în cazul de față de idilicul siropos și paseist în favoarea unei asumări lucide a stratificărilor succesive de culturi și civilizații, de mentalități și comportamente expri- mate prin echivalentul polisemantic al imaginii. Nu atît echivalentul simbolic al enigmei interesează, cît enigma însăși, devoalată prin succesive developări
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
de la "The New York Times" a observat în mod asemănător că filmul „reciclează gratuit elemente din [...] "Peter Pan" și "Vrăjitorul din Oz"”. Unii critici au sugerat faptul că imaginea suburbiei în filmul lui Spielberg este una foarte sumbră, contrară imaginii populare de loc idilic, sigur și liniștit. Conform lui A.O. Scott, „mediul suburban, cu copii nesupravegheați și părinți nefericiți, cu jucării stricate și mâncare nesănătoasă de firmă, par a fi ceva ieșit dintr-o poveste de Raymond Carver.” Charles Taylor de la Salon.com
E.T. Extraterestrul () [Corola-website/Science/304486_a_305815]
-
de Liviu Rebreanu, publicat în 1932. În ceea ce privește artele plastice românești, imaginea țăranului începe să apară în arta românească în secolele XIX și XX și aceasta sub influența romantismului francez. Dacă Nicolae Grigorescu (care a murit chiar în 1907) a reprezentat idilic viața rurală, Ștefan Luchian este primul artist plastic român care zugrăvește dramele cu care se confruntau țăranii din perioada Belle Époque. Astfel, tabloul "La împărțitul porumbului", expus în 1906, devine un simbol al modificării modului în care este văzut țăranul
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
deși creatorii au recunoscut că era vorba de fapt despre un "MacGuffin", o strategie pusă la punct pentru a se asigura interesul continuu al audienței. Fiecare episod era de fapt despre orășeni și despre latura sinistră a unui orășel aparent idilic. Prima serie a avut numai opt episoade și a fost considerată revoluționară din punct de vedere artistic și tehnic pentru televiziunea din acea perioadă, încercând să adere la standardele filmului. Lynch și Frost au ținut proiectul sub control pe parcursul primei
Twin Peaks (serial TV) () [Corola-website/Science/303768_a_305097]
-
și bucălate, cu ochi albaștrii. Copilăria Mărioarei, asemenea celorlalți copii ai familiei regale, se va desfășura când între zidurile vechii ctitorii a lui Șerban Cantacuzino, Cotroceniul, reabilitat de Regele Carol I și dăruit perechii moștenitoare Ferdinand și Maria, când în idilicul peisaj de la Castelul Pelișor. Dintre frații ei, se va simți cea mai atașată de Nicolae, cel mai apropiat de vârsta ei. Educația primită de Mărioara, aidoma cu cea a celorlalți copii ai familiei regale,a fost asigurată la cel mai
Regina Maria a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/304384_a_305713]
-
și femeie, și între descendenți tăi și ai ei." Motivele Grădinii Edenului cel mai frecvent portretizate în manuscrise iluminate și picturi sunt "Somnul lui Adam" ( "Crearea Evei"), "Ispitirea Evei" de șarpe, "Căderea Omului", în care Adam ia fructul, și "Izgonirea". Idilica "Ziua numelor în Eden" a fost mai puțin reprezentată. O mare parte din Paradisul pierdut al lui John Milton apare în Grădina Edenului. Michelangelo a pictat o din Grădina Edenului, pe tavanul Capelei Sixtine.
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
act de această expoziție permanentă, nu dau nici un semn în acest sens. Soarta de artist ! "Cuvânt despre artist" Nici acum nu prea știu ce m-a făcut să-l privesc îndeaproape: poate privirile jucăușe, inteligente, naiv-intrebatoare; poate opțiunea să sinceră, idilica pentru monarhie pe care o manifestă cu șiretenie copilăreasca ;sau poate accentele brâncușiene atât de evidente în sculptură. Sau, poate toate astea la un loc. Oricum ar fi fost, sub dalta să lemnul explodează sau, altădată, se lasă ridicat la
Constantin Milea Sandu () [Corola-website/Science/310867_a_312196]
-
locale din care să reiasă că înscrierea lor în "Colectiv" s-a realizat. Activitatea propagandistică s-a dus, nu în ultimul rând, prin campanii de presă la radio și mai ales în ziarele sibiene unde se prezenta într-o formă idilică traiul racovicenilor „înscriși” precum și nehotărârile și apoi hotărârile „particularilor” de a urma calea indicată de partid. Semnificativ în acest sens este articolul gazetarului I.Nistor, intitulat „Moș Gheorghe (Rășinariu) s-a înscris în colectivă” care, la vremea lui, a iscat
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
lui Dimitrie Anghel. Iosif și-a scris cu propria mână sentința într-un proces sentimental, desigur fără să-și dea seama. În anul 1909, apare volumul de cântece al Nataliei Negru intitulat O primăvară, cuprinzând versuri apreciate de critică drept „idilice și confesive". Natalia Negru "luminase unele șezători ale Academiei Bârlădene, ținute fie la Bârlad, fie în unele târguri ori sate din apropiere, ca Iveștii, Corodul și Berheciul". Colaborează la revistele „Viața Românească", „Minerva", „Cumpăna", „Flacăra", „Cronica" cu articole, poezii și
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
prinse de un adevărat artist. Victor Durnea remarcă un talent cert de povestitor, un lirism molcom, întemeiat pe o reală sensibilitate față de natură și de soarta lumii de la țară, o undă de umor ce învinge uneori tonul elegiac și coloritul idilic. Segmente pur literare, adesea veritabile nuvele și povestiri, sunt cuprinse în numeroasele scrieri de edificare morală și religioasă, destinate sătenilor. Ceea ce le distinge este profunda credință a scriitorului, precum și o veritabilă conștiință de misionar. Acesteia i se datorează și cele mai multe
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
-lea începe cu Râul Brandăo care face parte din aceeași generație cu Antoonio Nobre și care, ca și acesta, s-a ocupat de oamenii simpli din nordul Portugaliei, de pescari, de cei sârmani. Dar el nu ne oferă o imagine idilica precum poetul din "Só", ci caută să ne facă să participăm la compasiunea să pentru o populatie redusă la mizerie și, în general, pentru toți cei ce suferă sau sunt umiliți. Opere importante: "Pescadores" (Pescarii). Povestitorii propriu-ziși aveau la îndemână
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
i-au apreciat o serie de tablouri cu flori, pesiajele " Toamna, Joc în pădure" și "Lupta de la Podul Jiului" care poartă în ea marca realismului dobândit în timpul prizonieratului său din război. Admiratorii s-au declarat a fi persoane care iubesc idilicul și o tematică de natură națională, mai mult decât una populară. Printre admiratori s-au numărat și reprezentanți ai oficialităților care l-au identificat pe Verona ca un apărător al tradiției grigoresciene. La zece ani de vremea când era acuzat
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
lucru care l-a dus câteodată spre unele atitudini artificiale. În peisaje, sensibilitatea l-a dus spre lirism și dragostea spre frumos. În compozițiile cu tematică din viața oamenilor a ales îndeosebi momentele luminoase care l-a împins adesea spre idilic. Datorită îndrăznelii cu care a abordat problemele picturii murale, el a contribuit la modernizarea acestei arte în România prin urmărirea reprezentării umanului în pictura bisericească, apropiind-o în acest mod de veacul său prin pasiunea de care a dat dovadă
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale "Valea Oltului" de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și "Cosașii" (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani. Ca un demn urmaș al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]