1,506 matches
-
cărți este ajutat de către verișoara sa Goldstein Ella, Vanzurec Domnica (care se îngrijește de locuința sa din București), scriitorii Alexandru Paleologu și Dragoș Cojocaru, precum și o angajată de la Centrala Difuzării Cărții". Relația "aparte" pe care Steinhardt o are cu Virgil Ierunca și Monica Lovinescu e știută, corespondența dintre ei fiind publicată, așa cum am arătat mai sus. Și în ceea ce privește "schimbul de cărți și alte publicații literare" lucrurile sunt clare. Dovada, un Raport cu propuneri de avertizare a lui Nicu Steinhardt pentru încetarea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
au fost și de această dată, prietenii săi scriitori, cărora li se destăinuise. Fiind supus unor tot mai mari presiuni din partea Securității, Steinhardt încearcă să găsească "o persoană de încredere" prin care să transmită un mesaj în Franța, lui Virgil Ierunca. La urechile Securității ajunge și această intenție, fapt pentru care, în 26 ianuarie 1985, e consemnată o Adresă privind mesajul lui Steinhardt către prietenii săi de la Paris (documentul 84). De fapt ținta mesajului era Ierunca care ar fi trebuit să
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
mesaj în Franța, lui Virgil Ierunca. La urechile Securității ajunge și această intenție, fapt pentru care, în 26 ianuarie 1985, e consemnată o Adresă privind mesajul lui Steinhardt către prietenii săi de la Paris (documentul 84). De fapt ținta mesajului era Ierunca care ar fi trebuit să știe că Steinhardt: " le rămâne același bun prieten; nu le mai poate trimite scrisori și cărți deoarece Securitatea română i-a interzis acest lucru; poate să primească medicamente de la ei; să fie mai discreți și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
despre el în Secolul 20"), Mircea Eliade (căruia "I-ar plăcea să viziteze România"), Emil Cioran (cu care "a purtat multe discuții dar numai cu caracter literar și filosofic"), Mariana Șora (care "nu intenționează să vină în țară curând"), Virgil Ierunca și Monica Lovinescu ("Nu a constatat nimic interesant la ei sub aspect politic, deoarece poziția lor este notorie și n-ar fi avut ce adăuga la ceea ce se știe de toată lumea"), Paul Goma ("A discutat puțin cu el, nefiind un
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Europa Liberă". Dincolo de acest titlu de glorie, care au fost semnificațiile și consecințele acestui fapt? G.A. Da, afirmația este foarte corectă. Steinhardt a avut relații cu mai mulți intelectuali din exil. În mod deosebit cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Emil Cioran, Mircea Eliade, Sanda și Vlad Stolojan, Al. Ciorănescu, V. Nemoianu, Toma Pavel, Ștefan Baciu, Svetlana Paleologu-Matta. În ce privește legăturile cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, în afară de epistole, într-adevăr Steinhardt le trimitea colete cu cărți. Acest fapt nu se
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cu mai mulți intelectuali din exil. În mod deosebit cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Emil Cioran, Mircea Eliade, Sanda și Vlad Stolojan, Al. Ciorănescu, V. Nemoianu, Toma Pavel, Ștefan Baciu, Svetlana Paleologu-Matta. În ce privește legăturile cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, în afară de epistole, într-adevăr Steinhardt le trimitea colete cu cărți. Acest fapt nu se vede numai din dosarul de la CNSAS, ci și din corespondența cu V. Ierunca, publicată în 2000, la Humanitas, Dumnezeu în care spui că nu crezi. Deci
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Toma Pavel, Ștefan Baciu, Svetlana Paleologu-Matta. În ce privește legăturile cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, în afară de epistole, într-adevăr Steinhardt le trimitea colete cu cărți. Acest fapt nu se vede numai din dosarul de la CNSAS, ci și din corespondența cu V. Ierunca, publicată în 2000, la Humanitas, Dumnezeu în care spui că nu crezi. Deci, foarte frecvent, Steinhardt le trimite cărți, cei de la Paris trimițându-i cărți și medicamente. Ei trimiteau cărți, prin intermediul lui Steinhardt și pentru alți intelectuali din România, care
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
trimițându-i cărți și medicamente. Ei trimiteau cărți, prin intermediul lui Steinhardt și pentru alți intelectuali din România, care nu-și asumau riscurile pe care acesta și le asuma. De pildă, Nicolae Manolescu mi-a spus că M. Lovinescu și V. Ierunca îi trimiteau și lui cărți prin intermediul lui Steinhardt. Deci legăturile sunt clare. Mai mult decât atât, cei de la Paris vorbesc despre cărțile lui Steinhardt. Sunt la curent cu problemele legate de confiscarea Jurnalului fericirii, după cum rezultă din volumul de memorii
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
zic așa. E o postumitate meritată și care contrabalansează destinul antum. Spre exemplu Jurnalul fericirii, care are un destin mai mult decât dramatic. Confiscat în 1972, autorul anchetat. Rescris din memorie. Restituit în '75, trimis la M. Lovinescu și V. Ierunca din dorința de a se publica. Clandestinizările, despre care vorbește V. Ciomoș în prefețele edițiilor succesive publicate la Dacia. A doua confiscare în '84. Imposibilitatea de a se publica în România. Diverse deversări ale unor fragmente din Jurnal în alte
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
dobândi, ediția a IV-a îngrijită de Ioan Pintea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. Steinhardt, Nicolae, Ispita lecturii, ediție îngrijită și Cuvânt înainte de Ioan Pintea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. Steinhardt, Nicolae, Dumnezeu în care spui că nu crezi ..., Scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983), ediție îngrijită și note de Monica Manu, Editura Humanitas, București, 2000. Steinhardt, Nicolae, Drumul către isihie, ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Steinhardt, Nicolae, Escale în timp și spațiu sau Dincoace și dincolo de texte, Editura Mănăstirii Rohia
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Ceaușescu și din documentele ideologice ale conducerii PCR83. De altfel, invocarea elogioasă în mai multe texte a liderului CC al PCR și a conducerii de partid (pentru atenția deosebită acordată dezvoltării literaturii) i-a atras lui Ianoși menționarea de către Virgil Ierunca la rubrica "Antologia rușinii" apărută inițial în presa exilului 84. Poate fi privită cartea-confruntare publicată de I. Ianoși după 1989 (Eu - și el. Însemnări subiective despre Ceaușescu) ca o revanșă, un soi de exorcizare, o eliberare din strânsoarea resentimentelor acumulate
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Românească, București, 1989. Ianoși Ion, "Exercițiu biobibliografic", în volumul Ion Ianoși - o viață de cărturar, Editura All Educational, București, 1998. Iliescu Adrian Paul, "Ion Ianoși, un model nespectaculos", în volumul Anatomia răului politic, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2005. Ierunca Virgil, "Ion Ianoși", în Antologia rușinii, Nicolae Merișanu și Dan Taloș (eds.), Editura Humanitas, București, 2009. Nagy Imre, Însemnări de la Snagov. Corespondență, rapoarte, convorbiri, ediție îngrijită, selecție documente, note și studiu introductiv de Ileana Ioanid, Editura Polirom, Iași, 2004. Lenin
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Idem, Manual de estetică, Universitatea din București-Facultatea de Filosofie, București, 1976, pp. 269-273; idem, Estetica, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978, pp. 26-29, pp. 233-234 (la Bibliografie, cu nouă lucrări, N. Ceaușescu este cel mai citat autor). 84 Vezi Virgil Ierunca, "Ion Ianoși", în Antologia rușinii, ediție de Nicolae Merișanu și Dan Taloș, Editura Humanitas, București, 2009, pp. 219-220. Pe de altă parte, atât procedeul lui Ierunca, cât și modalitatea de editare a antologiei au fost criticate. Pe lista rușinii au
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Bibliografie, cu nouă lucrări, N. Ceaușescu este cel mai citat autor). 84 Vezi Virgil Ierunca, "Ion Ianoși", în Antologia rușinii, ediție de Nicolae Merișanu și Dan Taloș, Editura Humanitas, București, 2009, pp. 219-220. Pe de altă parte, atât procedeul lui Ierunca, cât și modalitatea de editare a antologiei au fost criticate. Pe lista rușinii au fost incluși și marxiști incomozi pentru regim, doar pentru că s-au pronunțat la un moment dat asupra rolului conducător al partidului, ca de exemplu - deja amintitul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Trimiterile la Geo Dumitrescu sunt iarăși bulversante: Aici au apărut câteva din cele mai insolite versuri ale lui Geo Dumitrescu; unele aveau să fie cuprinse în volumul Aritmetică. Poetul debutase cu un an înainte în revista antifascistă Cadran (semnat Vladimir Ierunca)"71. În realitate, Geo Dumitrescu nu putea să publice cu un an înainte (în 1940!) în Cadran pentru că revista aceasta își încetase apariția după numărul din decembrie 1939. Totodată nu este foarte clar ce se poate înțelege în acest caz
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
alătură poezia lui Paul Dimitriu, Răscruce, și cea a lui Mihu Dragomir, Punct. Ultimul număr conține, în afara traducerii unui poem de Ady Endre, Pe țărm de ape'ntunecate, un Poem al lui George Meniuc și un Cântec 118 semnat Vladimir Ierunca, pseudonimul lui Geo Dumitrescu. Spiritul de frondă, sfidarea convențiilor poeziei ca și a cititorului comod de poezie, dorința de a șoca sunt trăsături pe care le regăsim și în acest text și care se vor impune ca mărci ale creației
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nostru Gândul nostru, an I, s. II, nr. 1, Revistă lunară pentru literatură, 1 noiembrie 1942, preia formatul vechiului Albatros și, în grupul care-i formează redacția, remarcăm apariția lui Ion Caraion, alături de Ben. Corlaciu, Elena Diaconu, Geo Dumitrescu, Virgil Ierunca și Tib. Tretinescu. Primul număr se deschide cu un Protest, o luare de poziție față de cei care atacaseră grupul sau revista Albatros, e un text ironic, polemic, care afirmă trăsăturile grupului luând poziție față de criticile întâmpinate. Se acceptă eticheta "negativișiti
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de salon", o reafirmare a necesității ca poezia să redevină și să rămână sinceră. Este un număr în care se publică Maria, Maria semnată Dimitrie Stelaru, dar și un articol de promovare a acestui poet, realizat de Geo Dumitrescu. Virgil Ierunca semnează cronica Un Don Juan al morții: Anton Holban, iar proza scurtă este reprezentată de schița Ziarista a lui Tib. Tretinescu. Versurile Elenei Diaconu (Vis de veac XX și Ev Mediu) sunt prozaice, discursul demetaforizat se aseamănă cu cel al
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
este distrus chiar din tipografie înainte de a fi difuzat. După ce Gândul nostru este interzis, albatrosiștilor le va fi imposibil să se reunească în paginile aceleiași reviste. Doi dintre ei se mai întâlnesc în paginile cotidianului Ecoul, Ion Caraion și Virgil Ierunca, alături și de Miron Radu Paraschivescu, cel care se simțise șef de școală printre albatrosiști, dar care e apoi părăsit de aceștia. Primele articole pe care Ion Caraion le publică aici au ceva din virulența luării de poziție care caracteriza
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
celorlalți membri ai generației, dar opiniile acestora, legătura cu grupul Albatros au fost amintite în prezentarea revistelor care-i unesc temporar, motiv pentru care nu vom insista aici asupra acestui aspect. Geo Dumitrescu debutează în revista Cadran (sub pseudonimul Vladimir Ierunca). Urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București în perioada 1939-1944. Totodată, între 1939 și 1940 face parte din cercul revistei Cadran în care debutase. Va urma realizarea revistei Albatros și constituirea grupului din jurul acestei, dublate de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poeții se grupează în jurul câtorva publicații făcând să apară articole programatice care reflectă o clară orientare spre stânga. În Ecoul alături de nume consacrate ca Mihail Sadoveanu, Șerban Cioculescu, îi regăsim și pe Miron Radu Paraschivescu, Ion Caraion, Geo Dumitrescu, Virgil Ierunca. Pe 6 aprilie 1944 când este publicată Proclamația domnului mareșal Ion Antonescu către țară, nu se mai rezervă o pagină literaturii și artei (ca și în ziua următoare, de altfel), dar se face loc în pagina 2 pentru Ecoul femeii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Iaru, Florin, 200, 203, 211, 212, 214, 216, 223, 224 De-a wați ascunselea, 224 Iaru. Florin De-a wați ascunselea, 211 Duelul, 203 Fiară de mătase, 216 Leul cu picioare de argint, 212 Lovitura întârziată, 223 Ibrăileanu, Garabet, 92 Ierunca, Virgil, 95, 96, 100, 113 Igna, Vasile, 117 Iliu, Victor, 73 iluzie, 132, 136, 147, 149, 152, 161, 177, 189 Ioanis, Edwin, 90 Iorgulescu, Mircea, 58 ironie, ironic, 11, 12, 17, 18, 23, 30, 41, 43, 48, 60, 87, 90
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
28. 74 Emil Manu, "Albatros", în Reviste progresiste românești interbelice, op. cit., p. 437 75 Emil Manu, "Geo Dumitrescu și "lumea de mâine"", în Eseu despre generația războiului, Editura Cartea Românească, București, 1979. 76 "Debut în Cadran, 1935, cu pseudonimul Vladimir Ierunca", ibidem, p. 378. 77 Ibidem, p. 46. 78 Ibidem. 79 Emil Manu, Dimitrie Stelaru, Editura Cartea Românească, București, 1984. 80 Emil Manu, Eseu..., op. cit., p.47 81 Emil Manu, Generația literară a războiului, Editura Curtea Veche, București, 2000. 82 Ibidem
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acela care eram eu, la douăzeci și unu de ani", "Fie și numai pentru această întâlnire, cei treizeci de ani ai mei nu vor fi fost trăiți zadarnic. Astăzi la ziar: o adevărată conspirație a "jegoșilor" ("les crasseux"): Geo Dumitrescu, Tiberiu (Tretinescu), Ierunca, Marin Preda, și, culmea, Dimitrie Stelaru. Unul mai talentat ca altul, acoperiți de daruri, de inspirație, de tinerețe, de talent și de sărăcie. Îi iubesc și-i admir, și sunt una cu ei.", Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai, apud
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pământului... Eminescu este transformat într-o casă literară a poporului În anii ’80, polarizarea era deplină: pe de o parte, protocroniștii masați în redacțiile de la „Săptămâna“, „Luceafărul“ și altele asemenea, de cealaltă parte criticii acestui autohtonism radical (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, prin Europa Liberă; și, în țară, Nicolae Manolescu, Norman Manea, Gheorghe Grigurcu și alții). Exista și o zonă gri a protocroniștilor „moderați“ (intelectuali autentici, altfel) - sau, mai precis spus, nuanțați în unele situații - precum Solomon Marcus sau Ovid Crohmălniceanu. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]