1,461 matches
-
maternă. Câteva concluzii preliminare trebuie desprinse în acest punct al relatării, cu privire la procesul de etatizare a învățământului anterior confesional de către statul habsburgic. Reformele educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza și continuate de Iosif al II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acest punct al relatării, cu privire la procesul de etatizare a învățământului anterior confesional de către statul habsburgic. Reformele educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza și continuate de Iosif al II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Reformele educaționale inițiate de împărăteasa Maria Tereza și continuate de Iosif al II-lea, deși pătrunse de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în starea de tutelaj statal prin formarea lor ca cetățeni conștiincioși moral și supuși politic statului habsburgic. Școala, transformată în politicum de către Maria Tereza, cu asistența lui von Felbiger, propovăduia o pedagogie a obedienței statale și a loialității dinastice. Infuzia iluministă în corpul social, realizată prin reformele educaționale începute în 1774, vizau "formarea unor cetățeni docili dar instruiți, capabili să aplice în provincie directivele economice, politice, culturale și religioase trasate de cabinetul din Viena" (Mârza, 1982-1983, p. 577). Întreaga politică educațională
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi fost deviza în funcție de care au fost organizate reformele educaționale habsburgice. Ca întrupare a monarhului absolutist luminat, Iosif al II-lea a urmărit prin politicile sale educaționale să dezvolte învățământul primar public ca bază a loialității dinastice. Călăuzit de principii iluministe combinate cu precepte utilitariste, Iosif al II-lea a continuat reformele inițiate de Maria Tereza în baza convingerii sale că populația imperiului este cel mai de preț bun de care dispune statul. Corolarul acestei convingeri este ideea că cea mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scoală asupra lui" (p. 18), care concentrează într-o formă brută ceea ce J. Locke a dezvoltat în Two Treatises of Government sub forma principiului "dreptului la revoluție" al guvernaților în situația în care guvernanții acționează în contra intereselor cetățenești. Filoanele filosofiei iluministe se întrezăresc cu limpezime în întreaga țesătură textuală a Abecedarului lui Pleșoianu. Luminismul lockean se împletește însă cu un patriotism ardent, reperabil de îndată ce autorul menționează sentința "Pentru lege și patrie facem război" (p. 18). Patriotismul belic este hiperbolizat într-unul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru binele ei își jertfește puterile și averea, și când la vreme de trebuință își dă și viața, poate să fie patriot, întocmai ca și acel ce s-a născut și a crescut într-acea țară (pp. 4-5). Caracteristic discursului iluminist pe care îl exprimă, unul dintre binoamele centrale ale gândirii lui Aaron este cel alcătuit din termenii civilizat-barbar. Desigur, patriotismul patologic este specific barbarilor, în timp ce gradul de civilizație și superioritate morală a europenilor au condus la rafinarea iubirii de nație
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și politică a tuturor etnicilor români din toate teritoriile populate de aceștia. Această reconfigurare a istoriei românilor în cadrul definit de ideile de naționalitate și unificare politică este unul dintre semnele distinctive ale istoriografiei romantice, prin care se disociază de paradigma iluministă a Școlii Ardelene în care revendicarea unificării politice a tuturor românilor nu figura printre obiectivele urmărite prin instrumentalizarea cunoașterii istorice. Precuvântarea la Idee repede constituie un adevărat manifest al naționalismului istoriografic de factură romantică, în care F. Aaron rezumă, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea iluministă de progres s-a încuibat adânc în modelul liberal al naționalismului, așa cum s-a manifestat acesta în Europa apuseană. Figura 9. Modelul apusean de societate națională Sursa: F.O. Ramirez și J. Boli (1987, p. 10) Traversând Canalul Mânecii și mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
marele istoric francez Jules Michelet. (Este evidentă filiația ideatică a sintagmei care a făcut o spectaculoasă carieră în cultura română, aceea de "duh național" aparținându-i lui M. Kogălniceanu.) În Europa răsăriteană, mitului apusean al progresului (cu toată încărcătura sa iluministă), i-a corespuns o ideologie romantică a reîntoarcerii la puritatea originilor. Naționalismul romantic românesc din a doua parte a secolului al XIX-lea privea cu un ochi spre trecut, în același timp în care arunca ochituri spre viitor. Spre deosebire de occident
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
despre naționalitate. În funcție de înțelegerea identitară prin prisma concepției de națiune și a evoluției ideologiei naționaliste, pot fi decupate șapte stări sub care s-a stabilizat memoria istorică românească: i) în cadrul "patriotismului civic pre-naționalist" al perioadei regulamentare (1831-1859), dominat de filosofia iluministă, când statul național unitar român nu era încă centralizat iar sistemele de învățământ public erau abia la începutul instituționalizării lor, Țările Române au cultivat memorii colective relative regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat elaborându
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
despre conținutul substanțial al acesteia. Invarianța structurală trebuie menționată alături de variabilitatea substanțială a memoriei naționale românești. Aceeași invariantă chestiune a originii, care și-a păstrat constant centralitatea în economia simbolică a memoriei naționale, a trecut de la latinitate pură (în paradigma iluministă a Școlii Ardelene), prin integrarea parțială a dacilor în fondul roman (în paradigma romantismului pașoptist), apoi prin formula xenopoliană a daco-romanismului și prin paradigma trială ad-strat-substrat (Iorga), pentru ca în perioada postbelică să fie definită de "maximalismul slav", urmând ca în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În Franța În Franța, tradiția mai puternică nu pare să fi fost nici cea a unei filozofii politice globale, nici cea a prescrierii unei lumi mai bune. Dacă e să generalizăm (încadrîndu-i printre părinții fondatori ai științei politice franceze pe iluminiști, pe Montesquieu și pe Tocqueville, istoricii gen Thiers și școala formată în jurul revistei Annales), se distinge o știință politică uneori percepută ca istorie politică, istorie a instituțiilor, nu tocmai înclinată spre cercetarea empirică, oarecum provincială, uneori filosofantă, într-o poziție
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
MIHAIȘTEFAN CEAUȘU UN ILUMINIST BUCOVINEAN: BOIERUL VASILE BALȘ. 1756-1832 JUNIMEA IAȘI 2007 Coordonatorii colecției: DR. DUMITRU IVĂNESCU DR. DUMITRU VITCU Tehnoredactare și coperta: MIHAELA RĂDUCĂ Coperta I: Imagine din Viena la sfârșitul secolului XVIII Coperta IV: Secțiune din harta Bucovinei (1791) Carte editată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și coperta: MIHAELA RĂDUCĂ Coperta I: Imagine din Viena la sfârșitul secolului XVIII Coperta IV: Secțiune din harta Bucovinei (1791) Carte editată cu sprijinul financiar al MINISTERULUI CULTURII ȘI CULTELOR Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CEAUȘU, MIHAI-ȘTEFAN Un iluminist bucovinean: boierul Vasile Balș. 1756-1832 / Mihai-Ștefan Ceaușu; Iași: Junimea, 2007 ISBN CUPRINS Cuvânt înainte 5 I. Familia, ascendența, orizontul intelectual și politic I.1. Familia Balș 9 I.2. Ascendența, orizontul intelectual și politic 19 II. Începuturile stăpânirii habsburgice în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și pensionarea 271 IV.5. Ultima parte a vieții 281 Anexe 300 Zusammenfassung 445 Indice de nume 451 CUVÂNT ÎNAINTE De mai mulți ani, în peregrinările noastre istoriografice pe teme bucovinene, ne-am tot întâlnit cu un personaj fascinant, boierul iluminist Vasile Balș, a cărui personalitate politică și culturală, de excepție, ne-a urmărit de-a lungul timpului, determinându-ne în cele din urmă să-i dedicăm prezentul studiu cu caracter monografic, care se vrea a fi un demers științific recuperator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
studiu cu caracter monografic, care se vrea a fi un demers științific recuperator în istoriografia română. Mare boier, ce descindea dintr-o veche familie nobilă moldavă, ajuns ulterior baron austriac, Balș a fost nu numai un distins om de cultură, iluminist și francmason, ci și un important militant politic, atât la nivel ideatic, cât și practic, care a dominat cu autoritate primele cinci decenii ale stăpânirii austriece în Bucovina, în calitate de deputat al stărilor bucovinene, dar și de înalt funcționar al statului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
din puținele personalități ale Bucovinei ce poate figura cu cinste între valorile iluminismului românesc, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și de la începutul secolului al XIX-lea, alături de un Petru Maior, Gheorghe Șincai sau Ioan Budai-Deleanu. Ca iluminist s-a oprit la iosefinism, devenind un reprezentant de frunte al acestui curent. Acceptând calea de dezvoltare preconizată de reformismul iosefin austriac drept una net superioară celei rusești sau otomane, Balș și-a dedicat viața activității de propășire a națiunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
școlile existente la acea dată în principatul moldav, sau dacă învățătura s-a făcut acasă, după obiceiul vremii 46, cu dascăli autohtoni sau cu preceptori străini. În secolul XVIII și, mai ales, în a doua sa jumătate, sub influența ideilor iluministe, învățământul din Moldova se afla într-o fază organizatorică tranzitorie, menită a produce trecerea de la școala de tip confesional-medievală slavonă spre un învățământ românesc de limbă greacă, modernizat sub aspectul conținutului, al tehnicilor de predare și al gradului de cuprindere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care, sub influența Luminilor, în Moldova, ca și în Țara Românească, procesul modernizării începuse deja, mai ales în domeniul ideilor și al culturii 58. Domnii fanarioți, precum Grigore al III-lea Ghica, au jucat un rol important în difuzarea ideilor iluministe, ca reformatori ai vechilor instituții, mai ales în domeniul învățământului și al culturii. În acest timp, Principatele Române intră tot mai mult sub influența culturii franceze 59, care a constituit și calea de difuzare aici a ideilor iluministe. Pe lângă contactul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
difuzarea ideilor iluministe, ca reformatori ai vechilor instituții, mai ales în domeniul învățământului și al culturii. În acest timp, Principatele Române intră tot mai mult sub influența culturii franceze 59, care a constituit și calea de difuzare aici a ideilor iluministe. Pe lângă contactul direct, jurnalele și, mai ales, cartea de limbă franceză 60 au fost mijloacele principale de transmisie. Aceasta este epoca în care opera lui Fénelon, Aventurile lui Télémaque, își făcea intrarea în cultura română. Totodată acum, după cum relatează unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1840) i-au îmbogățit zestrea cunoștințelor privitoare la istoria Romei, a Imperiului Bizantin și Otoman sau a Moldovei și a Țării Românești. Ulterior, acestora li s-au adăugat scrierile unor istorici contemporani lui, precum Engel, Schlözer, Sulzer sau cele ale iluminiștilor ardeleni 64. Evenimentele istorice din a doua jumătate a secolului XVIII aruncă lumină asupra timpurilor frământate în care Vasile Balș își începe viața. În copilăria și adolescența sa, viitorul iluminist și om politic bucovinean a cunoscut regimul turco-fanariot, a trăit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
istorici contemporani lui, precum Engel, Schlözer, Sulzer sau cele ale iluminiștilor ardeleni 64. Evenimentele istorice din a doua jumătate a secolului XVIII aruncă lumină asupra timpurilor frământate în care Vasile Balș își începe viața. În copilăria și adolescența sa, viitorul iluminist și om politic bucovinean a cunoscut regimul turco-fanariot, a trăit războiul ruso-turc din anii 1768-1774, ce a adus speranțe, dar și multe deziluzii, a luat contact cu noile idei și aspirații politice, care frământau acum o parte a marii boierimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
social-politice. Discuția asupra formei de guvernământ și a raportului dintre puterile din stat este prezentă în scrierile unor reprezentanți de marcă ai Aufklärung-ului german, precum: Baumeister, Herder, Leibniz, Wolff sau Pufendorf, fără a fi însă atât de virulentă ca la iluminiștii francezi. Samuel Pufendorf spre exemplu, în De Jurae Naturae et Gentium, se apleacă mai mult spre modul de alcătuire a primelor grupuri sociale, cât și spre maniera de exercitare a suveranității 76, iar concluziile sale relevă faptul că indiferent de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
idei, filozofi ca Baumeister sau Herder 79 au relevat în scrierile lor necesitatea realizării unui concordat între aspirațiile individuale și cele de obște, dată fiind inseparabilitatea fericirii și a binelui individual, față de binele și fericirea comună tuturor. În chestiunile social-politice, iluminiștii germani s-au oprit la deism și reformism, ultimul văzut a fi transpus în viață prin intermediul absolutismului luminat. Absolutismul luminat din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea reprezintă după expresia lui Pierre Chaunu: "o formă a statului care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]