4,887 matches
-
1992. Il bello e il dionisiaco (Schiller-Nietzsche), Olschki, Florența, 1995. Scheiner, E. (ed.), Nietzsches politisches Vermächtnis in Selbstzeugnissen. (I. Der politische Nihilismus; II. Die neue Weltkonzeption), Junker und Dünnhaupt, Berlin, 1934. Schmidt, W.-H., Nihilismus und Nihilisten. Untersuchungen zur Typisierung im russischen Roman der 2. Hälfte des 19. Jahrhunderts, Fink, München, 1974. Schmitz, H., Nihilismus als Schicksal?, Bouvier, Bonn, 1972. Schneeberger, G., Nachlese zu Heidegger. Dokumente zu seinem Leben und Denken, ediție privată, Berna, 1962. Scholem, G., "Der Nihilismus als religiöses
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
von den Sophisten bis Nietzsche, Fromman-Holzboog, Stuttgart/Bad Cannstatt, 2003. Schröter, M., Metaphysik des Unterganges. Eine kulturkritische Studie über O. Spengler, Leibniz, München, 1949. Schubart, W., Dostojewski und Nietzsche. Symbolik ihres Lebens, Vita Nova, Luzern, 1939. Schwan, A. (ed.), Denken im Schatten des Nihilismus, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1975. Schwilk, H., Ernst Jünger. Leben und Werk in Bildern und Texten, Klett-Cotta, Stuttgart, 1988. Sedlmayr, H., Verlust der Mitte, Otto Müller, Salzburg, 1948. Serra, M., Al di là della decadenza. La rivolta dei
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
2005. Volpi, F., "Karl Löwith e il nichilismo", aut-aut, nr. 222, nov.-dec. 1987, pp. 21-37. "Itinerarium mentis in nihilum", introducere la M. Heidegger-E. Jünger, în Oltre la linea, Adelphi, Milano 1995, ediția a IV-a, pp. 9-45. "Praktische Klugheit im Nihilismus der Technik: Hermeneutik, praktische Philosophie, Neoaristotelismus", în Internationale Zeitschrift für Philosophie, 1, 1992, pp. 5-23. "Sulla fortuna del concetto di 'décadence' nella cultura tedesca: Nietzsche e le sue fonti francesi", în Filosofia politica, 9, 1995, pp. 63-82 (= 1995a). "Praktische
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
W., Friedrich Nietzsche. Ein psychologischer Versuch, Lukaschik, München, 1893. Weier, W., Nihilismus. Geschichte, System, Struktur, Schöningh, Paderborn, 1980. Wein, H., "Zur Rechtfertigung des Nihilismus" (1963), în Arendt, 1974, pp. 195-209. Weischedel, W., Der Gott der Philosophen. Grundlegung einer Philosophischen Theologie im Zeitalter des Nihilismus, 2 vol., München, Nymphenburger Verlagshandlung, 1965; nouă ediție, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt. 1972. "Philosophische Theologie im Schatten des Nihilismus" (1967), în Arendt, 1974, pp. 143-168. Welsch, W., Unsere postmoderne Moderne, VCH/Acta humaniora, Weinheim, 1987. Wittkopf, J. F.
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Wein, H., "Zur Rechtfertigung des Nihilismus" (1963), în Arendt, 1974, pp. 195-209. Weischedel, W., Der Gott der Philosophen. Grundlegung einer Philosophischen Theologie im Zeitalter des Nihilismus, 2 vol., München, Nymphenburger Verlagshandlung, 1965; nouă ediție, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt. 1972. "Philosophische Theologie im Schatten des Nihilismus" (1967), în Arendt, 1974, pp. 143-168. Welsch, W., Unsere postmoderne Moderne, VCH/Acta humaniora, Weinheim, 1987. Wittkopf, J. F., Michail A. Bakunin, Rowohlt, Reinbeck, 1974. Indice de nume A Abbagnano, N. / 261 Adam, J. / 81 Adorno, Th.
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Eschatologie, Francke, Berna, 1947; nouă ediție Matthes und Seitz, München, 1991. 186 H. Jonas, Zwischen Nichts und Ewigkeit. Zur Lehre vom Menschen, Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1963, pp. 5-25. 187 Cfr. W. Weischedel, Der Gott der Philosophen. Grundlegung einer Philosophischen Theologie im Zeitalter des Nihilismus, 2 vol., München, Nymphenburger Verlagshandlung, 1965; nouă ediție, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt 1972; R. Garaventa, Nichilismo, teologia ed etica. Saggio su Wilhelm Weischedel, Milella, Lecce, 1989. 188 Cfr. H. Corbin, Le paradoxe du monothéisme, L'Herne, Paris, 1981
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
207 Idem, p. 74. 208 Idem, p. 76. 209 Ma confession, op. cit., p. 201. 210 Idem, p. 220. 211 Idem, p. 174. 212 Bréviaire du chaos, op. cit., p. 60. 213 Ma confession, op. cit., p. 16. 214 Der Nomos der Erde im Völkerrecht des "Jus Publicum Europaeum", Greven, Köln (1950), trad. it. de E. Castrucci, ediție îngrijită de F. Volpi, Adelphi, Milano, 1991, p. 53. 215 Ex captivitate salus. Una riflessione sulla storia del mondo (1942), trad. it. C. Mainoldi, cu un
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
et technosciences, Champ Vallon, Seyssel, 1996. 231 J. Ortega y Gasset, Meditación de la técnica (1939), Alianza, Madrid, 1982, pp. 127-133. 232 Gelassenheit, Neske, Pfullingen, 1959, p. 20. 233 "Nur noch ein Gott kann uns retten" (1976), în Antwort. Martin Heidegger im Gespräch, Neske, Pfullingen, 1988, p. 96. 234 G. Pico della Mirandola, Discorso sulla dignità dell'uomo (1486), lat./it., G. Tognon (ed.), prefață de G. Garin, La Scuola, Brescia, 1987, pp. 2-9. 235 L'existentialisme est un humanisme (1945), Gallimard
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Eugène Ionesco și-a dorit ca aceste desene să compună povestea unui moment de „uitare” de sine, atât de necesar pentru propriul „echilibru”, într-un loc pitoresc din Elveția, la Saint-Gall, și-anume, într-un spațiu special închiriat (Atelierul Galeriei Im Erker, Sankt Gallen) pentru a-și îndeplini un vis. Povestea acestor desene (realizate în vara anului 1980) merită a fi însoțite de povestea unui încântător oraș medieval, în care tronează abația benedictină de secol al VII-lea. Desenele lui ErGÈNE
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
un om pentru păcatele altuia ? Dar când nu ți faci bine meseria, când ești un ama tor care nu știe răspunsul (poate nici nu te interesează ), atunci te agăți de orice absurditate. Pentru a înțelege răspunsul la întrebare, să ne im aginăm un scenariu ipotetic și să ne întoarcem la înce put uri. Să ne întoarcem deci la Adam și Eva și să formulăm o ipoteză. Adam, primul om pe care l a creat Dumnezeu, trăia în rai alături de Eva în
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
și se presupun trei termeni tehnici și, mai ales, prestigioși care necesită scurte lămuriri, în măsura în care îndreaptă atenția în direcție axiologică. Ei se contopesc în conceptul de capodoperă. Așadar, prin capodoperă se înțelege o creație unică, exemplară și de tip genial (Im. Kant), ce-și justifică ființarea prin propriile ei reguli. Formele sensibile se bucură de prestigiul unicității: viziunea sofianică transpusă în metafore paradisiace; modelul ideal de frumusețe al păstorului realizat prin imagini „imposibile” („Perișorul lui, peana corbului,/Mustăcioara lui, spicul grîului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
celor două niveluri narative, numit interferență textuală. Cele două situații narative vor fi deosebite, pe baza referințelor din text la situații de limbaj personale sau impersonale. Aceste referințe pot fi considerate semnale, ele indicînd: "aceasta e o situație de limbaj (im)personală". Aceste semnale prezintă adesea următoarele forme: personal impersonal 1. pronume personale eu/tu el/ea 2. persoana gramaticală persoana I/persoana a II-a persoana a III-a 3. timpul verbal nu toate timpurile trecute sînt posibile toate timpurile
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de la teribilele evenimente consemnate aici, martorii lor, care puteau să le confirma sau să le dezmintă, fiind deci în viață. De altminteri, Cholera asiatică, tipărită la Iași, nu era decât o prelucrare a tezei de doctorat Die Cholera in Rumanien im Jahre 1866 (Holera în România în anul 1866), susținută de Georges Balaczeanu, în martie 1870, la Facultatea de Medicină a Universității Friedrich-Wilhelm din Berlin; desigur că într-o asemenea lucrare nu-și aveau locul plăsmuirile și extravaganțele de nici un fel
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vitrina frizeriei. Ar fi trebuit să se pudreze nițel, prea e palidă. Nu mai apucase, abia de își trecuse pieptenul prin păr o dată, și încă o dată, în sens invers. Când se scoală, părul e totdeauna încâlcit. Privește încă o fracțiune ima ginea din fereastră, tăietura fermă a chipului, linii apăsate, contur regulat. Își îndreaptă gulerul bluzei cafenii și cordonul, strângând cureaua poșetei care se legăna pe umăr. La colț, în dreptul poștei, apar de obicei grupurile care vin dinspre troleibuz. Poate țeapănul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
unei bucăți de materie: forma ["INIMA SISTEMEI NOASTRE PLANETARE"] 2257 Dumnezeu e un atom, un punt matematic, puntul comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema* cosmică. Fără acest punt comun de atac (Angriffspunkt im Kraeftenparalelogram) lumea* neapărat că era un caos de materii, inertă și fără putere căci o materie nici nu are putere nepusă într-un raport propriu de a trezi această putere. Două atome se pot atrage singure fiind, dar, atrase în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de la-nceput; eliminarea lui l înaintea lui i consonans (fii în loc [de] fili, găină în loc de galina, cai în loc de cali, văi în loc de văli, moi în loc [de] moli); schimbarea lui r în n (senin în loc de serin) (v[ezi] Miklosich și Slavische Elemente im Rumunischen) Celelalte popoare balcanice [MAGHIARA ȘI ROMÎNA] 2263 [La unguri: ] Flecțiune turanică, dicționar slav, sintaxă germană. La romîni: flecțiune traco-ilirică, dicționar latin al limbii în circulațiune. ["CONSISTENȚA UNEI LIMBE"] 2285 Limba română de-aceea s-a depărtat și s-a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Hora tio..." / 140 • Plictis și nostalgie / 145 • Romanian graffiti / 151 • Viața și opiniile lui Nea Gică frizerul / 155 • Domnului profesor, cu dragoste / 159 • O relansare? / 162 • Imperiul și anarhia / 166 • Despre violență / 170 • Viespea și reperele / 174 • Despre fascism, sine im et studio /177 • Un război pierdut / 181 • Puțină etologie / 184 • între prea-prea și foarte-foarte / 188 • O divagație / 192 • Ruina unei utopii / 196 • "...eseu" / 197 • Europa are forma creierului meu / 205 • Refuz să fiu altceva decât eu însumi / 213 • Un român
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
reproșurilor aduse imaginii tale și scrisului tău, va lua uneori forme violent pamfletare, dar altădată unele sobre și "obiective", mult mai eficiente. Afirmațiile tale vor fi răstălmăcite, deformate, folosite ca mijloace de incitare împotriva ta. Ți se va demonstra sine im et studio fie că n-ai scris niciodată nimic bun, fie că ai făcut tu ceva o dată, dar acum ești complet terminat. Va fi demontat punct cu punct mecanismul prin care ai fost inventat de un critic sau de o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nu sunt membru al niciunui grup sau reț ele de operatori economici; [ ] sunt membru În grupul sau rețeaua a carei lista cu date de recunoaștere o prezint În anexa. se bifează varianta corectă ANEXE 3. Subsemnatul declar ca voi informa im ediat autoritatea contractantă dacă vor interveni modificări În prezenta declarație la orice punct pe parcursul derulării procedurii de atribuire a c ontractului de achiziție publica sau, În cazul În care vom fi desemnați castigatori, pe parcursul derulării contractului de achiziție publica. 4
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
practic, divinația a atins cote nebănuite prin varietatea formelor utilizate la scară mare. Disputele teoretice pot fi și o consecință a locului important pe care ajunsese să-l dețină practica divinatorie în societatea antică. Relația om zeu, înțeleasă din perspectiva (im)posibilității realizării unei comunicări între aceștia, a preocupat lumea filosofică a vremii. Problema nu era nici simplă, nici banală. De pildă, Platon afirma că "zeii există, ei sînt preocupați de soarta omenirii și nu mai pot fi mituiți prin sacrificiu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mentație“ vs „cel care detestă conversația, argu mentația“. La Platon, se conturează distincția filov-logo~ / polu-lovgo~ vs bracu-lovgo~, caracterizînd raportul Atena-Spar ta. Odată cu transferul atenției de la domeniu la cel care Îl stăpînește și care este „un iubi tor de logos“, se im pune definirea termenului logos: dicționarele limbii vechi grecești Înregistrează aici mai multe coloane de sensuri; fiind un nume verbal format de la lego, o pri mă suită de sensuri pornește de la „a alege“, „a enumera“, „a spune“; de la acesta din urmă
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
imagini fabuloase. Dar nu mai puțin reale. Haiku-ul știe să ne pună În fața unei realități transfigurate, pătrunsă de imaginația unei culturi. Ce percepem de fapt și de ce această aură este reală? Pentru că, În mod spontan, o receptăm, o resimț im și credem În ea. Pentru că ea este de fapt substanța noastră și a lumii În care trăim. Aura lucrurilor este această armătură spirituală care ne formează și pe noi și lumea În care trăim. SÎntem puși deci În fața lucrurilor dar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
spunem că termenul de imagine reală poate fi echivalat cu acela de obiect aureolat. Dar aici imaginea nu mai este una subiectivă ci obiectivă. Imaginea este icoană, lucru transfigurat prin cultura umană, de zestrea spirituală a lumii la care consimț im. Spre dimineață - luna călăuzește un șir de bostani În zori, cînd ziua se-ngînă cu noaptea și lumina cu umbra, cînd realitatea mai este Încă un vis neterminat... Înțelegem că luna e foarte jos, la orizont, un bostan mai mare, În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
den beiden ist bei uns erforscht worden vom Blickpunkt her einigen Begriffe, deren Bedeutungen zu verschiedenen Realitäten führen sollen. Der polemische Geist ist völlig abhängig von den "Verhaltensmuster, id est: von einer latenten Variablen der menschlichen Psychologie, und er wirkt im logischen Raum eines Identitä-Alterität Binoms. Mit anderen Worten, die polemische Energie wird aktiviert solange die Identität eines alleinsteheneden Ichs oder meistens, eines Ich's der sich die Interessen und Ziele eines Wir annimmt, widersteht ganz akut einer Alterität die als
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Sachen, Zustände, u.s.w."). Aber so eine polemische Dimension, die sich hier jetzt in einem zweipoligen Raum eingesetzt hat, wird sich nur in der Anwesenheit des dritten Pols vollenden können, derjenige der sich eigentlich als unvermittelbaren Zeuge des Konflikts konstituiert. Im Kontext der Literarität die Polemik zieht sich die Satire und den Pamphlet näher als Folge einer fruchtbaren Begegnung zwischen: homo violens, homo aesteticus und homo eticus und wird zum Diskurs des Schriftstellers dem das Schicksal der Burg beschäftigt. Gleichzeitig, durch
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]