1,810 matches
-
din anii 0 ai ultimului secol, se considera că forța care inițiază, organizează și direcționează activitatea individului este sufletul. Printre aceștia se numără și Paulescu care, cu ajutorul analogiei și experimentului, reușește să demonstreze existența reală a sufletului ca o componentă imaterială a ființei viețuitoare, ca parte a dualității materie-spirit invocată încă din antichitate. În anii 30 ai secolului al XX-lea ethologiștii considerau că este vorba de comportamente înnăscute, plecând de la instinctul păsărilor de a-și construi cuibul, sau instinctul peștilor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu motivația ar fi acceptarea termenului de motivație „în sine” ce ar ține de însăși natura existenței, care devine astfel imanentă și în esență determină existența individuală ce transcede acesteia. Și atunci încercând un raport de cauzalitate ajungem în domeniul imaterialului, în care motivația „în sine” trebuie atribuită sufletului. Desigur lucrurile nu se vor opri aici pentru că într-o încercare de a descifra comportamentul uman, în proiecția lui somatică și psihică, Sigmund Freud elaborează celebra teorie care-i poartă numele, în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
realizat-o Marx prin științele sociale’’. Eroare gravă, pentru că știința nu a reușit să depășească limitele stricte ale materiei, nu a reușit să treacă dincolo de sfera schimburilor de energie și materie, prin urmare nu are mijloace de a pătrunde partea imaterială a lumii, în special a lumii viețuitoare. Așa încât știința nu poate răspunde decât prin presupuneri și ipoteze nedemonstrate la marile întrebări existențiale: ce este viața? care este originea ei? care este natura instinctelor? ce determină fenomenologia vitală? care este natura
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
materialismul și ateismul făceau ravagii, mai ales în rândurile tineretului) era ateudupă cum singur mărturisește - mai târziu aprofundând realitățile vieții cu instrumentele științei ajunge la concluzia că “lumea vie este creația unei ființe atotputernice, unice și infinit înțelepte de natură imaterială, care este cauza primă și scopul ultim al vieții’’ contribuind astfel la aprofundarea bazelor creaționismului științific. Această convingere nu ezită să o expună tinerimii universitare în minunatele sale lecții de fiziologie pe care le încheia de la înălțimea catedrei cu afirmațiile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
impact masiv în mentalul colectiv. Realizează acea punte de legătură între știință și religie, prin faptul că argumentează științific dualitatea materie spirit și imanența spiritului în raport cu materia, fundamentând astfel creaționismul științific (nu dogmatic). „Demonstrarea existenței unei cauze primare a vieții, imateriale, unice și înțelepte este terme nul sublim la care ne conduce Fiziologia’’ afirma răspicat Paulescu în lecția din l8 februarie 105 în fața studenților săi fascinați de argumentația omului de știință și încheia la fel de răspicat „ Această cauză primară este Dumnezeu. Prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
până la cele din urmă consecințe ale sale. Noile condiții sunt, într-adevăr, deschise atopiei pornografice. Oferta devine inepuizabilă, accesul este imediat, discreția asigurată. Textele nu mai sunt simple obiecte ascunse într-un ungher din casă, ferite de copii, sunt realități imateriale disponibile într-un număr infinit, undeva pe rețea, pe care le poți accesa și închide într-o clipă. Site-urile specializate sunt mereu acolo, dar invizibile. Ele nu lasă urme, pentru că totul se află pe un server, la o distanță
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
copyleft.RO Constantin Vică Ceea ce nu aparține nimănui Un antropolog se întreba dacă se poate pune copyright pe cultură. Vorbea desigur despre culturile tradiționale, ale indienilor americani de exemplu, și faptul că statele, dar și marile companii, preiau din patrimoniul imaterial al acestora fără a oferi nimic în schimb. De la rețete de ceaiuri sau de medicamente până la cântece sau legende, tot ceea ce ține de cultura lor este transformat, de către industrie, în produse accesibile oricui. Aparent acesta e cursul globalizării, deschiderea pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
al analizei valorii. (...) Banalizându-se, comunicarea ar fi trebuit să se supună mai devreme sau mai târziu regulilor întreprinderii și să lase la o parte pariul și entuziasmul cheltuitor, pentru a merge pe tărâmul utilului” (D’Humières, 1994). Considerată o investiție imaterială, comunicarea internă trebuie să producă rezultate concrete, să integreze o logică a rentabilității și a profitabilității (Scalia, 1999), să dezvolte o revenire la investiție (Galinon-Mélénec, 1994), să ajute întreprinderea să-și atingă obiectivele economice și strategice într-un mediu ostil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
piatra...) precum și sentimentul că o rămâne trupul în urma vorbelor lui (subiectul este cel care...) "Înspăimântătoarea cutezanță a capitulării de o clipă" (cum definea Eliot iubirea în Tărâm Pustiu) se desprinde de sex, iar trupul se topește într-un suflet tandru, imaterial. Tradiția basmului cu Făt Frumos își pierde prin urmare sensul: poemele acestea văd dragostea ca pe o "fugărire mecanică" (Vezi cum se leagă...) O fată se simte ca și cum ar fi fost violată, după care trece la alt băiat; un adolescent
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
John Mole. 3.10. George Szirtes: Poemul, acea nevoie disperată de a strânge sufletul în brațe George Szirtes e un poet al intensității lirice. Poemele lui sunt sfâșiate de înțelegerea că, atunci când autorul strânge în brațe femeia iubită, o aură imaterială scapă atingerii. În aceste poeme scriitorul se luptă cu imposibilul și sfârșește prin a comunica nevoia disperată de a strânge sufletul în brațe. Poemele lui George Szirtes stârnesc și exasperază lectura; în spatele meșteșugului e o intuiție profund neliniștitoare. Muzică pentru
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
te Știu întreagă. Acolo simt fiorul că ești Altfel... Înțelegem din aceste cântece ale trupului că în poezia lui Szirtes se amestecă două lumi paralele. Versurile numesc o iubire cât se poate de fizică pentru ceea ce e de fapt sufletul imaterial al celeilalte ființe. Iubirea lui pentru acest "miez al viului" nu se poate exprima altfel decât prin trup. Dar oricât ar iubi el trupul ei (tandrețea cu care îl descrie e dovada), îl copleșește în final disperarea că nu se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
individual vânduți în piețe). 3.1. Peripateticii Peripateticii au interpretat sufletul ca reproducând forma corpului. Sufletul a rămas un produs echilibrat al combinării dintre cele patru elemente: foc, pământ, aer, apă. Diversitatea formelor sufletești a fost lăsată deseori fără substanță, imaterială. Se considera că este peste posibilitatea formei sufletului să poată reconstrui corpul în întregime. Așa ceva putea fi doar rezultatul unor inter-influențe reciproce dintre diversele părți ale corpului, dintre acesta ca un tot și sufletul în sine. Această concepție n-a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pretext să se inspire și să împrumute de aici elemente în favoarea concepțiilor ebraice, concepții în care omul era înțeles ca un vehicul al unei puteri supranaturale, unde există un Dumnezeu prin care sufletul transcende peste generații. Dumnezeul lui Philon este imaterial, aflat în afara timpului și spațiului. El nu se confundă cu lumea și nici cu sufletul însuși, nu este dependent de nimic, este neschimbător. Nici o imagine vizibilă nu-l poate cuprinde, cuvintele nu ajung la perfecțiunea sa. Despre acest Dumnezeu Philon
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unice prin capacitatea de a se reuni cu Inteligența divină, prin eliberarea de atracțiile exercitate asupra lor de lucrurile externe, sensibile. În caz contrar, accesul la Dumnezeu este anulat și ființa ajunge alături de celelalte lucruri muritoare. Pentru Plotin, sufletul este imaterial. Tot ce în suflet este material este divizibil și, în același timp, coruptibil, inclusiv aerul și suflarea acestuia. Fiind hrănit fără încetare de fluxul sanguin, sufletul nu poate fi localizat în corp. El a refuzat soluția anterioară aristotelică, în acord
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Paris, ca în acea după-amiază de iarnă, în inima orașului, pe rue de Richelieu, în drum spre vechea Bibliotecă Națională, unde mă așez să citesc. Mi se pare că ceea ce simt ține de spiritul Parisului care suflă asupra mea, ușor, imaterial, așa cum suflă asupra Senei, a pietrelor, a arborilor și asupra tuturor acelor cărți ce mă înconjoară până la culmea cupolei transparente și dincolo de ea, în cerul întunecat, luminat de luminile orașului! De fapt, prezența mea pe străzile Parisului - care mi se
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
iar concepția permite, În continuare, transformarea unei invenții Într-o inovație reușită 108. Concepția În cercetarea aplicată (engineering design) este o activitate creativă care, pornind de la necesități exprimate și de la cunoștințe existente, având ca scop definirea unui obiect material sau imaterial, numit și artefact, care satisface aceste necesități și care poate fi realizat industrial, pe baza descoperirii științifice a principiilor teoretice luate În considerare la concepția produsului. Activitatea concepțională este factorul cheie al procesului de dezvoltare al unui nou produs. Dacă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unei invenții În inovație. Descoperirile științifice pot avea ca rezultat invenții, dar ceea ce distinge fundamental o invenție de o descoperire științifică este aceea că invenția este În primul rând o rezolvare a unei probleme, prin construirea unui obiect material sau imaterial (software, organizare, serviciu), numit și artefact. Se poate defini concepția unui produs (product design) ca ansamblul activităților și proceselor care permit trecerea la ideea unui nou produs (sau Îmbunătățirea unui produs existent), la informațiile (desene, programe etc.) care permit lansarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
iar concepția permite, În continuare, transformarea unei invenții Într-o inovație reușită 108. Concepția În cercetarea aplicată (engineering design) este o activitate creativă care, pornind de la necesități exprimate și de la cunoștințe existente, având ca scop definirea unui obiect material sau imaterial, numit și artefact, care satisface aceste necesități și care poate fi realizat industrial, pe baza descoperirii științifice a principiilor teoretice luate În considerare la concepția produsului. Activitatea concepțională este factorul cheie al procesului de dezvoltare al unui nou produs. Dacă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unei invenții În inovație. Descoperirile științifice pot avea ca rezultat invenții, dar ceea ce distinge fundamental o invenție de o descoperire științifică este aceea că invenția este În primul rând o rezolvare a unei probleme, prin construirea unui obiect material sau imaterial (software, organizare, serviciu), numit și artefact. Se poate defini concepția unui produs (product design) ca ansamblul activităților și proceselor care permit trecerea la ideea unui nou produs (sau Îmbunătățirea unui produs existent), la informațiile (desene, programe etc.) care permit lansarea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
scris este comodă, dar sumară; ea nu ține cont de diferența între textele scrise de mînă și textele imprimate. În plus, ea este prea săracă pentru a descrie tehnicile moderne de prelucrare a informațiilor care manipulează, într-un mod aproape "imaterial", sunetele, literele sau imaginile pe care le descompun și le recompun, le stochează și le proiectează pe ecrane și de acolo, eventual, pe un alt suport electronic sau pe hîrtie. Enunțuri stabile și instabile În mod tradițional, asociem oralitate și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
exprime cu totul altceva decât sunt ele în materialitatea lor. Cum lemnul trecut prin foc se transformă în căldură și în lumină, materia naturală trecută prin flacăra artei se transformă în frumusețe, care e altceva decât frumusețea naturii. Cum spiritul imaterial străbate prin masivitatea lucrurilor, entitatea artei pune stăpânire definitivă pe bucata de materie, o pătrunde cu nu știu ce lumină și o ridică la demnitatea de simbol văzut al unei misterioase prezențe nevăzute. Opera de artă e o bucată de materie șlefuită
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
obiectului pentru ca, învestindu-l cu o maximă intensitate emoțională într-o formă desăvârșită, să-l ridice la funcția de simbol al totalității lucrurilor. Funcția simbolului e prin excelență paradoxală. El e sinteza concretă a văzutului cu nevăzutul, a materialului cu imaterialul, a vremelnicului cu veșnicul. Prin natura ei simbolică, arta se situează la intersecția dintre timp și veșnicie: ea face parte din lume prin materialitatea sensibilă, dar participă într-un fel la viața de dincolo de lume prin idealitatea pe care o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Eroii, din pricină că sunt rude cu zeii, merg în câmpiile elizeene, unde viața e dulce, zăpada nu cade, nici ploaia, iar oceanul respiră boarea suavă a zefirului, care îi împrospătează. Paradisul grec însă se boltește magnific în cerul filosofici, în lumea imaterială și veșnică a ideilor platonice, care vor exercita o atracție nesleită asupra cugetătorilor și artiștilor tuturor veacurilor ulterioare. E oare nevoie să adăugăm că ideea paradisului în accepțiunea ei îndoită face parte integrantă din doctrina creștină și închide, ca o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
motivarea și izomorfismul pot fi parțiale", variind în grad de la o expresie la alta334; - "pierderea sau slăbirea motivației rezultă adesea din schimbări culturale. De cele mai multe ori, imaginea de fundal care motivează transferul figurat e un aspect al culturii materiale sau imateriale a unei comunități lingvistice - iar când cultura respectivă se schimbă, motivația imagistică poate să-și piardă forța"335; - "imaginea motivațională nu are nevoie să fie specifică expresiei în cauză; mai mult, imaginea motivațională poate să fie complexă"336. 3.2
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aflu trecut și gîndit (cu ce alte vizionare puteri) în această tulburătoare carte". Admirabilă este concizia prin care, în cîteva fraze e cuprinsă întreaga vrajă a Crailor: În desfăcutul suflet al Bucureștiului nocturn, umbra Penei Corcodușa și depărtata lumină a imaterialei Ilinca sînt zone de vibrație joasă și înaltă. Polii între care strălucesc culorile celor trei Crai de Curte: Pașadia, "Eu" și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impur: principiul de pierzare care e Pirgu. Eroul romanului este tocmai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]