1,160 matches
-
Are, de altfel, o memorie uimitoare a obiectelor: știe locul oricărui cui, recunoaște imediat dacă un șurub a fost cumva forțat; sesizează spontan orice schimbare în interiorul mașinii mele în care, ascultând casetofonul, petrece ore în șir. Ceea ce pentru mine este imperceptibil, pentru dânsul sare în ochi. Se spune că primitivii au un alt fel de simț al detaliilor; în felul lui, Vasile, este un primitiv adevărat. Semne care trec neobservate sunt imediat sesizate de Vasile, care își amintește de toate detaliile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
săraci și suferinzi, toate atențiile sale iubitoare. Și a primit din partea lor respect, stimă și afecțiune. «Au fost cele mai frumoase zile din viața mea spirituală!», așa își termina povestirile sale despre viața militară. «Ero parón mi» (Eram stăpân). În imperceptibila încrețire a buzelor și în saltul bucuros al ochilor trăda o emoție și o sinceră nostalgie. Povestea deseori aventurile petrecute în timpul serviciului militar. Pe culoarele spitalului era fără egal, dar în antrenamentele militare s-a revelat un dezastru. Nu că
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se coboară la acel infinit mic care e marea materie a romanului. Respectul pentru lumea convențională o face să dea importanță societății snobe, apro-piindu-se astfel de formula intimă a romanelor lui Proust care transcriu viețile consumate în nimicuri mondene, tragediile imperceptibile ale salonului. Prin definiție, astfel, Hortensia Papadat-Bengescu scrie un roman curat orășenesc, consacrat exclusiv proceselor inutile ale unei clase scutite de problemele aspre ale existenței. Eroii sunt bogați. Încolo, lăsând la o parte buna poziție observatoare, literatura scriitoarei respiră adânc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se limitează la o mică experiență tragică, la aceea a condiției sale iudaice. În materie erotică e mai mult un stendhalian. Fără talent artistic, cel puțin nerevelat, prozatorul posedă o ritmică vie și o frază fin echivocă, de o maliție imperceptibilă. În Femei sunt studiate cu un sensualism rece, lucid, câteva moduri posibile de satisfacții erotice: iubirea (platonică) pentru o femeie matură, relațiile cu o femeie măritată, contactul cu o fecioară, matrimoniul cu o urâtă. Orașul cu salcâmi urmărește o generație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Precum vedeți, dacă punem mâna pe acest șurub, vedem că se învârtește, se învârtește, se învârtește... Dar, cu toate că conul Alecu făcea sforțări desperate ca să-l sucească, șuru bul nu se mișca deloc. Și atunci conchise: — ...se învârtește într-un mod imperceptibil! Cu o vorbă de spirit conul Alecu a scăpat de rușine. La franceză un foarte cult și distins profesor, Antonin Roques, căruia însă elevii îi făceau tot felul de zile amare fiindcă era străin. în bucurești 55 11. Alexandru Borănescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lase din mînă înainte de a o termina și fără nici o apreciere, doamna s-a apropiat de el ca să-i atragă atenția: „Uitați-vă în final, să vedeți expresii populare, să vedeți ce-a zis șoarecele de jos!” M-am retras imperceptibil, lăsîndu-l pe B. să guste „morala”. *„Dacă aș fi boier și n-ar trebui să-mi cîștig pîinea cu sudoarea frunții, aș juca șah”, mi-a spus Cojocaru, care tocmai se întorcea de la Institut, după nouă sau zece partide cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fluctuantă marchează inteligența sa nervoasă, scormonitoare. Sunt, de pe acum, semnele unei abrupte distanțări de mediu și ale Înzestrării singulare. Pe o falie ardentă se plasează sulița subțire a unui lung și tremurător ac magnetic. O senzualitate avidă, exasperată, receptând semnale imperceptibile, violentând tăcerea, Încremenirea, soliditatea opacă. Asalt tensionat, frecvențe oscilante și extreme sub controlul unei lucidități nu doar precoce, ci de-a dreptul implacabilă. Într-o teză la filosofie, În clasa VI-a a liceului real din Roman, notată cu 10
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
venind, fie și sub forma unei cărți, dinspre lumea din afară, pare să tulbure izolata lor lume de cameră. Această nedorită intruziune a exteriorului atinge așadar, instantaneu, și nu fără consecințe, interioritatea cuplului („după o vreme, gândurile li se Întoarseră imperceptibil, datorită acestui inconștient pretext, asupra lor Înșiși”). Privilegiul enclavei izolatoare nu pare, totuși, deocamdată, pus În chestiune. Întrebându-se și Întrebându-și partenerul dacă răufăcătorul vede totuși acțiunea sa ca binefăcătoare, femeia răspunde mai decisă decât soțul: „e convins că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
zisa „plenitudine” și Într-o convențională percepție a existenței umane nu era Musil interesat, chiar dacă realitatea cotidiană furnizează adesea prozei sale surprinzătoare și magistrale observații „realiste”. Amprenta scrisului lui Musil vine, Însă, din scrupulul lucid cu care radiografiază invizibilul și imperceptibilul, finețea introspecției În profunzime a individualității, văzută ca o discontinuă interrelaționare complice dintre multiplele euri care compun și recompun identitatea umană. Însuși numele „Claudine”, susține În introducerea la edița americană Joel Agee, pare a sugera mai curând un câmp de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fost distrus, deschizând spațiu pentru dezvoltare”. „Not until this last year was the last «Bérenger» over run by the Rhinoceroses, and the wall removed, opening up space for growth.” Rinocerii dărâmaseră Zidul? Nu cumva tocmai ei Îl construiseră?... „Growth”?, Întreba, imperceptibil, greierele care zumzăia, neauzit, prin gândurile est-europeanului și printre frazele americane livrate tinerilor americani. Lectura se terminase. Nu se auzea nici măcar o muscă, darmite greier. Sala amuțită. Nimeni nu părea grăbit să comenteze. Îmi aminteam școala de demult, din țara
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Probabil că nau aflat Că lumea s-a sfârșit deja. 1 În țara aspră a minunilor Lift, tăcere, obezitate Liftul continua să urce infernal de încet. Poate doar aveam impresia că urca. Nu băgam mâna-n foc. Din pricina mișcării lui imperceptibile, pierdusem orice simț al direcției. Dacă oare cobora? Sau dacă nu se mișca deloc? Punând cap la cap împrejurările care mă aduseseră acolo, voiam să cred că liftul urca. Era totuși o presupunere lipsită de orice temei. Poate am urcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
drum. După părerea mea, avea douăzeci sau douăzeci și unu de ani. Nasul și ochii frumos conturați, fruntea lată, tenul proaspăt. „Proust“, a zis ea privindu-mă. N-a rostit chiar cuvântul, dar mișcarea buzelor ei asta mi-a sugerat. Sunetele erau imperceptibile. Nici măcar respirația nu i se auzea. Aveam senzația că ne desparte un zid gros din sticlă. — Marcel Proust? am întrebat. M-a privit ciudat și a repetat: „Proust“. M-am întors, resemnat, la locul meu. Mergeam iar în urma ei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Alunecau pe străzile crepusculare ca niște peștișori străvezii, trecând peste pietrele de pavaj și zidurile din piatră care împrejmuiau casele aliniate de-a lungul râului. Sunetele din aer au pătruns liniștit în fiecare colțișor al orașului, dislocând segmente de timp imperceptibile. Când a sunat goarna în oraș, animalele și-au înălțat capetele de parcă le-ar fi trezit amintiri străvechi. Toate cele peste o mie de animale și-au îndreptat deodată atenția spre direcția din care venea chemarea. Unele au renunțat reverențios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-mi amănunte. — Nu-i nimic interesant în asta, am zis întinzându-i farfuria cu vinete pané. Ea mi-a dat, în schimb, farfuria cu barbun. — Dar vreau să știu, zise ea. — Bine, ascultă. În străfundul conștiinței fiecăruia există un miez imperceptibil persoanei respective. În cazul meu, acesta e alcătuit dintr-un oraș împrejmuit de un zid și prin care curge un râu. Locuitorii orașului nu-l pot părăsi. Numai unicornii au dreptul să iasă și să intre. Ei absorb sinele locuitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
putere de atracție și de afinitate între români, în decursul veacurilor - pe deasupra granițelor geografice efemere. Simțind și gândind la fel - cum reiese elocvent din sinteza asemănării variantelor de cântece și proverbe în diferite provincii, având o continuitate etnică și culturală - imperceptibilă pentru ochii noștri - formând o entitate fără pereche în lume - cu aceleași elemente de credință și superstiție, cu același cult al morților oglindit în pisanii, gropnițe și moghile, cu aceleași înfiripări de stat reflectate în nomenclatura geografică, arme și hrisoave
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și de o extremă literalitate"51 va fi suficientă ca să asigure transmiterea tuturor sensurilor. Ca și cum o literatură națională abia inventată, scrisă într-o limbă obscură, s-ar putea comunica fără rezistențe și fără rest, într-un proces de transfer aproape imperceptibil. Trebuie însă să definim mecanismul "recunoașterii" pariziene. În sens strict, aceasta nu implica promovarea reprezentărilor românești despre literatura populară, ci interpretarea elitelor franceze. Corpusul etnografic care se receptează la Paris nu e însoțit de ideile vagi care circulă în cultura
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nici măcar nu observa. În clasa a doua se foloseau niște nuvele ale lui Petrache Poenaru, desigur, pentru calitatea lor moralizatoare, fără nicio conotație legată de corpusul cultural din care erau extrase. Până la acest nivel, "literatura" ca sursă de texte era imperceptibilă. Cu clasicii lua contact la începutul celui de-al doilea ciclu, iar noțiunea de literatură ca ansamblu coerent de opere și de autori intra în orizontul lui în clasa a șasea, mai întâi printr-o crestomație germană și un manual
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de intensitate față de diferitele obiecte; și de la emoția cea mai ușoară de plăcere, care abia dacă ne alterează trăsăturile chipului, care nu atinge decât extremitatea buzelor și răspândește pe ele finețea unui zâmbet și care nu adaugă decât o nuanță imperceptibilă de strălucire în ochii noștri, până la zbuciumul și trăirea intensă provocate de groază care ne ține cu gura întredeschisă, cu fruntea palidă, cu chipul încremenit, cu privirea pierdută, cu părul vâlvoi, cu toate membrele care tremură și se zbat este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a scris și se scrie atât de mult încât, paradoxal, s-ar putea ajunge să reținem foarte puține lucruri despre ea, să o cunoaștem deci cu aproximație, din cauza desensibilizării și a neantizării provocate de profuziunea informațională, și să ne îndepărtăm, imperceptibil, de acea mirifică parte a lumii pe care am numit-o dintotdeauna Lumea Nouă. Deocamdată, nu există, undeva, un grup etnic, indiferent de dimensiunile lui, care să admită că America îi este străină și, mai mult decât atât, că între
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de păcălit. Acest roman excelent scris, cu dese anticipări și reluări ale unor episoade ce apar ca din nimic, reprezintă un triumf al povestitorului. Remarcabilă este reținerea acestuia, care își subliniază prezența mai mult prin tăcere, prin ironia discretă, aproape imperceptibilă, prin ingineria textuală fină, voalată și de efect. Impresia finală este că prozatorul nu vrea să facă postmodernism (deși posedă o virtuozitate reală, uneori exersată în chip demonstrativ), ci că s-a născut postmodern, privind lucrurile prin pânza diafană a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
vectori ai iubirii, astfel că nici posibilitatea salvării prin sine însuși nu poate deveni realitate. Or, dacă nu se poate salva, prin sine, omului îi mai rămâne să se distrugă - prin sine și de la sine. Totul, în lumea perceptibilă sau imperceptibilă în raport cu simțurile, dispune de un „de la sine”. Cel mai evident sens al „de la sine”-lui este cel creionat de vectorul morții. Murim de la sine, dar nu trăim de la sine. Murim de la sine, în cazul în care renunțăm la efortul, la
A doua oară unu by Ciprian Voloc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92969]
-
cumulativ. El se amplifică pe sine însuși; totul se petrece ca și cum el ar ridica încetul cu încetul masa prețurilor și activităților economice până la un moment în care, în sens invers, se pornește să opereze în vederea unei scăderi generale a lor, imperceptibilă, lentă, dar îndelungată". Fernand Braudel, Timpul lumii, Editura Meridiane, București, 1989, vol. I, p. 90. 171 Mises o spune foarte clar: Ceea ce deosebește țările capitaliste moderne de cele ale epocii precapitaliste, precum și de națiunile subdezvoltate din zilele noastre, este volumul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
care vine în prima lui parohie, e cum nu se poate mai neștiutor, mai nepriceput. Toate bune, da- orășenii ăștia de la Grenoble n-au habar cum e la noi, la munte. Auzi- Văzduhul se mișcase de-odată, aproape fără zgomot, imperceptibil pentru urechea omenească, și cu toate astea pămîntul fusese zgîlțîit pînă în adîncuri, de parcă ar fi vibrat la bătaia unui uriaș clopot de bronz. - Vîntu- s-a-ntors mai spre nord acu-. I-auzi cum suflă printre Vîrfurile Negre! O să vină frigu-
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
oferi indicii și motivări, cauze prime, preludiile conflictelor duminicale. O altă modificare importantă vine cu partea a doua a romanului, mai redusă ca întindere, dar mai dinamică, accelerând viteza cu care sunt prezentate evenimente importante și depășind, în ,salturi" aproape imperceptibile, timpii morți dintre ele. Expozițiunea o dată făcută, și încă pe larg, firele conflictuale sunt desfășurate în direcția lor logică, uneori frânată și deturnată, readusă însă implacabil pe făgașul constituit. S-a speculat masiv, pe marginea acestui roman, pornindu-se de la
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
o dată, dintr-un anonim sadea, o vedetă remarcabilă. Îți vine parcă să spui că psihologia precede sociologia și totodată o înrîurește. Faptul că asemenea fenomene de masă sînt imprevizibile nu înseamnă că, pentru cine are ochi să sesizeze schimbările aproape imperceptibile ale mentalului colectiv, nu s-ar putea observa apariția unor semne prevestitoare. Ca în orice epidemie, există o perioadă de incubație ale cărei simptome, deși sînt discrete și tăcute, pot fi totuși percepute. Este perioada prodromală a micilor semnale premonitorii
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]