1,274 matches
-
culturală, si asta în măsura în care toate gesturile, toate comportamentele, toate fenomenele măsurabile în mod obiectiv sunt întotdeauna rezultatul semnificațiilor pe care indivizii le atribuie lucrurilor, cuvintelor și acțiunilor? În această perspectivă, în mod fundamental antropologica, riscul este acela al unei definiții imperialiste a categoriei care, dacă o identificăm cu istoria însăși, duce la disoluția ei. Această dificultate își găsește rațiunea fundamentală într-o altă dificultate care trimite la accepțiunile multiple ale termenului de "cultură". Acestea pot fi distribuite în mod schematic în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să vadă dacă Îi aude cineva, dacă cineva de la vreo ambasadă Îi ascultă și va transmite mai departe ce a auzit, Înainte de a vorbi răspicat Împotriva monopolurilor, Înainte de a spune limpede: „Dușmanul nostru și al Întregii Americi Latine este guvernul imperialist al S.U.A.“. Dacă toată lumea știe că acesta e dușmanul și dacă punctul nostru de plecare este de a conștientiza că oricine se ridică Împotriva acestui dușman are ceva În comun cu noi, urmează, apoi, partea a doua. Care sînt scopurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ierar hie a dăunătorilor din literatură, nu? Și ce însemna „să pui chiloței nudurilor“? ( Expresia era a lui Romul Mun teanu, dacă nu mă-nșel.) A.R. Nu pot să ierarhizez. Ambele erau nocive și veninoase - la fel de veninoase ca băutura imperialistă Coca-Cola. Cuvintele religioase țineau de opiul cu care imperialiștii încercau să imbecilizeze masele. Cuvântul „Dumnezeu“ era automat înlocuit prin „natură“ și une ori prin „providență“. „Cristos“, „biserică“, „religie“, „credință“, „mănăstire“ etc. erau abrogate, scoase din text și din context. Relații
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și mentalităților oglindind cursul nou al societății românești. Așa cum subliniază generalul-locotenent dr. Ilie Ceaușescu, «implicațiile Actului de la 23 August 1944 au fost multiple, voința unanimă a poporului român, exprimată deschis și eroic, semnificând, atunci, refuzul pentru totdeauna al oricărei dominații imperialiste - astăzi aspirație împlinită - împreună cu aceea de a făuri o societate nouă, democratică și prosperă, hotărârea de a lichida într-un termen cât mai scurt decalajele tehnice și economice care separau România de țările avansate».“ („Fundamentarea viitoarelor studii și reconstituirea trecutului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de independență națională devenea, în sfârșit, o realitate. Revoluția democrat-populară putea acum continua, adâncindu-se reforme interne ca naționalizarea, căpătând și un pronunțat atribut extern. Eliberându-se de foști exploatatori dinlăuntru, țara și poporul se eliberau totodată din păienjenișul trusturilor imperialiste ce operau din afară. Istoria și geografia erau, în sfârșit, conjugate, și, pentru întâia dată de-a lungul secolelor, România își vedea asigurată pacea la toate granițele ei, fiindcă noua orânduire constituia, prin ea însăși, o garanție pentru toți vecinii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
războiului rece etc.“ (Gazeta literară, 9 aprilie 1959) JOJA Athanase, acad. Vecinul lui Kádár (nota V. I.) „Prietenia dintre popoarele noastre s-a manifestat cu cea mai mare forță în zilele acțiunii contrarevoluționare, pusă la cale în Ungaria de cercurile imperialiste din occident cu sprijinul unor elemente fasciste, reacționare din interiorul țării, când poporul român, alături de celelalte popoare socialiste, solidar cu poporul frate ungar, a sprijinit lupta acestuia pentru zdrobirea forțelor fasciste contrarevoluționare.“ („O sărbătoare a prieteniei româno-ungare“, România liberă, 24
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sa e mai mult așteptare decât activitate, mai mult contemplațiune decât neastâmpăr; privirea sa urmărește mai mult viitorul decât prezentul și ambianța. De aceea, fără a avea încă elanul în îndrăzneala tinereței nici puterea ei de sacrificiu nici tendințele ei imperialiste nici nerăbdarea, intoleranța și uneori scepticizmul acesteia, ferită deci de toate contradicțiile și zigzagurile ei, adolescența se caracterizează totuși prin tot ce tinerețea a avut întotdeauna mai frumos și mai nobil: idealizmul, generozitatea și iubirea de oameni... În adolescență, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
664, vol. III din Dosar 73/1959 Sentința nr. 28 din 12 februarie 1959 [...] Bălăcioiu Ecaterina (fostă proprietară a circa 190 de hec tare) începând din 1947 și până la arestare a ascultat cu regularitate emisiunile instigatoare ale posturilor de radio imperialiste și în special emisiunile Postului de Radio Paris, unde funcționa în calitate de crainică pentru emisi unile în limba română fiica sa, Lovinescu Monica, soția trădătorului de patrie Ierunca Virgil, iar știrile transmise le comenta în mod ostil regimului democrat din RPR
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Il n’y a pas de quoi rougir, ma petite“). Uranus era un centru de anchetă unde existau 30 de celule folosite numai de Serviciul Secret de Informații (SSI); acolo erau duși deținuții acuzați de „teroare și spionaj în favoarea statelor imperialiste“; este posibil ca și Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu să fi stat în vreuna dintre acele celule izolate de restul închisorii, dar nu avem date precise. La Jilava (Fortul 13 Jilava, fost depozit de muniții devenit închisoare subterană, la 10 metri sub nivelul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
violentă Împotriva regimului și unul din ei spune: <<Pentru ceea ce propui dumneata ar trebui să găsim oameni, nu rahați. Și asta-i marfă rară În țara romînească>>”. Harnicii cenzori votaseră În unanimitate excluderea totală a acestei replici datorită scabrosului cuvânt imperialist „rahat”, pesemne. f. „Cuvîntul lui Stalin? (...) Vai! Nenorocire, nenorocire!” Super-vigilența tovarășilor și-a pus groasa amprentă și pe piesa „Familia lui Allan” de autorul sovietic Gussin Kulitazov, „...cu eliminarea unui pasaj din actul IV: Allan (Încruntat): <<Fiul tău a Încălcat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-l publice În coloanele sale, cu rugămintea de a ne da aprobările necesare”. De aici rezultă că, În caz de neaprobare, totul s-ar fi datorat marelui secret care trebuia să Învăluie extinderea uzinei pentru a nu da prilej „dușmanului imperialist” să afle „mărețele” realizări ale p.c.r. Răspuns la această doleanță nu am găsit, așa că nici speculațiile nu-și au rostul chiar dacă, amintindu-ne de episoadele trecute când fuseseră puse la obroc și chestiuni mai mărunte parcă ne Înghesuie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
punerea În pagină. Probă de tipăritură luată de pe acest zaț. 2. P. ext. Planșetă folosită pentru strângerea, păstrarea și transportul materialului cules, Înainte de a fi paginat”. Cum și acestea, mai ales corectate de cenzori, puteau ajunge În mârșavele mâini ale imperialiștilor anglo-americani și-atunci să te ții râsete pe ei cu ținere de burtă și de alte alea mai porcoase, vigilentul partid comunist român le hărăzise o soartă specială: distrugerea prin ardere. Dar, treaba nu se făcea oricum ci numai cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de arestarea acestuia pentru acțiuni cu caracter secesionist. Conform directivelor Komintern-ului, "Partidul Comunist din România" (P.C.d.R.) milită, în perioada interbelică, pentru dezmembrarea statului român, reîntregirea României fiind considerată în documentele Komintern, elaborate la Moscova, drept o anexiune teritorială de tip imperialist, sustinandu-se teza leninista autodeterminării până la separare a diferitelor etnii (calificate drept popoare) și regiuni românești. Motiv pentru care, încă din 1924, P.C.d.R. fusese interzis, prin ordonanțele Comandamentului Corpului ÎI de Armată din 23 iulie 1924, completate de legea Marzescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
membrii P.C.d.R. au îndeplinit perfect, în toată perioada interbelică, calitatea penală de agenți ai unei puteri străine. În plus, aderind fără rezerve la teza stalinista a Komintem-ului - potrivit căruia România reunificata, de după primul război mondial, ar fi reprezentat un stat imperialist, constituit pe bază de anexări teritoriale - P.C.d.R. urmărea, implicit și explicit, Dezmembrarea Teritorială a României. Este și rațiunea pentru care, așa cum aminteam în capitolul anterior, P.C.d.R. fusese scos încă din 1924 în afara legii, activitatea să interzisă pe teritoriul României iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
P.C.d.R. de a nu exploata momentul de criză economică (marea criză din 1929-1933, care lovise și România), pentru a trece la acțiuni insurecționale, conform "Planului Kolarov", în scopul Dezmembrării României, stat considerat de Komintern format prin anexiuni teritoriale, de tip imperialist. Câteva citate din luările de cuvânt sunt cât se poate de semnificativ asupra opticii Komintern-ului asupra chestiunii naționale și asupra minorităților din Rominia. Gheorghi Dimitrov: "După război [primul război mondial n.n.] în decursul unui șir de ani, nu am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
unire a tuturor Românilor, ci un stat tipic cu multe națiuni, creat pe baza sistemului prădalnic de la Versailles, pe baza ocupării unor teritoni străine și pe baza înrobirii unor popoare străine. Burghezia și moșierimea din România, înfăptuind propriile lor planuri imperialiste și îndeplinind, totodată, însărcinarea puterilor imperialiste din Europa de a crea la Nistru un avanpost contra U.R.S.S., au cucerit Basarabia, Transilvania, Bucovina și Banatul și supun unei asupriri naționale nemaipomenite și unei exploatdri semicoloniale pe cei 8 milioane de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
stat tipic cu multe națiuni, creat pe baza sistemului prădalnic de la Versailles, pe baza ocupării unor teritoni străine și pe baza înrobirii unor popoare străine. Burghezia și moșierimea din România, înfăptuind propriile lor planuri imperialiste și îndeplinind, totodată, însărcinarea puterilor imperialiste din Europa de a crea la Nistru un avanpost contra U.R.S.S., au cucerit Basarabia, Transilvania, Bucovina și Banatul și supun unei asupriri naționale nemaipomenite și unei exploatdri semicoloniale pe cei 8 milioane de moldoveni, unguri, ruși, ucraineni, bulgari, nemți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
România? Tovarășul Teohari Georgescu afirmă răspicat: "Faceți din fiecare tânăr (...) un luptător activ sub steagul internaționalismului proletar, pentru pace și socialism, un militant credincios al Federației Mondiale a Tineretului Democrat și aprindeti-i în inima o ură nestinsa împotriva dușmanului imperialist precum și hotărârea de a lupta pentru Republică Populară Română până la ultima picătură de sânge." Ion Iliescu și conducerea U.T.M. trebuiau să se călăuzească, în acest sens, după sfaturile celui definit de tovarășul Teohari Georgescu drept bunul prieten și sfătuitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
afiliate. Obiectivul: racolarea de ziariști ori manipularea lor, într-un sens favorabil politicii sovietice. · CONFERINȚĂ CREȘTINĂ PENTRU PACE, fondată în 1953, cu sediul tot la Praga. Numără 36 de membri și urmărește atragerea clerului din Occident, precum și condamnare a forțelor imperialiste (de regulă, americane). · FEDERAȚIA DEMOCRATĂ INTERNAȚIONALĂ A FEMEILOR, creată în 1945, cu sediul la Berlin, reunește 129 de organizații. Obiectivul: mobilizarea femeilor de pretutindeni în acțiuni pacifiste antiamericane și susținerea celor inițiate de sovietici. · ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ A JURIȘTILOR DEMOCRAȚI, creată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
avea serios de lucru în două direcții: demascarea revoluției maghiare (implicit, cauționarea pe plan internațional a intervenției sovietice în Ungaria și a înecării în sânge a insurecției anticomuniste de la Budapesta): precum și organizarea de manifestații ale tineretului universitar democrat, împotriva intervenției imperialiste a Mării Britanii, Franței și Israelului la Suez. Două obiective, de fapt, ale politicii externe sovietice în acel moment: o dezinformare masivă asupra evenimentelor tragice din Ungaria, care stirnisera oprobiul lumii întregi; manipularea opiniei publice internaționale împotriva acțiunii anglo-franco-israeliana de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
comunistă, cea susținută de sovietici. În 1956, alt an de referință: UIS se află, din primele momente, de partea intervenției și a propagandei sovietice în Ungaria. În schimb, UIS, vă denunță vehement invazia anglo-franco-israeliana, de la Canalul de Suez, de natură imperialista, împotriva poporului arab, făcându-i propagandă lui Nasser. Firește, Uniunea Sovietică nu va ezita să facă orice efort, mai ales financiar, pentru a susține o organizatie-paravan a politicii sale externe, care se dovedea atât de eficace. Practic, UIS beneficia de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
seamă. încearcă și ei să vorbească pe românește; − Nu, noi nu suntem cazaci, suntem soldați sovietici, spune cel de al doilea; noi ne purtăm civilizat, nu facem ca aceia ce ne-au cotropit marea noastră patrie sovietică. La noi trupele imperialiste române au făcut prăpăd prin colhozuri, au furat vitele și le-au adus în România, și aici la boier au fost aduse vite din colhozurile noastre. Când au intrat armatele germane și române în țara noastră, pe lângă jafurile din colhozuri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și de facto". Distinșii profesori universitari examinatori au fost satisfăcuți de stilul meu personal de abordare a problemelor, venerabilul istoric V. Maciu aprobând punctul meu de vedere conform căruia participarea României la primul război mondial nu a avut un caracter imperialist, de agresiune, ci s-a înscris în dezideratul reîntregirii hotarelor strămoșești. După susținerea examenelor m-am reîntors la Iași, unde urma să înceapă noul an universitar și unde mă așteptau două norme de seminarii. Ce-a fost ciudat cu examenele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nivelul de trai fiind ridicat, magazinele pline și cetățenii mulțumiți că nu rabdă de foame, frig, lipsă de medicamente, ca în România sau în alte părți. La relativa bunăstare a RDG contribuiau tacit toate statele "de după cortină", pentru a demonstra "Imperialiștilor" și "Statelor prietene din lumea a treia" valabilitatea ideilor geniale avansate de cei doi mari gânditori germani, Marx și Engels. Contribuiseră de asemenea substanțial și mișcările de mase din iunie 1953 (ce au generat intervenția trupelor sovietice), care au impus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
producție din diverse țări pentru eventuala lor achiziție și difuzare pe piața internă. Comisia era formată din reprezentanți de la partid, UTC, Consiliul Culturii, Ministerul Educației și avea menirea de a veghea ca nu cumva să se strecoare pe ecrane filme "imperialiste nocive", neconforme cu ideologia și morala proletară. Comisia se întrunea la sediul DDF din Julius Fucik în fiecare miercuri și viziona cam 4-5 filme. Majoritatea membrilor comisiei erau oameni "cu scaun la cap", dar nu puteau face rabat de la linia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]