2,599 matches
-
tot ce ating”... ejusdem generis!... Da, „revoluția” m-a ales drept victimă și nu am fost singurul; câteva zeci sau sute de tineri, din imprudență naivă sau din Întâmplare, pur și simplu, sau pentru că purtau acea „ștampilă” de burghez, decretată inamică, au fost târâți În injustiție continuă și flagrantă, eșuând, mulți dintre ei, dacă nu În Închisorile staliniste, cele mai fioroase ale Europei, Într-o marginalitate socială „Închisă” și stabilă. Și atunci, stimatul meu lector, ce mai rămâne din „paradisul tinereții
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Ungariei, În care se instalase guvernul comunist al lui Béla Kun, de a recunoaște pierderile teritoriale i-a determinat pe români să continue operațiile militare. La Începutul lui august 1919, armata română a intrat În Budapesta. A fost singura capitală „inamică“ ocupată de unul dintre aliați. O extraordinară revanșă istorică pentru români care până atunci fuseseră mereu În poziție de inferioritate față de Ungaria și de unguri! Tratatele de pace (cu Ungaria, la Trianon În 1920) au consfințit modificările teritoriale, nu fără
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
lucrări de renovare. Ne strecurăm printre schele într-o așa-numită Cameră a Tăcerii, despre care aflăm că a fost deschisă după demolarea Zidului, în 1994. Camera Tăcerii se află în proximitatea liniei de demarcație dintre cele două tabere ideologice inamice. Încăperea a fost modelată după o odaie similară, inaugurată la 1954, din clădirea Națiunilor Unite de la New York. Cea de aici, de la Berlin, e decorată sobru, cu țesături ale artistei maghiare Ritta Hager, atârnate de pereți, simbolizând lumina care străpunge întunericul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
M. Eminescu, vrea să publice romanul. Nu-mi venea să cred, Râpeanu, în acei ani și până la sfârșitul dictaturii, ca șef al Scânteii, membru c.c. etc., făcea figură de „vigilent” apărător al comandamentelor de partid, ins aspru și adesea inamic al comunității scriitoricești. Pentru că Ivasiuc insista totuși, simțindu-mi disperarea și singurătatea din ce în ce mai profundă, mai radicală, am acceptat și m-am prezentat în biroul lui Râpeanu cu manuscrisul romanului. El l-a chemat pe Anghelescu, adjunctul său, și mi-a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a marcat cel puțin o generație întreagă, cea a „anilor ’60”, la modul profund!...Ă Tot în rol de intermediar, de „misit diplomatic”, Ceaușescu - iarăși după revista Der Spiegel - a reușit o performanță excepțională, aducând la masa tratativelor cele două puteri inamice organic, lumea arabă și cea israelită, prin vizita extraordinară a lui Anwar Saddat în capitala Israelului. (Act pe care acesta urma să-l plătească cu viața, fiind împușcat la o paradă, în tribune, la Cairo!Ă De altfel, tot Ceaușescu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
conflictul meu cu Barbu și cu grupul lui, Doinaș și Nego au fost mai degrabă reticenți, în timp ce Marin Preda era total solidar cu mine și cu revista pe care o conduceam și care nu economisea „armamentul din dotare” față de „grupul inamic” -, după „Tezele din Iulie ’71 și după întoarcerea mea din R.F. Germania (unde primisem cetățenia germană, în februarie ’72, fapt care a provocat, probabil, excluderea mea din comitetul central și din partid, dar și din Biroul U. Scriitoriloră, rolurile s-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Facem un marș până la Giga Mahala unde avantposturile ocupă înălțimile. Acest marș, pe mare căldură, se face mai bine, relativ, decât cel de eri, deși trupa e obosită și oamenii mulți au beșici și rosuri: dar am intrat în țară inamică. Cu compania XII ocupăm la N.E. satului o poziție în avantposturi, și petrecem o noapte foarte frumoasă pe pământ, supt lună, cu fața la stele. "Nici-o știre de la inamic." Ciușmeaua lui Issim-pașa, de piatră și marmură. Luni 8 Iulie 1913 Dela Ghighen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și barbă lungă și nepieptănată, armați numai cu arc și coase; astfel aleargă în mare număr și cu o necrezută îndemânare de-alungul și latul acelor păduri și munți și izbesc deodată din toate părțile, în fruntea, mijlocul și coada oastei inamice, și mai cu seamă nopțile nu lasă de loc în pace pe inamic prin neîncetate năvale și prăzi. * V. Veranțiu Armele principale ale Moldovenilor sunt: scutul, sulița, săgeata, ca la Tătari. Armătură solidă nu are nimeni. Puțini din cei mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
americani în privința mijloacelor de a purta un nou război sunt direct legate de crimele fascismului și Farges dă probe de conducători americani care, în congrese și publicații, au discutat cu răceală, ca pe o afacere rentabilă, războiul bacteriologic în teritoriu inamic. Materialele și documentele studiate de Farges, faptele stabilite pe baza mărturiilor de neînlăturat ne duc la concluzia că toți oamenii de bine din lume trebuie să se ridice contra războiului de brigandaj din Coreea, amenințând să degenereze într-un conflict
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fie temeiul acestui act mai puternic, stăpâna casei apleacă la sânul său pe străin dându-i o picătură de lapte. Din clipa asta străinul devine membru al familiei și al tribului. De asemenea prietinia dintre războinici din triburi deosebite, chiar inamice, e în floare. Oameni viteji și leali, vrednici să-i cânte Lermontov. Salut, Caucaz cu fruntea albă, zice poetul, Pământ liber al munților. Sălbatic ești, însă mândru. Piscurile-ți prăpăstioase sunt altare și când nourii serii învăluie culmile, când par
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu cel puțin 15.000 - 20.000 de călăreți de elită. Hoardele tătare erau folosite în avangardă „pentru a răspândi groaza și a dezorganiza sistemul de apărare al adversarului; în timpul bătăliei puteau manevra pe aripi sau se deplasau în spatele dispozitivului inamic”. Atacurile lor date prin surprindere, mobilitatea lor îi făcea să fie considerați de către Ștefan cel Mare, așa cum menționează Dlugosz, a fi cel mai periculos adversar. În afară de tătari, alături de sultan urmau să participe la campanie și 12.000 de luptători din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
păstrarea lui în siguranță până la sfârșitul ostilităților, când valorile românești urmau a fi repatriate. Declarația puterilor Antantei - Franța, Anglia, Rusia -, semnată la Londra, la 5 septembrie 1914, prin care se angajau să nu înceapă nici un fel de tratative cu tabăra inamică, vizând o ieșire separată din război și încheierea unei păci separate, avea o importanță specială pentru România în ceea ce privește poziția și rolul Rusiei, care dăduse nenumărate dovezi de inamiciție față de România; în același timp, Rusia ar fi fost aliatul direct al
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
același timp, Rusia ar fi fost aliatul direct al României, frontul românesc urmând a fi acoperit de armatele române și ruse. În momentul izbucnirii războiului, Marele Cartier General rus socotea utilă intrarea României în război „mai mult pentru dispersiunea forțelor inamice”, neacordându-se nici o importanță intereselor naționale românești. Tocmai pentru clarificarea poziției rusești în ceea ce priește orientarea politică, guvernul român a semnat, la 18 septembrie/1 octombrie 1914, cunoscuta Convenție Diamandy-Sazonov prin care Rusia se angaja să se opună oricărei atingeri
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
frontului, pe Gurănescu, primul secretar al Misiunii române. El a rămas șase săptămâni cu gărzile roșii în Finlanda. Am lăsat în urma noastră, la Björneborg, numeroase familii românești care părăsiseră Petrogradul împreună cu ministrul. I-am fi luat cu noi peste liniile inamice, dar și așa, acțiunea noastră era prea disperată ca să ne putem permite să ne mărim grupul fără nici o permisiune.” Scrisoarea poartă nota marginală: „A se executa !” și literele ‚TSGH’, semnătura lui Cicerin...” 47 1918, ianuarie 11/24, Iași. Telegrama nr.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
restituirea valorilor despre care este vorba. De fapt, situația actuală din Rusia face imposibilă restituirea depozitului său [român], deși s-ar părea că el este încă intact. Delegația română crede că trebuie să i se ceară Germaniei și celorlalte puteri inamice să remită imediat României o cantitate de aur echivalentă cu suma mai sus indicată, adică 322.154.980,41 franci. De îndată ce Rusia ar restitui aceste depozite, precum și cele două lăzi conținând bijuteriile Majestății Sale Regina României, guvernul român ar restitui
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
că este just să i se impună Germaniei, în preliminariile păcii, obligația de a garanta restituirea de către Rusia, la cererea României, a acestor depozite și că, dacă această restituire nu e făcută de îndată ce o va cere România, Germania și Puterile inamice să fie ținute responsabile de a despăgubi România și Banca Națională de pierderi suferite de ele. Delegația română crede că această cerere este justificată nu numai pentru faptul că trimiterea acestor bunuri în Rusia a fost consecința directă a războiului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și Banca Națională de pierderi suferite de ele. Delegația română crede că această cerere este justificată nu numai pentru faptul că trimiterea acestor bunuri în Rusia a fost consecința directă a războiului, dar de asemenea și fiindcă Germania și Puterile inamice nu sânt străine de originea și desfășurarea situației actuale în Rusia. /ss/ G. Danielopol 81 1919 aprilie 19. Procesul verbal nr. 16 al ședinței Comisiei Reparațiunilor în care delegatul Băncii Naționale a României, G. Danielopol, pune din nou în discuție chestiunea Tezaurului român
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Tezaurului a fost pusă în discuție și la Conferința Păcii în fața Comisiei Reparațiilor, în ședința din 8 aprilie 1919, de către dl. G. Danielopol, delegatul Băncii Naționale, care cerea ca prin Tratatul de pace să se impună Germaniei și celorlalte țări inamice să plătească României contravaloarea Tezaurului depus la Moscova. Delegația română credea justificată această propunere prin faptul că trimiterea Tezaurului în Rusia a fost o consecință directă a acțiunii Germaniei contra României și că din motivul că Germania și aliații ei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Horezu, Arnota, Tismana, M-rea Dintr-un lemn, Surpatele, Govora, am procedat la fel ca în Moldova. La 24 oct. m-am îndreptat spre M-rea Cornetu unde n-am putut ajunge, căci, trecând de satul Călinești, incendiat prin bombele inamice de pe celălalt mal al Oltului, am fost oprit la liniile de tragere ale artileriei noastre comandate de maiorul Panaitescu, generalul de mai târziu, care nu mi-a permis a merge mai departe, aflând că o bombă inamică pătrunsese turla bisericei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
incendiat prin bombele inamice de pe celălalt mal al Oltului, am fost oprit la liniile de tragere ale artileriei noastre comandate de maiorul Panaitescu, generalul de mai târziu, care nu mi-a permis a merge mai departe, aflând că o bombă inamică pătrunsese turla bisericei. Trecând la m-rea Cozia, apoi la 25 oct. la Curtea de Argeș, de unde de îndată am ridicat Evanghelia ilustrată de Regina Elisabeta. Cu un camion automobil, toate aceste obiecte au fost aduse la București unde, de îndată, am
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nu mai am nici o temere, bisericile rămânând neatinse”. Mai anevoioasă a fost salvarea clopotelor deoarece mi se riposta că atunci când în Germania și Austria clopotele catedralelor istorice fuseseră rechiziționate pentru nevoile armatei, ele nu puteau fi cruțate într-o țară inamică. Insistând totuși, prin adresa nr 7751/9.VI.1917, Administrația Militară îmi comunică: „în urma cereii dvs., s-a dat ordin comandaturilor de districte să se scutească de rechiziție următoarele clopote de interes artistic și istoricși anume din M-rea Cotmeana
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
În Oltenia am ridicat Tezaurele Mănăstirilor Bistrița, Arnota, Tismana, Dintr-un Lemn, Surpatele, Cozia și Episcopia Râmnicului. La M-rea Cornetu, pe Valea Oltului, n-am mai putut răzbi, căci, deși trecând în sus de satul Călinești, incendiat prin bombele inamice, am fost oprit la liniile de tragere ale artileriei noastre, de unde, de altfel, se vedea cum fusese străbătută de un obuz turla bisericii, ce servea de țintă artileriei inamice de pe malul opus. Am insistat mai pe larg asupra acestei însărcinări
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
căci, deși trecând în sus de satul Călinești, incendiat prin bombele inamice, am fost oprit la liniile de tragere ale artileriei noastre, de unde, de altfel, se vedea cum fusese străbătută de un obuz turla bisericii, ce servea de țintă artileriei inamice de pe malul opus. Am insistat mai pe larg asupra acestei însărcinări pentru ca, în cazul nenorocit când nu le-am mai recăpăta, să se cunoască aceia care poartă întreagă răspundere a pierderii odoarelor strămoșești. De vină este Mitropolia din Iași, care
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
doreau să vadă transportate la București valoroasele Tezaure din teritoriile cucerite. În cazul unei asemenea arbitrare procedări ne-am fi expus ca, sub ocupația străină, să ni se fi ridicat și colecțiile noastre. Grație procedeului urmat, am putut însă cere inamicilor respectarea colecțiunilor din Capitală. Producând procesele-verbale, încheiate la Brașov, am evitat orice altă discuțiune atât cu Halil Edhem, directorul general al muzeelor otomane, cât și cu directorul Muzeului din Sofia, Bogdan D. Filow, precum și cu directorul muzeelor ungare, Mihalik Joszef
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Huși s-au retras din oraș în zonele din preajmă, în păduri ori în sate, departe de arterele de circulație. Moldova, țară prin tradiție creștină, subordonată politic și economic, dar nu parte integrantă a Imperiului Otoman, era tratată ca teritoriu inamic, ocupată, arsă și prădată din ordinul guvernului țarist, la fel de creștini, ce se erijau în eliberatori ai creștinilor din Balcani. De la Petru cel Mare (1682-1725) încoace, nu puține au fost proiectele diplomației țariste de integrare a Moldovei până la Carpați, dar și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]