1,934 matches
-
chiar așa! Ce te face să crezi că vreuna dintre fete vrea să fie cu tine, Jeremiah? Cu un om care nu câștigă niciodată!? Ca și cum însuși Dumnezeu ar fi aranjat umilința lui Jeremiah, din penumbra unui copac se desprinse silueta inconfundabilă a Xentyei. Fata era înaltă și blondă, avea sânii mari, era blândă și caldă precum nisipul de pe malul râului într-o zi de vară. Stin știa. Mai fusese cu ea și se iubiseră până la epuizare. Îl înțelegea și pe Jeremiah
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
hotărâseră acolo soarta clonei cu care și el se întîlnise cu numai câteva seri înainte. Așa se explica și importanța acelui tânăr, pe care veniseră să-l ocrotească. Avea o sondă psi și încercau să-l manipuleze. Simți deodată senzația inconfundabilă a contactului cu Alaana, operatorul lui de pe Kyrall. Își încetini pașii și se așeză singur, în întuneric, pe trunchiul unui copac tăiat de curând. ― Alaana, ce vrei? ― Ce-a fost asta? ― Nu știu la ce te referi. ― Ieri, toți cei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
accelerația la maximum, forțând motorul. - Dar ce să le fi stîrnit? N-am auzit de nici un caz... Barca primi un șoc din lateral și săltă de trei ori deasupra apei. Priviră amândoi spre locul de unde venise atacul și văzură trupul inconfundabil, care semăna cu un vechi năvod de pescuit, al unei meduze reticulate. Oksana cârmi brusc, încercînd să evite un alt atac, dar manevra ei nu făcu decât să îndrepte mica ambarcațiune spre un grup de trei meduze reticulate care se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vii de pe Z, acolo unde forțele noastre tocmai au fost învinse? se auzi din nou vocea metalică din megafon. - Exact, dădu afirmativ din cap N'Gai Loon. În momentul acela urechile bătrânului percepură un zvon care îl liniști. Era zgomotul inconfundabil pe care îl făcea o lamă de aceun atunci când quinții se pregăteau de atac. De data aceasta însă era doar un semnal către el. - Dacă mi-ați permite să urc la bordul uneia din navetele voastre... continuă bătrânul. - Stai acolo
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că... - Avem din nou contact video, strigă Tars. Am reușit să mă cuplez la camerele de luat vederi ale vânătorilor noștri. Monitoarele din toată încăperea începură să prindă viață, arătând imagini dintre cele îmbucurătoare pentru împărat. Pilotând în stilul lor inconfundabil, cu manevre îndrăznețe, foarte exacte și mai ales extrem de rapide, escadrilele de zeți pătrunseră adânc în flota de crucișătoare cu care atacaseră clonele. Quinții făcuseră mai devreme observația că, pe lângă multe avantaje, conceptul învechit pe care îl aveau despre război
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
rămân în sfera romanului (aparent) istoric: Ziua mâniei (1979), Tache de catifea (1981), Tobit (1983; Premiul CC al UTC, Premiul Asociației Scriitorilor din București) și Sara (1987). Citite în serie, cărțile sale trădează o amprentă stilistică unică și o rețetă inconfundabilă. Așa cum Mircea Nedelciu inventează rețeta unui roman „împotriva memoriei”, A. brevetează formula „povestirii în pofida istoriei”. Deși pentru narator istoria există - și există chiar și o serie de istorisiri, fixate în scris, la care personajele nu contenesc să-și raporteze existențele
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
trebuie adaptat din mers. Problema este că BOR e nevoită să producă o pluralitate de discursuri, lucru cu care este mai puțin obișnuită. Cert este faptul că marele discurs al inocenței BOR a rămas. La fel de violent, la fel de răsunător. Stilul apologetic inconfundabil al BOR Încearcă să provoace permanent la luptă un adversar inexistent. Biserica se prezintă constant amenințată, Încercînd cu disperare să le demonstreze și celorlalți cît este de nedreptățită. Statul, aliatul ei tradițonal, nu o mai apără de celelalte culte și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și al tropismelor ei. În toate ipostazele în care el o proiectează, lumea exemplară a Banatului se naște și există numai pe măsură ce este racordată la rețeaua, virtual infinită, a spuselor și a scriselor, reducându-se în ultimă instanță la modul inconfundabil de rostire al povestitorului său. Aici trebuie căutată modernitatea simptomatică a prozei lui M., după cum tot astfel se atestă și apartenența sa la vârsta optzecistă a prozei postbelice românești. SCRIERI: Drumul cel mare (volum colectiv), Timișoara, 1985; Litera albă, Timișoara
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
metodele și retorica criticii. Ariile preferențial explorate sunt cele francofone, cu o înclinare aparte către Școala de la Geneva și către cea autohtonă modernă. Ceea ce urmărește M. sunt particularitățile, diferențele specifice, modurile în care universurile critice se construiesc și se exprimă inconfundabil. Inițial insistă asupra modului de construcție. Vocile vor fi evaluate mai ales în Dicțiunea ideilor. Cu conștiința edificatoare a textului, teoreticianul încearcă să stabilească un circuit de comunicare directă, din interior. Critică și profunzime are un caracter vădit demonstrativ, mai
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
cultural românesc și cel european (francez, rus, german). Privite dintr-un unghi strict retoric, dincolo de echilibrul rostirii, dincolo de impersonalitatea elegantă a demonstrațiilor, în toate textele există o evidentă implicare a autorului în propriul său discurs. De aici decurge o trăsătură inconfundabilă: tensiunea între simpatie și rigoare, căldură și exactitate, patos și luciditate, angajare confesivă și obiectivitate tehnicistă. Semnificativă e revenirea obsesivă a unor termeni-cheie ca „responsabilitate”, „răscumpărare”, „adevăr”, „demnitate”. Fiecare pagină este un exercițiu în primul rând de demnitate, dobândind în
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
arendaș al moșiei Fundoaia (ținutul Herța, fostul județ Dorohoi), de la numele căreia scriitorul își va crea mai târziu pseudonimul. Peisajele Moldovei și amintirile copilăriei petrecute acolo vor deveni materia lirică pe care poetul, în prima sa tinerețe, o va filigrana inconfundabil. Astfel, cele două rădăcini familiale se vor dovedi egal de fecunde în conturarea personalității sale. La Iași, unde familia se va stabili la un moment dat, F. va urma cursurile Școlii de Băieți „Trei Ierarhi”(în particular, până în 1909), apoi
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
numele înscris în catalogul școlar și nu a folosit niciodată pseudonime. Dacă există poeți pândiți de pericolul manierismului, al autopastișării, sunt alții, în schimb, care cad victima dispersării, a neputinței de a-și găsi propriul teritoriu liric, tonul unic și inconfundabil. În mod evident, D. nu face parte din prima categorie; din cea de-a doua, poate, până la un anume punct al evoluției sale lirice. Pentru unii comentatori el s-ar număra printre cei mai reprezentativi „balcanici”, din seria Anton Pann-Ion
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
acum să-și construiască unitar cărțile, să le gândească arhitectural. Prin simetrie, analogie, simboluri cu multe conotații (deseori ezoterice), în care aluziile și sensurile subtextuale joacă un rol esențial, autorul reușește, în sfârșit, să-și ofere un spațiu liric propriu, inconfundabil. Proteismul, multitudinea disponibilităților artistice se manifestă nu doar în varietatea domeniilor abordate (poezie, proză, dramaturgie, traduceri), ci și în cadrul aceluiași gen. Tot astfel, proza sa (Paștele cailor, 1970, Povestea minunatelor călătorii, 1973, Vânătoare de tigri în Sakartvelo, 1976, Elfi la
DUMITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
coborî în cotidian, surprins cu un ochi când ironic-ludic, când sceptic-melancolic. O altă culegere, Faldurile Mnemosynei (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), reunește o suită de medalioane de memorialiști români. Aceleași virtuți exegetice, puse în relief de o „amprentă stilistică inconfundabilă” (Paul Cornea), în Pluta de naufragiu (2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat numeroase articole. A mai redactat, în colaborare, dicționare de factură enciclopedică, la
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, 1980) ș.a., precum și traducerile de poezie (îndeosebi din italiană) întregesc o operă diversă și masivă, cu inegalități explicabile, dar cu un sunet inconfundabil în lirica românească de după al doilea război mondial. SCRIERI: Legenda cerbului, București, 1957; Bob auriu, București, 1959; Balade, București, 1967; Veverița de foc, București, 1967; ed. București, 1973; Copacul descătușat. Poem simfonic, București, 1968; Balade, București, 1969; Baladele singaporene, București
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
urmează să scrie sau, eventual, o face în timp ce observă. Comportamentul degajat al prozei lui Caragiale e înlocuit de un anume didacticism, pe alocuri de un tezism mărturisit, iar implicarea (ca și explicarea) se numără printre atribuțiile ce incumbă unui personaj inconfundabil, subiect și uneori obiect al povestirilor. Numele generic pe care i-l dă autorul însuși este acela de Martor. Din calitatea de martor a protagonistului său decurg câteva dintre trăsăturile esențiale ale scrisului lui H. Lipsit de intenția de a
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
Micaela Ghițescu ș.a. Importantă este existența unor „rubrici de autor”, care, în timp, au dat nu numai un plus de interes, ci și culoare revistei. Identificându-se cu personalitatea titularului lor, acestea își au fiecare propriul stil și propriul ton, inconfundabil, chiar dacă pot fi incluse în câteva categorii: unele conțin de obicei mici eseuri de factură lirică („Ideograme” de Cezar Baltag), critică („Carnet ’70” de Matei Călinescu), literar-meditativă („Privirea lui Orfeu” de Dan Laurențiu, „Scrisori Provinciale” de Ștefan Bănulescu, „Prepeleac” de
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
și Insula Șerpilor (1996). Citite, textele redactate din mers și difuzate ritmic sub un voltaj emoțional înalt, își revelează valoarea documentară inalterabilă. Privite în ansamblu, ele reconstituie panorama culturală a aniilor ’70-’90, cu tropismele, obsesiile, personajele și lexicul lor inconfundabil. Dacă se poate vorbi de un gen proxim al ciclului Unde scurte, nu se pot trece cu vederea nici diferențele specifice. Ele țin mai ales de strategia retorică și, în funcție de aceasta, volumele pot fi repartizate în trei grupe. În prima
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
vă spune astăzi numele Monica Lovinescu?, JL, 1998, 21-24; Gheorghe Glodeanu, Întrevederi pe unde scurte, JL, 1998, 21-24; Alexandru George, O luptătoare, LCF, 1999, 41, 42; Alexandru George, Dincolo și dincoace de cortină, LCF, 1999, 43; Z. Ornea, O voce inconfundabilă, RL, 2000, 10; Dimisianu, Lumea, 108-118; Dicț. esențial, 463-466; Alex. Ștefănescu, Pagini de mare literatură, RL, 2001, 12; Behring, Scriit. rom. exil, 65-67, passim; Manolescu, Lista, III, 155-162; Pop, Viață, 135-140; Eugen Dimitriu, Lovineștii, îngr. și pref. Constantin Severin, Suceava
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
acum o rezonanță și mai intensă decât în cronici și eseuri. Din loc în loc apar și momente autobiografice atât de vii, încât îi dau cititorului regretul că autorul nu a trecut totuși pragul către memorialistica propriu-zisă. Poate că nicăieri altundeva inconfundabila îmbinare de gravitate cutremurată și de umor subțire nu este mai evidentă decât în aceste cărți. Analistul dezvelește cu aceeași grijă ființa artistului, ca și pe a omului în general, cu atât mai mult cu cât are de dat seama
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
a fost cu putință, să cuprind integral opera unui scriitor și, întrucât opera a trecut prin mai multe cercuri ale istoriei, să surprind sunetul ei intim în raport cu circumstanțele. Sunetul își poate regăsi, dacă are în el forța necesară, natura adevărată, inconfundabilă. Criticul trebuie să aibă răbdare și să înțeleagă, acolo unde e cazul, drama talentului copleșit de vremi. Zeflemeaua nu lămurește nimic, pamfletul atacă doar suprafețele. Gravitatea unui fenomen impune un stil al meditației (recepției) și o gravitate a tonului. Nu
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
mare efervescență intelectuală. Odată cu romantismul și, îndeosebi, cu idealismul german, apar semnificative mutații valorice. Autorul își definește și metoda de lucru, numind-o interpretativ-configurativă. Se oferă, așadar, altceva decât istoria unor universalii conceptuale sau arhiconcepte, al căror destin a marcat inconfundabil cultura occidentală, fixându-i semnalmentele. Și anume, o analiză a sistemelor de termeni constituite prin asemănări de familie (cu o formulă împrumutată de la Ludwig Wittgenstein) și gravitând în jurul unor termeni-pivot: puterea, jocul, mimesis-ul, poezia ș.a.m.d. Datorită tensiunilor inevitabile
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
în care șaizeci de personaje se așază pe trei planuri, întruchipând în ambele locuri „compoziții vaste și echilibrate”. Sunt aceste picturi declarații limpezi privind „mândria și solidaritatea unui clan oligarhic atotputernic”, construit cu sistemă. Această declarație „participă cu semantica ei inconfundabilă” la alcătuirea picturii de la Hurez, pe care Constantin Brâncoveanu a intitulat-o „Dunga cea mare, bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și depre mumă”. „Depre mună”, Cantacuzinii se întâlnesc cu Brâncovenii o dată cu nunta dintre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pune În discuție propria mea identitate. Cel care sunt este un fapt evident. El este dat de prezența mea În lume, așa cum mă văd eu și așa cum mă văd ceilalți. Este identitatea mea care mă face să fiu unic și inconfundabil În comparație cu ceilalți. Aceasta Însă nu satisface aspirațiile Eului meu, ci, dimpotrivă, le Închide. Adevărata mea identitate este reprezentată prin ceea ce vreau să fiu. Ea nu mai este o identitate statutară, ci o identitate ieșită din voința mea, pe care Eu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
spiritual-religioase și sociale care constituie modelul cultural al unei epoci și societăți date, În care omul se naște și trăiește. Rezultă de aici faptul că, dincolo de o definiție largă, omul reprezintă seria de tipuri istorice umane, specifice și net diferențiate, inconfundabile Între ele. Pentru a Înțelege aceste aspecte trebuie să vedem ce influență exercită valorile modelului cultural asupra omului. Omul nu este numai rezultatul naturii sale biologice, el este rezultatul influențelor exercitate asupra lui de valorile morale, culturale și spiritual-religioase În virtutea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]