56,780 matches
-
face piruete pe scena internațională, chiar și un tiran sângeros precum Ceaușescu era îngăduit adesea la balurile marilor curți. Astăzi, un Ion Iliescu, la fel de pătat de sânge, nu mai are ce căuta între oamenii onorabili. Acum, viața concretă a fiecărui individ lovit de mineri e la fel de prețioasă că abstractul principiu al suveranității. Conducătorii care își imaginează că vor putea să cotonogească în numele dreptului celui mai tare trebuie să mediteze la ce i se întâmplă lui Milosevici. Nu știu câți dintre parlamentarii care-l
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
spun aici tot ce am în inima și-n suflet - o spovedanie pentru mine însumi, care altfel n-ar fi posibilă. La o anume vîrstă începi să-ți dai seama cît ești de singur în lume ca om sau ca individ. În realitate nu există rude, nici prieteni cu care să poți fi într-o adevărată și desăvîrșită comuniune sufletească. Trebuie să înțelegi că menirea omului (de altfel, cred că a oricărei ființe vii) este să ducă singur o viață în
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
al conceptelor "denunțate". Șase sunt cauzele identificate de Scheler pentru geneză resentimentului: sentimentul și impulsul răzbunării, ura, răutatea, invidia, pizma și perfidia. Absența exteriorizării acestora din diverse motive conduce adesea - uneori prea adesea, și prea fatal - la cangrenarea personalității unui individ ori a percepțiilor unei clase sociale. Nu voi incerca sa contrag în câteva rânduri un proces atât de complicat și de bogat în nuanțe, cum este cel al formării și acțiunii resentimentului; virtuozitatea interpretativa a autorului face tocmai deliciul cărții
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
sale) Vasile Dem. Zamfirescu crede a descoperi un al treilea astfel de moment major - și anume comunismul. Ar fi poate interesant de observat mai îndeaproape, în completarea ideilor scheleriene, dinamica raportului invidie-resentiment. Dacă ultimul funcționează atât la scară unui singur individ, cât și la cea a unei clase, cel dintâi sentiment (cauza a resentimentului) pare a staționa că forma cristalizata îndeosebi la primul nivel. Cu alte cuvinte, transformarea invidiei în resentiment corespunde în bună măsură unei treceri de la individ la colectivitate
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
unui singur individ, cât și la cea a unei clase, cel dintâi sentiment (cauza a resentimentului) pare a staționa că forma cristalizata îndeosebi la primul nivel. Cu alte cuvinte, transformarea invidiei în resentiment corespunde în bună măsură unei treceri de la individ la colectivitate și de la o condiție benigna și reversibila la una malignă și în general stabilă. O atitudine comună pare să îi unească, dincolo de o eventuală umilință sârguincios afișată, pe toți acești purtători ai semnului resentimentului: disprețul pentru alteritatea concurență
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
bestialitatea oamenilor. Îi învață pe copii să scrie și să citească și le propovăduiește tuturor credință poporului lui Israel. Venirea lui are, cel putin o vreme, urmări impresionante, căci evreul izbutește să-i potolească într-o anumită măsură pe acești indivizi violenți și imprevizibili. Însă numai pentru scurtă durată, pînă cînd inclusiv prezența lui benefică e asimilată în logica locului, convertita și pervertita: vorba pașnică a lui Ben Dosa e priceputa în cheie seducătoare, femeile se îndrăgostesc de el, mai ales
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
un îndemn la ură: din povestea fiului lui Dumnezeu, așa cum e ea împărtășită de episcop, nu rezultă decît un singur lucru cu claritate: acuză împotriva evreilor. Ideea din subsidiarul acestui nucleu al poveștii merită să ne pună pe gînduri: acești indivizi barbari și violenți sînt deschiși creștinismului în mare măsură pentru ca le vorbește pe limba lor, o limbă a fanatismului și a violenței. Povestea e centrată pe trei personaje care împreună formează atît un trio conjugal, cît și nuclee virtuale, care
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
maghiară, un ,,inventar" de imagini care se desfășoară, în timp, în două episoade: anul 1969 și după 1990. Artistul urmărește, cu precădere, acele elemente care pot constitui bazele unei adevărate monografii a comunității tradiționale. Concentrată esențialmente asupra omului concret, asupra individului, a cuplului, a vîrstelor, a grupului mic, în care identitățile se sprijină reciproc și nu se subminează, privirea artistului desprinde două coordonate majore ale lumii rurale: coordonată stabilă, stereotipa, ritualizata, si coordonată fluida, instabilă, dinamica. În cea dinții sînt integrate
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
a post-modernitătii politice. O văd zi de zi în presa noastră, pe canalele de televiziune, unde vedetele publicisticii se comportă jalnic, transpunând dramatică ecuație iugoslavă în termenii a ceea ce-și închipuie ei că înseamnă democrația, societatea civilă și libertatea individului. Nu mă pot însă împiedica să visez că măcar în acest al o sutălea ceas al tragediei sârbii vor avea demnitatea să facă ceea ce am făcut noi românii, un popor, după cum spuneam, mult mai puțin dispus la comportamente eroice: să
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
pedanterie explicativa plictisitoare. Atît călătoriile sale, cît și creația teatrală dramaturgul le îneacă în episoade fie romanțioase că în Ionel Teodoreanu, fie într-o minuțiozitate descriptiva exagerată. În general, însă, în cartea lui Mircea Ștefănescu e interesant de urmărit cum indivizi concreți s-au topit în personaje umplute apoi de actori. Sau cum apar neașteptate corespondențe și chiar - este și titlul unui capitol - "coincidențe" între viață și literatura.
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
de fapt fiind o proiecție, o formă ce se poate umple cu diverse conținuturi, în funcție de experiențele sale. Discontinuitatea dintre "cel care povestește" și "cel căruia i s-a întîmplat" nu se cuvine redusă, cred eu, la simplă distincție dintre un individ așa cum era el înainte și după consumarea unor evenimente. Ci e o discontinuitate esențială, o ruptură identitara pe care Oxfordul o scoate în relief, așa cum anumite substanțe chimice descoperă, prin reacțiile pe care le dau, natura substanțelor cu care vin
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
intereselor patriei etc. Firește, a cere activiștilor de partid și securiștilor să stea departe de treburile publice zece ani înseamnă curat trădare de patrie, pentru că ei, si nu alții, sunt veșnicii patrioți de serviciu! A le replică unor astfel de indivizi că ei și-au arătat, cu asupra de măsură, capacitățile timp de cincizeci de ani, când nu-i stânjenea nici opoziția și nici Occidentul nu era prea curios să afle ce se întâmplă cu drepturile omului, cu libertatea cuvântului și
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
niciodată a duce "o luptă extenuanta", pentru Livius Ciocârlie pare să fie, pînă la urmă, o regasire pe un palier de conștiință autentică. Un soi de a doua natură. Poză nu cedează, ci se suprapune chipului real, astfel cum un individ și-ar retușa chipul pentru a semăna cu o fotografie. Mecanismele sincerității sînt - se știe - îndeajuns de complicate spre a le putea reduce la simplă lor opoziție cu simulacrul. Cinicul e un om care gîndește/acționează liber de "prejudecăți", or
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
de amintirea unui lung trecut de nedreptăți, comunismul nu e incompatibil cu bună credință și, doi, a-i judeca pe oameni după categorii e a gîndi tocmai că Marx, care n-a vrut să știe decît de clase, nu de indivizi". Ori: Nu poți răspunde violenței decît prin violență. Dacă răspunzi altfel, ai să fii sclav sau martir". Cînd tonul se domolește, gîndul te poartă (dat fiind și decorul galic) la Jules Renard: "Homosexual nu-s, adolescent nici atît. Snob? Da
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
eficacitatea dresajului. "A raționa, a avea păreri personale devine adesea o erezie. De pretutindeni, din școala, din familie, din ăsocietatea civilă copiii sînt asaltați de imperative, ascultă!, stai!, fă!, spune! etc. Rigiditatea extremă a mediului social, vizibilă de la relația dintre individ și funcționarul public, de exemplu, pînă la aceea dintre părinte și copil sau profesor și elev, a creat fie obedienta, fie dedublare paranoica de tipul azi că el și fă că ținea. Copilul/elevul ideal este cel care ăascultă". Asculta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
redusă. Sfătuit, așadar, de marele Cutreierător al Cărții Oltului, mă dusesem și eu în Valea Jiului să văd, să mă conving... Oricît de puțin s-ar crede, după ce dădusem mai întîi o raita prin preajmă minelor, începusem să-i admir pe indivizii "cu mutre negre" și cu mersul lor legănat de marinari ai marilor geologice de dedesubt. În prima zi, după amiază, văzusem o pereche, un bărbat și-o femeie, soț și soție, așezați într-o poiana cu iarba înnegrita. Bărbatul, un
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
dacă ar vrea) ar putea să-mi trimită eventual pe adresa redacției și alte amănunte sonore ori imagistice interesante, care, fie că n-au fost date pe post, fie că "s-au voalat". Cu un an înainte doar, în 1990, individul îngîmfat se avusese bine cu simpaticul în plover, premierul de pe-atunci, dl. Petre Român, răsfățatul, feciorul trufaș al internaționalei a treia, ceea ce mi-a adus repede în gînd zicală: Ce naște din pisică, șoareci mănîncă. Văzîndu-l eu pe Cosma
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
celui oarecum tămăduit ("lațe în the day"), spun englezii: târziu de tot) de prostie și orbire". Monahul... nu are nici fervoarea și nici imensă încordare - deopotrivă a minții și a sufletului - care conferă Jurnalului fericirii statutul unui manifest (creștin) al individului trăind într-un sistem care urmărește să-l suprime, si care individ a aflat în cuvintele evanghelistului singura șansă de supraviețuire: "și adevărul va va face liberi". ...Nici o concesie, nici un pas alăturea cu drumul. Pentru că, o dată făcut, nimic nu va
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
de prostie și orbire". Monahul... nu are nici fervoarea și nici imensă încordare - deopotrivă a minții și a sufletului - care conferă Jurnalului fericirii statutul unui manifest (creștin) al individului trăind într-un sistem care urmărește să-l suprime, si care individ a aflat în cuvintele evanghelistului singura șansă de supraviețuire: "și adevărul va va face liberi". ...Nici o concesie, nici un pas alăturea cu drumul. Pentru că, o dată făcut, nimic nu va mai putea fi ca înainte. "Compromisurile, îi răspunde N. Steinhardt lui Zaharia
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
creponata, îndărătul certificatului medical! Să fie, oare, umbră această bolborositoare, păunul fără piuit, "glicemicul" tremurător, marele salvator al nației? Vai de noi, vai de cei care, în iresponsabilitatea și prostia lor au putut să-și imagineze că un astfel de individ urmărește altceva decât propria îmbuibare, puterea dictatoriala (exact ca-n propriul partid!) și reîntoarcerea țării la vremurile în care nu se auzea decât glasul gângav al unui paranoic școlit prin mahalalele bolșevismului. Pentru râul făcut țării, pentru scuipatul respingător azvârlit
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
o amintire, marchează așadar un conținut viu, însuflețit cîndva, care nu ar putea fi perceptibil decît în măsura în care îl redescoperim sau îi păstrăm viața. Astfel, conchide autoarea, numim îndeobște monument orice artefact construit de o comunitate în scopul comemorării unui eveniment, individ, credința, riț, practic orice. În subsidiar însă, ceea ce presupune această etimologie este și ideea de versatilitate a monumentului, faptul că nu orice obiect construit cîndva poate fi considerat monument de generatii ulterioare, care eventual pot să nu cunoască rostul inițial
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
Constantin Țoiu Impertinent, agresiv că un infirm. Un individ pe care-l cheamă Juan,... scriitor din Argentina. Un handicapat, un infirm orgolios, foarte dușmănos, cu care încep să mă cert intr-o engleza șubredă, ca și a lui. Profesoară noastră de la Writting-Programm stă și ne ascultă cum ne duelam
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
presupune o dualitate ce pare auto-destructivă: ea e în același timp strategie de includere în masă celorlați, dar și de depărtare de ei. Pentru Simmel, vecinătatea fonetica dintre cuvintele "modă" și "model" nu e întîmplătoare: modă este cea care permite individului să nu fie singur, ci să imite un model dat pe baza căruia va căpăta recunoaștere și sprijin social. Însă tocmai pentru că și-a sacrificat exteriorul, acceptînd normă comunității și abordînd însemnele ei exterioare, individul își garantează sieși salvarea interiorului
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
modă este cea care permite individului să nu fie singur, ci să imite un model dat pe baza căruia va căpăta recunoaștere și sprijin social. Însă tocmai pentru că și-a sacrificat exteriorul, acceptînd normă comunității și abordînd însemnele ei exterioare, individul își garantează sieși salvarea interiorului. Modă îi dă o schemă prin intermediul căreia să își poată regla convenabil pentru sine legătură cu comunitatea, dar îi permite să treacă neobservat și în felul acesta îi "răscumpără libertatea", spune Simmel, de a fi
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
identitatea să cu autorul - păstrează față de lumea înfățișata și de faptele relatate aceeași distanță că și savantul față de un obiect de studiu, iar semnalul acestei distanțe e tonul narativ de o omniscienta neimplicare. În fine, eroul românesc - mai puțin un individ cât un ătipă - este ținut să asculte de un determinism strict, pe care Hippolyte Taine îl definește drept conjugarea a trei factori: la race, le milieu, le moment. Atitudinea autorului față de nouă convenție - s-o numim a ănon-fictionalitătii romanuluiă - este
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]