3,661 matches
-
abandonată pe parcurs, iar aceea a intelectualului ardelean ce-și asumă o datorie față de conaționalii asupriți este abia schițată. Mai închegată este înfățișarea unui episod electoral, cu scene de un real dramatism, cu un personaj colectiv bine prins și câteva individualități notabile (preotul Mezdreanu, Mihoală). Unele dintre prozele adunate în Povestea primăverii se resimt de influența sadoveniană, în prezentarea cu discreție a unor „dureri înăbușite” ori a unor pasiuni puternice, sfârșite tragic. Nuvelele din Iedera sunt inspirate, în schimb, de scriitori
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
1979; Crug, Chișinău, 1982; Har, Chișinău, 1982; Știubeiul cu povești, Chișinău, 1982; Cartea plaiului, Chișinău, 1986; Preapitorescul „La Castel”, Chișinău, 1986; Fântâna soarelui, Chișinău, 1987; Numărătoarea inversă, Chișinău, 1988; Cântecul lebedei, Chișinău, 1993; Post-scriptum, Chișinău, 1998. Repere bibliografice: H. Corbu, Individualitate poetică și varietate artistică, „Nistru”, 1960, 1; Vitalie Tulnic, Bucuria întâlnirilor, Chișinău, 1967, 52-57; Alexandru Cosmescu, Maiștri și învățăcei, Chișinău, 1979, 91-92; Valeriu Senic, Imagini și catarsis, LA, 1982, 29 aprilie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 187. A.B.
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
condus revistele „Vie et langage” și „Foi et langage”, la care au colaborat și cercetători români. În seria „Guides bleus” a Editurii Hachette a îngrijit volumul Roumanie (1981), prefațat cu o sinteză asupra spiritualității românești. Vădind un interes aparte pentru individualitatea unei limbi, a folclorului, a literaturii vechi și clasice, propune colaboratorilor săi tineri cercetări precum Spiritul popoarelor oglindit în vorbele lor de spirit. A publicat și o antologie de texte românești comentate pentru a înlesni cunoașterea specificului romanic al limbii
GUILLERMOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287381_a_288710]
-
biografie, în felul ei ciudată, pe coordonatele istoriei literare” (Nicolae Oprea), iar în însemnările referitoare la teatrul lui I. L. Caragiale intitulate Fragmente pentru o „mitologie” caragialeană, a emis opinii pertinente privind dubla ipostază, „tragică și parodică”, a conului Leonida sau individualitatea personajelor din Năpasta. Întreaga măsură a demersului de editor și-o dă H. în realizarea seriei Opere de I. L. Caragiale, care a cerut îndelungi și riguroase investigații și confruntări cu sursele (manuscrise, ziare, reviste, volume). Reordonarea textelor ține seama de
HARLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
a românilor. Publică mai întâi zece poezii populare prelucrate în revistele „Vestnik Evropî” (1830), „Teleskop” (1833) și „Molva” (1835). Dintr-o devoțiune romantică față de spiritualitatea populară, tinde să amplifice valoarea textelor, punând la contribuție improvizația și fantezia mistificatoare. Interesul pentru individualitatea spirituală a unui popor este prezent și în comentariile asupra ideilor filosofului ucrainean G.S. Skovoroda. Influența lui Skovoroda, definit ca un geniu socratic, este sesizabilă în mai multe studii publicate în presa rusă, H. preluând de la acesta ideea genezei divine
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
de calitatea estetică. Alarmat de riscul dezumanizării, conținut în metodele „formalizante” dirijate spre aspectele transindividuale ale creației, G. optează pentru eficacitatea unei „critici imanente”, apărându-i virtuțile impresioniste de desconsiderările la care o supun metodele pozitiviste. Opera, ca produs al individualității, solicită criticului identificarea cu creatorul ei, aptitudinea deplină a sinelui de a se vida pentru a se lăsa „ocupat de o conștiință străină”. Pe de altă parte, se ia distanță față de proiectul utopic al „criticii totale” și este acuzată inexistența
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Ca oricare cultură, și cultura poporului român trebuie să izvorască din chiar ființa lui, din particularitățile lui, și să nu fie un împrumut mecanic de la alte popoare. În consecință, susține H., el este dator să-și dezvolte pe orice cale individualitatea, pentru a se putea opune cosmopolitismului dăunător cultivat în Imperiul Austriac. Pentru atingerea obiectivelor sale, a stabilit și a dezvoltat relații culturale cu românii din Moldova, Muntenia și Transilvania, gazeta „Bucovina” devenind în scurt timp un puternic focar al unității
HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287470_a_288799]
-
dans leș pays d'Europe centrale et orientale. Document de travail du Parlement européen, Direction générale des études [Bruxelles, 1994]. Cf. Uniunile: administratori sau creatori?, în Dilemă, ÎI, 71, 20-26 mai 1994, Îndeosebi masă rotundă „Unirea face puterea... dar cu individualități”, cu participarea lui Ion Caramitru, președinte UNITER, asociația profesională a oamenilor de teatru, Nicolae Alexi, președinte UAP, Uniunea Artiștilor Plastici, Adrian Iorgulescu, președinte al Uniunii Compozitorilor, Călin Dan, de la Centrul de Artă contemporană al Fondației Soros. Taxa percepută la vînzarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
adolescentin, surprinzându-și de regulă eroii în acele momente de criză care anticipează marile hotărâri. Idealiști, dornici de a lua viața în piept și implicit de a se elibera de sub tutela familiei, ei sunt preocupați în esență să-și marcheze individualitatea. Se vor conduce, așadar, după o variantă banală și lipsită de profunzimea intelectuală a conceptului vivere pericolosamente, se vor lăsa ispitiți de dificultăți, vor lua adesea hotărâri cruciale etc. Problematica personajelor înglobează o serie de aspecte comune scrierilor de acest
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
alte formule, controlul social în societatea contemporană nu este deloc univoc și rigid. Familiile întâmpină diferențiat constrângerile și exigențele socialului. Este notabil, de asemenea, faptul că unii sociologi și antropologi tind să dea oconotație negativă controlului social. Pliați adânc pe individualitate, libertate și criticism social, ei apără individul în fața familiei, familia în fața statului. Dar oare marea masă a oamenilor resimt acest control atât de coercitiv, sau această prezumție este proiecția intelectualului răzvrătit? Apoi, ar fi de conceput existența comunităților umane în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Deși în societatea contemporană arborele genealogic și-a pierdut din semnificație pentru marea masă de oameni, apelul la el este în genere o sursă de mândrie. Mai mult sau mai puțin conștientizat, sentimentul filiației în timp, o depășire a condiției individualității temporare, apelul la „rădăcini” sunt încercate asiduu de oamenii din lumea contemporană dezvoltată (Dechaux, 1997). De altminteri, genogramele sunt foarte utilizate în studiile și terapiile familiale (Nichols, 1988). Nucleul lor îl formează reprezentarea grafică a familiei conjugale, la care, în funcție de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Confruntați cu sarcina de a rezolva sau ameliora situația familiei, practicienilor aproape că li se impune o abordare holistică, din care nu pot lipsi dimensiunea afectiv-emoțională, cea cognitivă și comportamentală, rațional-intenționalul, dar și motivația mai puțin transparentă, familia ca unitate, individualitatea membrilor săi, prezentul acut problematic, evenimentele acumulate în trecut. Dincolo de declarații și autoprezentări, analiza mai concretă a diverselor orientări și școli identifică multe puncte comune și suprapuneri. Așa încât, clasificările ce urmează, uzuale de altfel în literatura din domeniu (Griffin, 1993
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familial, care înglobează și comunicarea și raporturile de putere, dar și emoțiile, gândurile, sentimentele și alte caracteristici ale membrilor familiei, precum și simbolurile și trecutul ei; - în cadrul sistemului emoțional al familiei are loc diferențierea individuală. Există însă o puternică tensiune între individualitate și fuziune emoțională, se formează substanțiale configurații psihoafective, dintre care triunghiul emoțional este cel mai relevant. Triunghiul este o relație strânsă fie între trei membri ai familiei, fie între doi și o problemă familială. În concepția lui M. Bowen, triunghiul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu părinții sau alte rude din partea indivizilor în cauză (nu mai vor să-i întâlnească, să le vorbească etc.). La rândul ei, respectiva blocare (emotional cutoff) duce la o fuziune în noul mariaj, deci accentuează lipsa de diferențiere. Deficitul de individualitate este, în același timp, o sursă de efecte tensionale în familie, inclusiv prin mecanismul triunghiulării perverse (vezi 9.3.5.); - scopul terapiei este clar: diferențierea, mai ales diferențierea individului, desprinderea lui de legăturile emoționale patologice cu familia de origine. Problemele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este existența unei culturi proprii. În ceea ce ne privește, autorul se arată și mai sceptic, spre a nu spune de-a dreptul negativist. Literatura română e prea tânără ca să ajute la definirea specificului, lipsește tradiția literară și culturală, lipsesc și individualitățile eminente. Foarte curios, R. ignoră complet folclorul, pe Miron Costin ori pe Dimitrie Cantemir, pe scriitorii pașoptiști de la care se revendica, cel puțin în parte, „Viața românească”, pe B. P. Hasdeu, și mai ales pe Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L.
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Cireș, Cristina Florescu, Victor Spinei, Ion Agrigoroaiei, Petru Zugun, Dorin Lozovanu, Ion Nuță, Ioan Răducea, Andrei Stratulat, Dragoș Petrescu, Liviu Papuc, Ștefan Gencărău, Ilie Dan, Ion Popescu-Sireteanu, Adrian Turculeț, Dan Mănucă, Remus Zăstroiu, Mircea Pahomie ș.a. Un sector care conferă individualitate periodicului este cel de interviuri, aici fiind înregistrate răspunsuri de la Roman Vlad, Ion Ungureanu, Wolfgang Dahmen, Klaus Bochmann, Paul Miron, Andrei Corbea, Const. Ciopraga, Nicolae Dabija, Ion H. Ciubotaru, Ion Taloș, Vitalie Belousov, Valeriu Anania, Eugen Coșeriu, D. Vatamaniuc, Alexandru
REVISTA ROMANA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289256_a_290585]
-
vârstei inocente, a inițierii în cotidian (strada, jocurile, grădina publică, gramofonul) și a schimbărilor survenite în vederea integrării în viața obișnuită. Bine prinse sunt apetitul pentru fabulos, aspirația contopirii realului cu fantasticul. Întreaga narațiune reconstituie într-o manieră lirică înfiriparea unei individualități sub protecția tatălui, întrevăzut aproape ca o divinitate. De o cu totul altă factură este romanul de aventuri Naufragiații de la Auckland (1937), a cărui acțiune se desfășoară în anii 1863-1864, având ca protagoniști câțiva navigatori porniți din portul australian Sydney
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
cu schimbările profunde din filosofie, știința, comerț și politică. Ideea Eului era atât de revoluționară Încât, pentru mult timp, au existat insuficiente metafore chiar și numai pentru a-i explica Înțelesul. Până atunci, oamenii aveau un sens relativ al propriei individualități. Totuși viețile erau trăite, În bună parte, public și În comun. În epoca medievală, era ceva neobișnuit să vezi pe cineva plimbându-se singur Înafara zidurilor orașului sau pe un drum de țară. Istoricul Georges Duby ne spune că „În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
separați unul de altul de partiții și camere, fiecare cu o funcție anumită. În noua casă, fiecare persoană avea spațiul și posesiunile ei private, ceva nemaiîntâlnit În epoca medievală. Separarea unui spațiu privat a făcut fiecare persoană mai conștientă de individualitatea și autonomia ei. Noțiunea de spațiu privat - un concept fără o bază ontologică În Evul Mediu târziu - a devenit rapid pecetea noului individ autonom. A avea un spațiu privat Însemna abilitatea de a-i exclude pe alții și era un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care credeam că erau domeniul exclusiv al speciei noastre. Conștiința de sine este alt atribut de acest fel. Filosofii și cercetătorii comportamentului animal au crezut că animalele nu sunt capabile de conștiință de sine deoarece le lipsește un sentiment al individualității lor. După cum arată un număr de studii recente, se pare că nu este așa. La Grădina Zoologică Națională din Washington, urangutanii au explorat părți ale corpurilor lor, pe care altfel nu le puteau vedea, atunci când li s-au pus la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În interesul lor personal. Într-adevăr, În limba chineză, ne reamintește Nisbett, „nu există un cuvânt pentru individualism. Cel mai apropiat este cuvântul pentru egoism”17. Imaginați-vă mintea asiatică Încercând să Înțeleagă esența visului american, care pune accent pe individualitate, progres personal, autonomie și exclusivitate. Nisbett rezumă diferența dintre modul de a gândi asiatic și cel vestic astfel: Estasiaticii trăiesc Într-o lume interdependentă În care eul este partea unui Întreg mai mare; occidentalii trăiesc Într-o lume În care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și lipsa de putere pe care le simte, sublimând trăirile fizice și substituind instinctul vital cu „instinctul morții”. El neagă separarea originară detașându-se și căutând autonomia. Încearcă să controleze evenimentele, să-și domine mediul Înconjurător și să-și afirme individualitatea proprie. Fiecare părinte cunoaște „teribila vârstă de doi ani” când copilul Începe să se afirme și să pretindă un sens al autonomiei sale În lume. Instinctul morții continuă să Însoțească fiecare copil prin adolescență și maturitate. Oamenii se Înconjoară cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al eului și, odată cu el, conștiința de sine. Fără conștiință de sine nu ne-am putea exercita hotărârea, nu am putea face alegeri personale și nu ne-am putea exercita voința individuală. Pe de altă parte, conștiință de sine și individualitatea ne-au făcut mai conștienți și astfel anxioși, În ceea ce privește existența noastră finită și mortalitatea. Teama, la rândul ei, ne alimentează dorința de a domina, de a micșora și de a expropria totul În jurul nostru, În speranța de a ne augmenta
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
omul fiind o ființă rațională, conduitele lui sociale complexe stau sub semnul valorilor morale și al calculului, în particular al raportului dintre costuri și beneficii. Totuși, ca idei general orientative, merită a fi reținute din sociobiologie următoarele: alături de tendința spre individualitate (și agresivitate), e foarte probabil să existe la om și una - determinată genetic - înspre altruism și sacrificiu; cu cât suntem mai apropiați genetic de semenii noștri, cu atât această tendință e mai pronunțată (vezi relația părinți - copii); chiar și mulți
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Visscher, Neculau, coord., 2001, p. 235). Goodall Jr. (1990, p. 153) spune că, pentru a obține informații despre ceilalți, urmărim unul dintre următoarele sensuri de acțiune: 1) întărirea stereotipului inițial; 2) oferirea unui răspuns stimulului, referindu-ne la acesta ca individualitate/specificitate. Ceea ce se poate observa imediat atunci când ne referim la stereotipuri este activitatea predominant funcțională de emițător a receptorului; mai precis, acesta capătă unele atribute aparținând ascultării interactive, dar în sens negativ, „venind în întâmpinarea” emițătorului- în fapt, punând între
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]