1,173 matches
-
22 noiembrie 1972 a avut loc o întîlnire de lucru cu membrii Clubului de la Roma pe tema creșterii economice. Ați pregătit această întîlnire cu Aurelio Peccei. J.R. Aurelio Peccei, fondatorul Clubului de la Roma, mort acum cîțiva ani, era un mare industriaș italian. Primele lucrări ale Clubului de Roma au suscitat în 1972 proteste vehemente, deoarece textul Clubului de la Roma a fost confundat mai mult sau mai puțin voluntar cu un alt text ce preconiza "creșterea zero". Clubul de la Roma scotea în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Mi se ceruse deja în 1979 să redactez o anexă la raportul Science de la vie et société (Știința vieții și societatea), al lui Pierre Royer, François Gros și François Jacob. Era un raport despre importanța biologiei în societatea modernă. Pentru industriași și politicieni nu exis-ta decît fizica și, ca urmare a cererii președintelui Republicii, Valéry Giscard d'Estaing, acești trei profesori au fost însărcinați să producă un raport despre progresul biologiei și al științelor viului. Am scris anexa acestui raport, intitulată
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Muntele Sainte-Geneviève, pentru a crea în loc un centru mult mai deschis, în care unii membri ai Grupului al celor Zece se puteau regăsi și participa la realizarea unui nou proiect: barierele disciplinare ar fi abolite, s-ar înmulți schimburile între industriași, savanți, sindicaliști, organisme de cercetare, colectivități și întreprinderi. Jacques Attali l-a însărcinat pe Joël de Rosnay să pregătească un raport pe acest subiect. Noul centru apărea sub numele de CESTA (Centre d'étude des systèmes et technologies avancées) (Centru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
propuneri franceze, axate pe cinci mari teme: informatica, robotica, telecomunicațiile, biotehnologiile și materialele, au fost prezentate pe 28 și 29 iunie 1985 la sommet-ul de la Milano 98, care a hotărît crearea marii piețe interne europene. Acordurile au fost semnate între industriașii europeni, iar Franța și-a invitat partenerii să asiste la primele Întruniri europene ale tehnologiei, la Paris, pe 17 iulie 1985. În cursul conferinței de la Paris, François Mitterrand a anunțat că guvernul francez își propunea să pregătească încă din 1986
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a dirijat acest proiect după aceea. CESTA a funcționat între 1982 și 1987. Era compus din mai multe departamente. Cel de Întreprinderi avea drept misiune să sensibilizeze întreprinderile la riscurile și oportunitațile noilor tehnologii. Departamentul de Comunicare, care se adresa "industriașilor din media și informatică, precum și profesioniștilor din întreprinderi și din grupurile de comunicare", a dezvoltat în 1985 un program "Multimedii" și un altul, "Inteligență ar-tificială, Știință cognitivă și Imagine electronică". Departamentul de Tehnologii ale viului încercă să apropie partenerii naționali
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
consacra acestei întreprinderi cum o făcea în trecut. Jacques Robin ținea loc de "constructor de rețele", deoarece cunoștea multă lume în sfere diferite: medic, apoi director al unei întreprinderi farmaceutice, interesîndu-se de multă vreme de politică, el frecventa medici, biologi, industriași, dar și politicieni. Poziția sa de fondator și organizator al grupului îi conferea un rol-cheie în această structură. Participa activ în fixarea obiectivului de a-i apropia pe politicieni și savanți și și-a prezentat de mai multe ori în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
surilor de precauție luate, modelul cu caracter cantitativ studiat de MIT traduce o orientare tehnocratică, deși autorii o neagă. E vorba de economiști și de ingineri ale căror preocupări pentru eficacitate sînt mereu vizibile (...). Natura e văzută cu ochi de industriaș (...). Am putea spune că această perspectivă "industrială" este marcată de un însemn "anglo-saxon" (...). Specia în sine nu e nici o clipă luată în considerare cu adevărat (...). Pe primul plan se află materia și energia, și nicio-dată "informația" în calitate de element organizator al
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
stăpînească presiunea demografică sălbatică". Control, reglare, stăpînire, termeni luați din cibernetică, sînt folosiți de-a lungul întregului text redactat de Jacques Robin. Ast-fel, criticile pe care le formula anterior cu privire la "preocupările pentru eficacite" și "natura văzută cu ochi de industriaș" pot foarte bine să se aplice la propriile propuneri, care se referă totuși la un anume "umanism științific". Cînd studiază ideile socialiștilor utopici europeni premarxiști în anii dintre cele două Războaie Mondiale în Marea Bri-tanie, istoricul Dorothy Porter 140 pune
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de redacție la Lettre Science/Culture (Buletinul Știință/ Cultură), funcție pe care o va îndeplini timp de doi-trei ani. Primul număr a apărut în februarie 1985. 111 Pierre Chavance era consilierul președintelui Companiei Generale de Electricitate. În calitatea sa de industriaș, fusese contactat de François Gros, Jacques Robin și Yves Stourdzé pentru a asigura președinția consiliului de administrație al CESTA (interviu cu Jacques Robin din 14 mai 1996). Avea sprijinul lui Jean-Pierre Chevènement (interviu cu Pierre Chavance din 28 martie 1996
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și la următorul aforism care va face să se ridice firele de păr din capul protecționiștilor: A strica, a sparge, a disipa nu înseamnă a stimula producția națională sau mai pe scurt: distrugerea nu înseamnă profit. Ce veți zice domnule industriaș, ce veți zice adepți ai acestui bun domn de Saint-Chamanas care a calculat cu atâta precizie ce va câștiga industria ca urmare a incendiului din Paris datorită caselor care ar trebui reconstruite? Nu îmi face plăcere că deranjez ingenioasele sale
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest articol de modă plătește (sau plătește Intermediarul pentru el) chintalul de fier belgian. Lui Jacques Bonhomme îi rămân încă 5 franci. Nu îi aruncă în râu, ci (și acesta este lucrul care nu se vede) ci îi dă unui industriaș oarecare în schimbul unei plăceri oarecare, de pildă unui librar în schimbul Discursului asupra Istoriei universale al lui Bossuet. Astfel, în ceea ce privește munca națională, aceasta este încurajată de 15 franci, adică: • 10 franci care merg la articolul din Paris; • 5 franci care merg
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
adesea nouă, celorlalți polemiști, erorile adversarului printr-o bucată de sticlă prea groasă. Fără îndoială, imaginația mea este cea care, pentru a avea mai ușor dreptate, umflă teoria Monitorului industrial 55 până la proporțiile celei din Popularul. Ce închipuire că mari industriași, proprietari cinstiți, bancheri bogați, abili oameni de stat s-au transformat, fără să o știe și fără să o vrea, în inițiatorii, în apostolii Comunismului în Franța! Și de ce nu, vă întreb? Există destui lucrători, însuflețiți pe deplin de o
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o știe, care nu ar suporta să îi considerăm ca atare. Motivul acestei stări de fapt este faptul că, în toate clasele, interesul înclină voința, iar voința, așa cum afirmă Pascal, este principalul organ al creației. Sub un alt nume, mulți industriași, oameni foarte onești de altfel, practică Comunismul așa cum s-a practicat întotdeauna, adică punând condiția ca doar bunul altuia să fie folosit în comun. Dar, principiul câștigând teren, imediat ce este vorba de a livra, de asemenea, în proprietatea comună un
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
23 februarie 1846, în care a fost constituită Asociația bordeleză pentru libertatea schimburilor. Curând mișcarea s-a propagat în întreaga Franță. La Paris, un prim nucleu, format din membrii Societății economiștilor, la care s-au alăturat pairi ai Franței, deputați, industriași și negustori, a pus bazele unei asociații care trebuia să cuprindă întreaga Franță. Grupuri importante s-au format de asemenea în Marsilia, Lyon și Le Havre. Acest vechi spirit de libertate, care a produs marile reforme din '89, dar căruia
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
n. tr.). 52 În momentul în care acest opuscul a fost publicat, adică în ianuarie 1849, domnul Thiers era foarte bine creditat la Palatul Elysée (n. ed.). 53 Auguste Pierre Rémi Mimerel de Roubaix (1 iunie 1786 16 aprilie 1871), industriaș și om politic francez, republican de circumstanță în 1848, ales deputat în anul următor, este cel care întemeiază în 1842 "Comitetul industriei", cunoscut și sub numele de "Comitetul Mimerel", care își va schimba numele în 1846 în "Asociația pentru Apărarea
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cele din urmă cad de acord ca Bocăneț să citească acasă doar programul filmului. Piese fără răsunet deosebit au dat Al. Kirițescu, Valeriu Mardare, Mircea Ștefănescu. Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, icoană dramatică a mahalalei, se mai reprezintă. Un industriaș teatral este Mircea Dem. Rădulescu, imitator al lui V. Eftimiu, fără poezia lui, căutător de decoruri fastuoase. Serenada din trecut (epoca Petru Cercel), Petroniu, Bizanț au atras publicul, ultima dealtfel printr-un tablou de epocă destul de interesant. Un succes extraordinar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
PETRESCU, Dumitru (4.VIII.1934, Glina, j. Ilfov - 14.XII.1985, București ), istoric literar. Este fiul Elenei (n. Radu) și al lui Petre Dumitrescu, mic industriaș, apoi mecanic la Uzina Chimică „9 Mai” din București. Urmează cursurile primare în comuna natală, apoi Liceul „Mihai Viteazul” din București, absolvit în 1952. Studiază un an ziaristica, fiind și reporter la Agerpres, frecventează un timp cursuri la Politehnică, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
reține, în trecere, și faptul că în Gazeta de Vest (Timișoara) se reeditează chiar și articole pur legionare de... Constantin Noica, din perioada 1940. I se face un serviciu? Nu cred. Analizele lui Mircea Vulcănescu privesc influențele interne (oameni politici, industriași, Carol II, Mareșalul Antonescu) și externe: Germania hitleristă, dar, se pare, și... Uniunea Sovietică. Un argument ar fi, între altele, că șeful mișcării muncitorești s-ar fi refugiat la Moscova, după eșecul acțiunii sale, ceea ce însă pare dubios (p. 85
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
un nume politic (Ă). De ce să nu remunerezi pe omul de știință? Acel care cu mâna lui iscusită ți-a tăiat și cusut țesuturile maligne, nu merită invidia dacă merge În automobilul În care altădată se duceau intermediarul veros sau industriașul opulent. (Ă). Cât despre arte și litere premiile au rostul de a stimula. Aceste premii sunt acum așa de mari Încât nu mai Îndreptățesc blazarea concurenților pentru 500 lei. (Ă). Să nască o bună dispoziție de lucru, Încrederea În viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Învățătorul Popovici și advocatul Traian Ulpiu Brândză; un adevărat terțet, care, cântând pe aceeași strună, lasă totuși să se perceapă destinul modulațiilor fiecăruia. (Ă). În rezumat, Tiberiu Vornic n-a izbutit să contureze principalii membri ai coaliției burghezo-moșierești: groful și industriașul - cu aceeași putere cu care ne-a trezit ura Împotriva chiaburilor și a regimului de oprimare, recrutate dintre Învățători, popi, jandarmi etc. Dar crearea chipurilor de chiaburi ne Îndârjește astăzi ura Împotriva urmașilor lor. De asemenea este foarte utilă demascarea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
După criteriul originii etnice și a apartenenței religioase sau confesionale, populația Bacăului era compartimentată conform datelor din tabelul de mai jos: Structura profesională a populației orașului era următoarea: agricultori/crescători de vite - 1.122, meseriași (patroni și lucrători) - 3.286, industriași - 88, comercianți - 951, salariați particulari - 456, funcționari - 1.927, pensionari - 121, muncitori cu brațele - 1.757, servitori - 1.206, alte profesii - 491, fără profesie/persoane aflate în întreținere - 12.100. Datele ce surprind știința de carte a populației orașului, reflectă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lipsei petrolului, cerințele energetice s-au mărit de la an la an, astfel încât, în prezent, ambele agregate (turbine, n.n.) sunt supraîncărcate; se impune în mod imperios procurarea unui al treilea agregat (...) de 185 C.P.”. Fiind direct interesați de acest proiect, marii industriași ai Bacăului au convenit să pună la dispoziția Primăriei, fără dobândă, sumele necesare cumpărării turbinei. Condițiile puse au fost următoarele: „din suma totală, Primăria va contribui cu 600.000 lei, restul până la 1,1 milioane lei urmând să fie completat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noi”; prețul furnizării energiei electrice către semnatarii acestei convenții era de 0,50 lei pe KW - timp de cinci ani, de la data punerii în funcțiune a celei de-a treia turbinei; Primăria își lua angajamentul de a pune la dispoziția industriașilor, pe timpul zilei, o forță motrice de 300 C. P. (forța totală a celor trei turbine era de 545 C. P.ă. Repartiția energetică urma să fie realizată conform datelor din tabelul de mai jos: Contractele privind mărirea capacițății producției energetice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aducea beneficiarului sume importante de bani. Ca dovadă, multe din unitățile economice mistuite de flăcări, dar asigurate, au renăscut în câteva luni cu o producție mult sporită, grație achizițiilor de tehnologie modernă. Dacă vom lua în calcul faptul că marii industriași și comercianți din Bacău erau asigurați la cel puțin dou) societăți naționale sau internaționale, vom înțelege de ce „epidemiile de incendiu” erau chiar o afacere profitabilă. Spre exemplu, în urma incendiului din 16 mai, din totalul despăgubirilor plătite băcăuanilor de Societatea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
iar 22.380.108 lei lui S. Singher. Sumele erau astronomice. Pentru exercițiul financiar 1926 1927, bugetul general de venituri și cheltuieli al Bacăului era de „numai” 15.067.783 lei. Doar din despăgubiri, averile cumulate ale celor doi mari industriași evrei formau o sumă de trei ori mai mare decât bugetul comunei. Evident, în acest circuit financiar generat de incendiile din Bacău, un rol important l-a avut și locotenentul Dumitru Tutunaru, comandantul secției de pompieri din localitate. „Promptitudinea” intervențiilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]