1,161 matches
-
( 27 mai 1794- 4 ianuarie 1877), cunoscut și sub numele de porecla "Commodore" (Comandantul), a fost un industriaș american și filantrop care a făcut avere în transportul maritim și în industria feroviară. El a fost patriarhul familiei Vanderbilt și unul dintre cei mai bogați americani din istorie. O universitate la care a donat 1 milion de dolari a
Cornelius Vanderbilt () [Corola-website/Science/328985_a_330314]
-
în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale evreiești. Evreii lucrau în industria cherestelei, printre fabricile deținute de evrei fiind fabrica “Moldova” și gaterul lui Mosses Paecht și Aharon Katz. Cel mai bogat industriaș era Nathan Klipper. Majoritatea croitorilor, cizmarilor și instalatorilor erau evrei. Singura tipografie din oraș a aparținut lui Pinkas Rosenstrauch și mai târziu fraților Schaffer. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale evreiești. Evreii lucrau în industria cherestelei, printre fabricile deținute de evrei fiind fabrica “Moldova” și gaterul lui Mosses Paecht și Aharon Katz. Cel mai bogat industriaș era Nathan Klipper. Majoritatea croitorilor, cizmarilor și instalatorilor erau evrei. Singura tipografie din oraș a aparținut lui Pinkas Rosenstrauch și mai târziu fraților Schaffer. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
1905). Ca urmare a dezvoltării comerțului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, evreii din Câmpulung au crescut atât numeric, cât și ca importanță economică. Evreii din oraș aveau următoarele meserii: avocați, medici, dentiști, farmaciști, bancheri, comercianți sau industriași. Ei dețineau hanuri, restaurante, mori sau fabrici de confecții textile. Populația evreiască a luat parte în mod activ la viața politică evreiască din Bucovina. Evreii Abraham Tanner, Adolf Kreisel și Samuel Spetter au fost membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea evreilor
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
1905). Ca urmare a dezvoltării comerțului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, evreii din Câmpulung au crescut atât numeric, cât și ca importanță economică. Evreii din oraș aveau următoarele meserii: avocați, medici, dentiști, farmaciști, bancheri, comercianți sau industriași. Ei dețineau hanuri, restaurante, mori sau fabrici de confecții textile. Populația evreiască a luat parte în mod activ la viața politică evreiască din Bucovina. Evreii Abraham Tanner, Adolf Kreisel și Samuel Spetter au fost membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea evreilor
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
iulie 1949, va alege să se sinucidă, explodând grenada pe care o avea tot timpul la el, în loc să cadă în mâinile comuniștilor. Obiectivul Rezistenței din Dobrogea era să pregătească România pentru eventualitatea unui război între Occident și URSS. După 1945, industriașii români au fost implicați în finanțarea acestei mișcări. În mod neoficial, armata română a sprjinit și ea mișcarea, prin amiralul Horia Măcelaru. În acest context, Gogu Puiu ar fi putut fi un agent de legătură și cel care trebuia să
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
1867, de reședință districtuală în 1893 și de oraș în 1904), comunitatea evreiască din Gura Humorului a început să se dezvolte. În anul 1880 s-a deschis un consiliu cultural evreiesc la Gura Humorului. El a fost condus de marele industriaș Wolf Kleinberg până în 1888, când acesta s-a mutat la Cernăuți. Următorii președinți ai consiliului au fost Itzik Leib Schattner (1888-1903), Markus Markowicz (1903-1904), Saul Ellenbogen (1904), Abraham Fischler (1905-1908), farmacistul Alexander Loebel (1908-1914), Gerenten (1918-1921), dr. Jonas Gartenlaub (1921-1926
Cimitirul evreiesc din Gura Humorului () [Corola-website/Science/323227_a_324556]
-
(1898 - 1963) a fost un industriaș, economist, jurnalist și om politic român. s-a născut într-o familie cu rădăcini adânci în istoria românească. Mama sa, Natalia, născută Grigoreanu - descindea din familia logofătului Tăutu, sfetnicul lui Ștefan cel Mare și al voievodului Bogdan. Dintre membrii mai
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
TV. Peter Jeremy William Huggins s-a născut la Berkswell Grange în Berkswell la sfârșitul anului 1933. El era fiul lui Henry William Huggins, Lord Lieutenant de Warwickshire, și a lui Elizabeth Edith Cadbury Huggins, moștenitoare a familiei Cadbury de industriași din domeniul ciocolatei. Educat la Eton, el a pretins că a fost un "dezastru academic", atribuind dificultățile sale de învățare dislexiei. Cu toate acestea, a excelat la muzică și a făcut parte din corul colegiului. A devenit apoi student la
Jeremy Brett () [Corola-website/Science/324080_a_325409]
-
Train, care a făcut călătoria în 67 de zile. Până în 1913, Andre Jaeger-Schmidt, Henry Frederick și John Henry Mears depășiseră succesiv recordul, ultimul făcând călătoria în mai puțin de 36 de zile. În 1895, Nellie Bly s-a căsătorit cu industriașul milionar Robert Seaman, care era cu 40 de ani mai în vârstă ca ea. S-a retras din activitatea jurnalistică și a devenit președinte al companiei Iron Clad Manufacturing Co., producător de canistre metalice de lapte și de boilere. În
Nellie Bly () [Corola-website/Science/324126_a_325455]
-
(n. 20 octombrie 1793, Suffield, Connecticut - d. 12 august 1861) a fost un industriaș american, creator al celebrelor arme care îi poartă numele. Părinții săi au imigrat din Yorkshire, Anglia. De tânăr s-a inițiat în tainele meseriei de fierar, iar la 23 de ani a fabricat prima armă pentru uz sportiv cu un
Eliphalet Remington () [Corola-website/Science/325550_a_326879]
-
vicepreședinți ai consiliilor unităților teritoriale de gradul doi, mii de consilieri locali, sute de primari ș.a.m.d. Din conducerea partidului au făcut parte: Mircea Snegur, primul Președinte al Republicii Moldova (1991-1996); Valeriu Muravschi, ex-prim-ministru (1991-1992); Mircea Rusu, ex-deputat, presedintele Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor; Mihai Cimpoi, ex-deputat, presedintele Uniunii Scriitorilor; mai bine de 30 de deputati care au votat în anul 1991, Declarația de independență a Republicii Moldova; deputați și miniștri din alte parlamente și guverne democratice, reformatoare și personalități marcante din diverse
Partidul Național Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325627_a_326956]
-
om de afaceri și fost handbalist spaniol, soțul infantei Cristina a Spaniei, fiica cea mică a regelui Juan Carlos I și a reginei Sofía și sora actualului rege, Felipe al VI-lea. este fiul lui Juan María Urdangarín Berriochoa (1932-2012), industriaș basc, și al soției acestuia, Clăire Liebaert Courtain (n. 1945), aristocrata de origine belgiană. S-a născut în Țară Bascilor, însă a crescut la Barcelona. La vârsta de 18 ani a devenit jucător profesionst de handbal la FC Barcelona, unde
Iñaki Urdangarín () [Corola-website/Science/325670_a_326999]
-
este un film franțuzesc de comedie din anul 1969, regizat de Édouard Molinaro după un scenariu scris de Jean Bernard-Luc. În acest film, Louis de Funès interpretează rolul unui industriaș pe nume Hubert Barrère de Tartas. În anul 1970, în nordul Groenlandei, un om congelat în gheață la Polul Nord este în mod miraculos găsit în viață după 65 de ani de către o expediție polară franco-daneză. După investigații, reiese că acesta
Hibernatus () [Corola-website/Science/325826_a_327155]
-
-i perfect corpul. Acesta este apoi treptat readus la viață de către profesorul Edouard Lauriebat (Michael Lonsdale), specialist mondial în hibernare artificială. Între timp, convocat la Ministerul de Interne, unde credea că va primi în cele din urmă Legiunea de Onoare, industriașul Hubert de Tartas (Louis de Funès) a aflat cu uimire că "hibernatul" este nimeni altul decât bunicul soției sale. Aceasta din urmă se opune în mod oficial ca tânărul său bunic să devină un cobai pentru știință și cere ca
Hibernatus () [Corola-website/Science/325826_a_327155]
-
-se, astfel, în poziția de a-și curta propria soție. El trebuie să-i dovedească lui Paul că vrea numai fericirea mamei sale. Un al doilea obstacol este reprezentat de faptul că Paul se îndrăgostește de Évelyne Crépin-Jaujard, fiica unui industriaș bogat și viitoarea mireasă a lui Didier, fiul lui Tartas. Paul nu vede unde este problema deoarece Didier este pentru el un intrus, care a fost prezentat ca un student cazat în această casă. Hubert este disperat pentru că el vedea
Hibernatus () [Corola-website/Science/325826_a_327155]
-
din Chicago în anii 1902 și 1907. De asemenea, el a avut puternice legături personale cu SUA din anul 1878 prin căsătoria sa cu un cetățean american, Charlotte Garrigue, și prin prietenia cu Charles R. Crane. Mulțumită lui Crane, un industriaș din Chicago, Masaryk a fost invitat la Universitatea din Chicago și introdus în cele mai înalte cercuri politice, inclusiv la Woodrow Wilson. Odată cu căderea Imperiului Austro-Ungar în 1918, Aliații l-au recunoscut pe Masaryk în calitate de șef al guvernului cehoslovac provizoriu
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
Oscar este un film de comedie franțuzesc din 1967, regizat de Édouard Molinaro și avându-l în rolul principal pe Louis de Funès. În acest film, Louis de Funès interpretează un industriaș pe nume Bertrand Barnier care descoperă într-o singură zi că fiica sa este însărcinată, că a fost furat de un angajat și că s-au produs și alte neplăceri asupra familiei și afacerilor sale. O versiune în limba engleză
Oscar (film din 1967) () [Corola-website/Science/325830_a_327159]
-
globalizării, plecând de la faptul că planeta se află în fața unor mari contradicții: în timp ce resursele planetei sunt limitate, dorințele, ambițiile sau tendințele ca acestea să fie consumate sunt nelimitate. Clubul de la Roma a fost fondat în aprilie 1968 de către Aurelio Peccei, industriaș, fost președinte al companiei Fiat și Alexander King, om de știință scoțian. În 1968 Aurelio Peccei, împreună cu câțiva industriași, înalți funcționari internaționali, savanți și filozofi s-au reunit pentru a pune în comun ideile lor și pentru a răspunde complexelor
Clubul de la Roma () [Corola-website/Science/326105_a_327434]
-
sau tendințele ca acestea să fie consumate sunt nelimitate. Clubul de la Roma a fost fondat în aprilie 1968 de către Aurelio Peccei, industriaș, fost președinte al companiei Fiat și Alexander King, om de știință scoțian. În 1968 Aurelio Peccei, împreună cu câțiva industriași, înalți funcționari internaționali, savanți și filozofi s-au reunit pentru a pune în comun ideile lor și pentru a răspunde complexelor subiecte asupra viitorului planetei. Decizia inițiatorilor a fost ca un grup de cercetători de la „Massachusetts Institute of Technology” să
Clubul de la Roma () [Corola-website/Science/326105_a_327434]
-
de data aceasta al unui hidroavion biplan cu aripi decalate. Confruntându-se cu mari dificultăți în procurarea fondurilor necesare construirii aparatului, Ministerul de Război nealocând fondurile promise, Ion Paulat reușește să construiască un aparat doar în 1911 fiind ajutat de industriașului Gheorghe Fernic din Galați, aparat cu care face o demonstrație pe 6 noiembrie 1911. Performanțele tehnice fiind încă modeste (salturi de 35 cm înălțime și 10 m lungime) și neputând achiziționa cel de-al doilea motor, Paulat construiește un mic
Ion Paulat () [Corola-website/Science/326217_a_327546]
-
(1908, Turin, Piedmont - 1984, Roma) a fost un industriaș italian, inițiatorul și unul dintre membrii fondatori ai Clubului de la Roma. s-a născut în 1908, în Torino, unde a trăit primele două decenii din viață. În 1930 a absolvit Universitatea din Torino, cu o diplomă în economie. La începutul
Aurelio Peccei () [Corola-website/Science/326277_a_327606]
-
o povestire scurtă despre Susan Calvin. Povestirea lui Barry N. Malzberg reprezintă o continuare a povestirii "The Dead Past" pe care Asimov a publicat-o în numărul din aprilie 1956 al revistei "Astounding Science Fiction". În povestirea Sheilei Finch, un industriaș anti-roboți încearcă să îl asasineze pe primarul Stephen Byerly. Susan Calvin își face și ea apariția. Frederik Pohl imaginează o istorie alternativă în care Asimov a fost atras într-un program de dezvoltare a armelor biologice în timpul celui de-Al
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
Satya Narayan Goenka () a fost un maestru spiritual al Meditației Vipassana. a fost un industriaș pensionar și conducător al comunității indiene din Birmania. S-a născut într-o familie hindusă conservatoare. Suferind încă din tinerețe de migrene grave, a căutat un tratament; astfel a ajuns în contact, în 1955, cu Sayagyi U Ba Khin, care
S.N. Goenka () [Corola-website/Science/326350_a_327679]
-
lui Ceaikovski a ajuns să fie cunoscută și în Statele Unite, unde Gleb Botkin a publicat articole susținâdu-i cauza. Articolele lui Botkin i-au atras atenția unei prietene din copilărie a Anastasiei, Xenia Leeds, o fostă prințesă rusoaică, măritată cu un industriaș american. Cu ajutorul lui Botkin, Leeds a adus-o pe Ceaikovski în Statele Unite. În drum spre State, Ceaikovski s-a oprit la Paris, unde l-a întâlnit pe Marele Duce Andrei Vladimirovici al Rusiei, vărul țarului, care a crezut-o că
Anna Anderson () [Corola-website/Science/322209_a_323538]