5,610 matches
-
o moștenire a perioadei interbelice, când activitatea industrială a fost concentrată într-un număr mic de zone dependente de accesul la resurse minerale și energetice. Sistemul centralizat comunist a încercat realizarea unei dezvoltări echilibrate în teritoriu, dar prin procesul de industrializare și urbanizare forțată. După 1990 s-a dovedit însă că această dezvoltare artificială a dus la o creștere a disparităților economice și sociale regionale. Instrumentele de solidaritate la nivel regional funcționează conform cu sistemul NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică) al
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de pe planeta noastră, dar, din păcate, omul nu este conștient de imensul rol pe care îl are. El nu a știut sau a uitat să protejeze aceste daruri și pentru generațiile următoare. În condițiile epocii contemporane, caracterizate prin creștere demografică, industrializare și prin acțiunea deseori necontrolată a omului asupra mediului, se pune tot mai acut problemă protecției mediului înconjurător. În trecut, cănd densitatea redusă a populației precum și utilizarea, aproape în exclusivitate, a produselor naturale, nu diferențiau mult viața omului de modul
Noi împotriva noastră? Până când ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
a mișcărilor . Poluarea este determinată și de substanțele chimice din alimente . Profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi , directorul Institutului de Cercetări Alimentare București, preciza: Am prezentat cele mai importante efecte ale poluării, consecințe ale dezechilibrului dintre mediu și dezvoltare și ale procesului industrializării neraționale.Important este că întreg sistemul informativ formativ: televiziunile, revistele, ziarele ne comunică despre starea mediului și despre fenomenele ori evenimentele cu impact negativ asupra mediului .La nivel comunitar și internațional se caută modalitățile "eco" prin care se realizează echilibrul
Eco-educaţia, necesitate a mileniului III. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
pas de a fi otrăviți cu amoniu și trebuie să-și lase apa la decantat înainte de a o consuma. În Piatra Neamț, prea mult cupru în sol În urmă cu vreo 20 de ani, orașul părea să fie ferit de febra industrializării, dar efectele poluării provocate de autoturisme nu l-au ocolit. Solul din strada Mihail Sadoveanu, chiar din fața blocului D2, conține cupru în proporție de 62,7 mg/kilogram, când admisibil ar fi doar 20 mg/kg! Cam mult pentru un
Moldova şi poluarea. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cruţ Bianca, Humelnicu Cezar Daniel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1214]
-
dăruiește cu bucurie și simplitate, din plin, necondiționat, toate bunurile sale. Dar, de cele mai multe ori, omul n-a știut sau a uitat să protejeze aceste daruri pentru el și pentru generațiile următoare. În condițiile epocii contemporane, caracterizate prin creștere demografică, industrializare și prin acțiunea deseori necontrolată a omului asupra mediului, se pune tot mai acut problema protecției mediului înconjurător. În această problemă latura educativă are un rol determinant. Educația pentru mediu ne privește în egală măsură pe toți, adulți sau copii
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
substanțe aflate în atmosfera a radiațiilor ultraviolete. Impactul încălzirii globului terestru va fi dificil în special pentru țările sărace. Dezvoltarea economică necesită consum energetic sporit, cantități mari de resurse consumate, investiții. Ar fi incorect și practic imposibil să se stopeze industrializarea acelor țări slab dezvoltate economic pe motive ecologice. Cooperările internaționale pentru alegerea acelor variante tehnologice care să se integreze măsurilor ecologice sunt, de fapt, singura soluție a dezvoltării. IV) Poluarea solului Solul reprezintă un subsistem component al ecosistemelor terestre, rezultat
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
în viața de familie - familia este, de fapt, o „agenție educativă” căreia îi revin responsabilități pedagogice esențiale: asigurarea standardelor de viață ale copilului, crearea climatului necesar bunei formări, fundamentarea educației morale și civice, educația sexuală, orientarea profesională ș.a. Urbanizarea și industrializarea au modificat rapid viața de familie în secolul XX, iar aceste modificări vor continua și în secolul XXI, probabil și mai alert. În țările occidentale se vorbește de „noul stil de viață familială”, radical diferit de „vechiul stil”, specific secolului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
izbăvitoare. Încrederea în rațiune și în cunoașterea științifică din secolul al XIX-lea a fost confirmată prin punerea lor în practică în secolul XX - care a determinat o adevărată revoluție științifico-tehnică. Era omului-stăpân! Enciclopedia, Revoluția franceză, filosofia clasică germană și industrializarea muncii au impus diverse convingeri de infaibilitate: rațiunea dominantă, știința triumfătoare, adevărul transcendent, puterea nelimitată a educației asupra naturii umane etc. Criticismul kantian ajunsese însă la o distincție care a suscitat și mari îndoieli în legătură cu toate aceste convingeri. Ea privea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Aceste consecințe au culminat, catastrofic, în secolul XX, cu naționalismele, totalitarismele, tehnocrația, consumerismul, confruntările războinice de dimensiuni mondiale, posibilitatea cataclismelor atomo-nucleare ș.a.m.d. Per ansamblu, ar fi vorba despre o dezumanizare a omului în epoca modernă prin mecanizarea, automatizarea, industrializarea și tehnologizarea excesivă a vieții. Omul modern este mai puțin uman decât în oricare altă epocă anterioară. Condiționat rațional și tehnic, el este oricând capabil să declanșeze Holocaustul. Reumanizarea omului tehnologizat și raționalizat pare să fi devenit prima și cea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lumii comuniste românești apare, în multe privințe, într-o cu totul altă lumină. Care ar fi direcțiile demne de străbătut dintr-un asemenea unghi de analiză? Una posibilă ar fi, bunăoară, formele înguste de sociabilitate, specifice habitatului urban. Printre efectele industrializării forțate din primele două decenii de după 1947 s-a numărat și o dislocare masivă de populație. Dacă înainte de război ponderea demografică a orașelor era considerabil inferioară mediului rural (viața urbană fiind, prin tradiție, la noi, cosmopolită și mai curând elitară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în vârstă”. Cartea lui Câmpeanu a fost scrisă în România anilor 1986-1987 și a circulat clandestin. Autorul, fost activist și membru al partidului din ilegalitate, constată cu amărăciune că „România devine sub Ceaușescu țara cel mai prost hrănită din Europa”. Industrializarea forțată a viciat paradigma dezvoltării, alimentarea producției a însemnat subalimentarea producătorilor, introducerea controlului indivizilor prin raționalizarea produselor și inventarea instituției cozii. Observând viața oamenilor în ultimii ani ai lui Ceaușescu, sociologul Pavel Câmpeanu constată: „Dominată de goana după hrană, viața
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al țărilor vestice de la sfârșitul secolului al XIX-lea, adică cel de-al treilea ciclu al dezvoltării capitaliste, l-a avut asupra liderilor sovietici, în special asupra lui Lenin și Stalin (Chirot, 1999). Pe de altă parte, accentul pus pe industrializare, pe producția materială se explică și prin dogma determinismului economic formulată de Marx, potrivit căreia „producția” constituie „baza” pe care se înalță „suprastructura”, ca și prin faptul că puterea socială este strâns legată de proprietatea asupra mijloacelor de producție. În
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din domeniul uman sau al previziunilor sociale. O altă problemă este aceea a atractivității pe care „minunea” unor metode de „vindecare” o exercită încă asupra oamenilor. Individul neclarificat decenii la rând și căruia i s-au promis toate produsele „civilizației” industrializării forțate în schimbul „trădării” și vânzării sufletului, al uitării de sine s-a trezit, după 1990, nu numai singur, ci și gol spiritual. Am fost sclavii unor promisiuni materiale de mai bine, de parcă binele ar fi în posesia cuiva, însă acest
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
accidentalului, întâmplătorului de ceea ce este general necesar. Problema numărului este agravată aici de alte două probleme: a interdependenței și a interacțiunii. Problema interdependenței. Pentru a fi semnificative, faptele trebuie să fie reciproc independente. Ne interesează, de exemplu, modelul general al industrializării în primele faze ale revoluției industriale. Pentru aceasta dispunem de un număr relativ restrâns de țări - Anglia, Franța, Germania, SUA și alte câteva. Restul țărilor s-au industrializat mai târziu sau sunt pe cale de a se industrializa în prezent, dispunând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
model comun tehnologic și social, putând fi considerate astfel a fi doar un singur caz. Țările care actualmente se industrializează se influențează și ele reciproc în strategiile pe care le adoptă. În plus, ele sunt influențate și de modelul de industrializare din țările capitaliste dezvoltate. Lumea actuală nu este deci compusă din colectivități care evoluează independent, ci interdependent. Interdependența limitează însă dramatic variația naturală a fenomenelor sociale, restrângând astfel baza empirică a sociologiei. Interdependența fenomenelor sociale lasă fără răspuns întrebarea dacă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
originea într-o decizie socială. De aici trebuie începută analiza. Nu orice lanț cauzal este însă declanșat de o decizie. Sunt lanțuri cauzale declanșate de un fenomen social important - o criză economică, o epidemie -, de un proces social mai general - industrializare, urbanizare, creșterea nivelului școlar - sau o caracteristică structurală profundă a colectivității - productivitatea muncii, tipul de tehnologie, organizarea socialistă sau capitalistă. Toate acestea sunt cauze „îndepărtate”, indirecte, dar nu mai puțin importante. Putem în acest punct să definim un lanț cauzal
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unui fenomen efect- teoria stratificării sociale, a mobilității sociale, a calității vieții etc. - caută să dezvolte în jurul acestuia un complex cauzal explicativ. Teoriile simetrice, centrate pe un fenomen cauză, caută să desprindă efectele multiple ale unui fenomen social important - efectele industrializării, ale urbanizării, ale revoluției științifice și tehnice. Ca structură, cele două tipuri de teorii sunt similare; ele diferă doar ca orientare. În cele ce urmează ne vom opri asupra teoriilor cauzale centrate pe fenomenul efect. Variabilele cauzale abstracte sau endogene
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
apel la fapte cruciale provenite din observarea fenomenelor naturale. În sociologie însă, experimentarea în condițiide laborator este fundamental limitată. Cele mai multe fenomene sociale, având un caracter macroscopic, nu pot fi reproduse în laborator. Nu poți modela, încondiții de laborator, procesul de industrializare a unei țări sau evoluția unui oraș. Aceeași dificultate apare și în ceea ce privește testarea „tehnologiilor” sociale. Un inginer poate să testeze o nouă tehnologie, în mod izolat, în laboratorul său, fără relații cu întregul sistem de producție. El poate finisa până la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dus treptat la un mod de organizare a familiei pe care însă nimeni nu l-a planificat sau intenționat. Această observație este valabilă pentru toate formele de organizare socială. b) Toate consecințele neintenționate ale unor procese sociale: multiplele efecte ale industrializării asupra sistemului de valori, asupra modului de viață, organizării familiei, dar și efectele urbanizării etc. Nici aceste efecte nu au fost intenționate de nimeni. Ele modifică întreaga viață socială, schimbând treptat condițiile sale obiective. c) Evenimentele colective, produse ale interacțiunii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
criteriu de valoare. Dezvoltarea unei forme de organizare poate fi, din punct de vedere uman, bună sau rea. Conceptul de creștere este produsul unei viziuni economiste asupra dinamicii societății actuale. El se referă, în mod esențial, la dezvoltarea economică, prin industrializare, a societăților contemporane, fără a se lua în considerație transformările sociale mai generale, sau acestea sunt luate pur și simplu ca simple produse ale creșterii economice. Există în ultimele decenii o literatură foarte bogată dedicată schimbării sau transformării sociale (social
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
produse ale creșterii economice. Există în ultimele decenii o literatură foarte bogată dedicată schimbării sau transformării sociale (social change). În contextul acestei literaturi se are în vedere orice proces ce are ca rezultat modificări structurale sociale sau culturale: modernizarea sau industrializarea unei comunități, schimbarea unor modele culturale. Dispute în jurul ideilor de progres și evoluțietc "Dispute în jurul ideilor de progres și evoluție" Dacă ideea de istorie este mai veche, cea de progres și, în special, cea de evoluție sunt mult mai noi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
8.0% în Franța, 7.5% în Germania, 6.7% în Norvegia, 6.6% în Suedia. Cercetătorii din științele sociale au găsit mai multe explicații posibile. După Wilensky, nivelul venitului și cel al dezvoltării economice, precum și gradul de urbanizare și industrializare al unei țări au un efect major asupra efortului statului în asigurarea de bunăstare socială.2 După Peterson, fragmentarea regională a instituțiilor de guvernământ are un efect important.3 Alți teoreticieni au subliniat gradul de omogenitate rasială sau etnică a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
la succesul democrației. Astfel, am putea lansa ipoteza conform căreia cu cât avem o societate mai prosperă, cu atât este mai probabil ca o țară să aibă o democrație de succes. Nivelul de prosperitate economică este influențat de gradul de industrializare și totodată de gradul de militarizare, pentru că o armată puternică plătește multe salarii, pe de o parte, și, pe de altă parte, are nevoie de foarte multe bunuri. Totuși, gradul de militarizare într-o societate ar putea fi legat negativ
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a prevalat metoda monografică și cadrul teoretic complementar. Primele cercetări sociologice de amploare, coordonate de H.H. Stahl și Traian Herseni, au fost de tip monografic. Două lucrări rezultate din asemenea cercetări reprezentau un fel de monografii ale unui proces de industrializare/urbanizare. În acest context, s-au practicat și studii de caz cu un dublu obiectiv: să se identifice tendințe mai generale și să sprijine procesul de schimbare/dezvoltare. Treptat, metodologia cercetării monografice a fost abandonată. Ipoteza 9: Abordarea reformatoare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rând, ea era centrată la nivelul micro, neintrând În conflict cu teoria macro a „socialismului științific”. În al doilea rând, ea nu avea o culoare ideologică clară, putând fi ușor adaptată la programul, relativ neutru, al reformei societății socialiste românești: industrializare, migrare de la sat la oraș, asimilarea rezultatelor revoluției științifice și tehnice etc. În al treilea rând, ea a oferit o sursă foarte importantă În sfera metodologiei, rapid asimilată. Probabil că metodologia a fost elementul central al relansării sociologiei românești, conferindu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]