3,064 matches
-
O a doua problemă ce trebuie neapărat subliniată este cea legată de mărimea grupurilor. Chiar la un același nivel, grupurile pot fi de dimensiuni foarte diferite și o simplă extragere la sorți ar acorda șanse egale de apariție unor grupuri inegale, respectiv ar acorda șanse de apariție mai mari indivizilor din grupurile mai mici. Spre exemplu, în București, ca institute de învățământ superior avem - ca să reiau cazul eșantionului studențesc - și „Politehnica”, și „Conservatorul”, cărora nu le putem acorda aceeași șansă de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
apoi cele metodologice și, în fine, cele ce țin de organizarea și desfășurarea efectivă a investigației empirice. Fără a intra în detalierea tuturor acestor chestiuni, ne propunem o trecere în revistă a lor, în ordinea menționată, cu o tratare foarte inegală, pentru motivul că, pe de o parte, anumite lucruri sunt evidente și nu merită insistat prea mult asupra lor, impunându-se doar sublinierea câtorva dintre problemele mai delicate și având o importanță mai deosebită pentru succesul demersului științific al unei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ei se mai colorează. VIII Dimitrie Bolintineanu. «Simțualismulă și teroarea retoricii. „Iar poetul ei cel tînăr o privea cu Îmbătare, Și din liră curgeau note și din ochi lacrimi amare — Și astfel Bolintineanu Începu cîntecul său.” M. Eminescu Cu productivul, inegalul D. Bolintineanu, poezia română se deplasează spre sud, spre zona orientalo-mediteraneană, acolo unde se amestecă miturile. Florile Bosforului, Macedonele, puternicul poem Conrad inventează un spațiu liric În care natura este magică și pasiunile ating forme de delir. Eminescu va duce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a fi particularitatea spațiului poetic al lui Alexandrescu: loc de retragere, loc de provocare a istoriei, loc de incitație la rebeliune Împotriva prezentului, loc, În fine, În care meditația, reveria nu liniștesc spiritul, ci Îi sporesc melancoliile, incertitudinile”. „Cu productivul, inegalul D. Bolintineanu, poezia română se deplasează spre sud, spre zona orientalo-mediteraneană, acolo unde se amestecă miturile” (cu toate acestea poetul va „ține departe poezia lui sudică de orice mitologie”). În versurile sale natura bosforiană este „În egală măsură incitantă și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cromatidele, prin intermediul unor proteine. Centromerul împarte în două brațe cromatidele - un braț scurt notat convențional p, și un braț lung, notat q. După poziția centromerului, cromozomii pot fi: - metacentrici - cu brațele aproximativ egale și centromerul la mijloc; submetacentrici - cu brațele inegale și centromerul în afara zonei centrale; acrocentrici - cu centromerul spre un capăt al cromozomului. Telomerele sunt structuri specializate formate din ADN și proteine care acoperă capetele cromozomilor. Există și elemente care caracterizează doar unii cromozomi, ca, de exemplu, constricția secundară - o
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
era târziu atât pentru retragere cât și pentru a amâna răscoala. Observând navele spaniole cum înaintează compacte spre coastă, turcii virară brusc, luând-o spre largul mării, dispărând apoi imediat în zare; în alianța încheiată nu era prevăzută o confruntare inegală de forțe. Nu puteau exista speranțe de reușită s-a văzut clar pe loc și nu exista nici posibilitatea de a-i ține laolaltă pe răzvrătiți și nici cea de a da piept, într-un fel sau altul, cu covârșitoarele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de-al doilea, va fi pipernicit.” După cum observă Karl Popper, Platon sesizează faptul că “naturalismul constituie punctul vulnerabil din doctrina egalitaristă”, reacționănd cu dispreț și batjocură. Argumentul lui Platon se bazează pe presupoziția potrivit căreia, “tratamentul egal aplicat unor oameni inegali naște negreșit inechitatea”. De aceea, un cetățean nu este egal cu slugile sale, cu “muncitorul manual care e mai curănd aidoma unui animal”. Totodată, Platon introduce în operă sa Mitul Săngelui și Gliei, potrivit căruia: “Zeul... a amestecat aur în
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
600 persoane (adică 11% din populația totală) trăiesc în afara satului, într-un mediu pe care îl vom numi în lipsa unui termen mai bun "semiurban". Aglomerările pe care le plasăm sub acest termen acoperă trei feluri de realități de o importanță inegală; trebuie să ne îndreptăm spre trecut pentru a le descoperi geneza. Administrația, misiunea, compania, până în anii din urmă, au încercat, fiecare în parte, să ducă o acțiune autonomă de modelare a populației. Anii coloniali sunt puternic marcați de lupta, uneori
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
angajarea unor eforturi individuale. Avantajele cooperării sunt: motivație superioară din partea partenerilor pentru rezolvarea sarcinii, considerarea și respectul celorlalți colegi, o comunicare mai pronunțat simpatetică, având ca efect interstimularea, discuțiile, consfătuirea, intercunoașterea, prietenia. Ca dezavantaje s-ar putea menționa: participarea (uneori) inegală a partenerilor, pretexte de nemulțumire/insatisfacție (Golu, P., 2003) • relațiile concurențiale se referă la rivalitatea mutuală sau la confruntarea între două sau mai multe persoane în vederea atingerii unui scop indivizibil (sau în vederea obținerii unui beneficiu) ele au ca efecte pozitive
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mare decât au anticipat instituționaliștii. În termeni de sferă geografică, cadrul oferit de aliniere pentru o tranziție pașnică între principalele puteri este mult mai robust decât logica instituționalistă. În loc să se bazeze pe tipare ale interdependenței economice și instituționale, care sunt inegale în interiorul sistemului internațional, alinierea se bazează pe supravegherea și implicarea benignă a puterii hegemonice. Astfel, tiparul general al activității instituționalizate din cadrul modelului alinierii este mai extins decât anticipează teoria instituționalistă. De asemenea, atât neorealismul, cât și instituționalismul întâmpină anomalii în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistemului internațional (Goldgeier și McFaul, 1992, pp. 467-491). Robert Cooper oferă un model al structurii pe trei paliere, divizat într-un centru "postmodern", o periferie "premodernă" și o semi-periferie "modernă" (Cooper, 1998). Buzan sugerează un continuu, susținând că tiparele dezvoltării inegale vor produce, probabil, centre concentrice ale angajamentului față de normele unui nucleu, pe măsură ce sistemul internațional se maturizează (Buzan, 1993, p. 349). Fiecare dintre aceste abordări reprezintă un precedent puternic în literatură, în totalitate compatibil cu ipoteza potrivit căreia prăbușirea Uniunii Sovietice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Chinei a dezvoltat într-adevăr legături importante. În ultimii douăzeci de ani, interdependența economică a Chinei cu restul lumii a crescut foarte mult sub aspectul comerțului și investițiilor străine. Totuși, în termenii distribuției, interdependența economică a Chinei cu exteriorul este inegală între regiunile geografice chineze și între sectoarele industriale (Funabashi, 1994, pp. 35-36; Segal, 1994, pp. 34-52; Robinson, 1998, pp. 204-210). Mai mult, spre deosebire de Europa, Asia de Est nu a moștenit din perioada Războiului Rece regimuri internaționale bine dezvoltate pe o
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
valorizează suferința sau măcar o transfigurează în câteva speranțe, în celălalt. Tot religia stă, în plan practic, la originea unei diviziuni sociale între "virtuoși" profesioniștii religiei și masele de credincioși, diviziune fondată, în parte, pe cunoașterea religioasă care determină repartiția inegală a calificării religioase. Weber insistă deci, și el, pe aspectul diferențiator și conflictual al culturii (religioase). Analiza funcțiilor și efectelor religiei a fost transpusă în câmpul sociologiei culturii de către Bourdieu, care, dintre sociologii contemporani, se înscrie pe deplin în această
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și sociale. Cultura este un drept, în aceeași măsură ca și educația, locuința sau cetățenia. Integrare contra excludere O întreagă parte a sociologiei contemporane specializate în practicile culturale nu omite să demonstreze, bazându-se pe anchete, că există o integrare inegală a populațiilor. Punctul de vedere al exclușilor îi preocupă pe unii sociologi, care vor să-i alerteze pe responsabilii politici locali sau naționali. Practicile rămân prost repartizate, iar democratizarea culturală este redusă la a fi un proiect sau un legământ
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
indirect de stat și de consilierii săi din Direcțiile Regionale pentru Acțiune Culturală DRAC). Astfel, colectivitățile au semnat convenții de dezvoltare cu Direcțiile, în care se prevăd programe de formare destinate artiștilor și actorilor locali. De asemenea, dar în mod inegal, ele au participat la crearea și dezvoltarea unor noi centre culturale, a unor noi mediateci și săli de spectacol (specializate și polivalente), a unor școli de muzică. Demersul se aseamănă cu cel al construcției de colegii și licee, care ține
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
să dispară diferențele dintre agenți" (1997, p. 55). Însă tocmai acestea din urmă justifică specificul activității de analiză sociologică! ("Așa cum știm, numai diferențele, contradicțiile și inegalitățile alimentează în mod util cunoașterea sociologică [...]. Nu există altă sociologie decât cea a raporturilor inegale și a figurilor diferențiatoare", scrie, în acest spirit, Jean-Claude Passeron, 1991, p. 247). Bourdieu critică teoriile pieței deoarece ele dezvoltă o concepție a agentului lipsit de putere, a unei oferte și a unei cereri imanente construite în afara oricărei istorii. Suntem
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
asupra bunurilor culturale: fie ele se adaptează unei cereri preconstituite, ca aceea a industriilor culturale. Ideal-tipul, pentru acest caz, este cel al bunurilor jurnalistice, produse ale unei "scriituri" industriale; fie se mențin în afara oricărui public imediat. Bourdieu evocă gradul lor inegal de legitimitate. El se raportează la instanțele care le consacră, la independența producătorilor și la înclinațiile estetice ale publicurilor. Din acest punct de vedere, el distinge trei tipuri de bunuri (1971), după un mod continuist: bunuri legitime (muzica și literatura
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și să mute aici. Cum puterile de a crea rezultate egale sunt concentrate în mâinile celor cărora le-au fost încredințate, așa cum a fost cazul în egalitara din punct de vedere oficial Uniune Sovietică, cei cu puteri politice și legale inegale vor fi tentați să își folosească acele puteri pentru a dobândi venituri sau acces la resurse, inegale. Și logica și experiența arată că tentativele deliberate de a atinge venituri egale sau "drepte" sau orice alt tipar diferit de cel generat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
le-au fost încredințate, așa cum a fost cazul în egalitara din punct de vedere oficial Uniune Sovietică, cei cu puteri politice și legale inegale vor fi tentați să își folosească acele puteri pentru a dobândi venituri sau acces la resurse, inegale. Și logica și experiența arată că tentativele deliberate de a atinge venituri egale sau "drepte" sau orice alt tipar diferit de cel generat de ordinea spontană a pieței, sunt de regulă auto-ruinătoare, pentru simplul motiv că aceia care dețin puterea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
paradoxal la întîlnirea iminentă cu limita de nedepășit a morții. Ca soluție a libertății, destinul este o încercare de a înfrînge democrația morții, deci gândul că în fața confruntării cu aceeași limită absolută toate viețile devin egale. Datorită destinului oamenii ajung inegali în fața morții, căci posibilitatea administrării felurite a lotului finitudinii dă o șansă de originalitate fiecărei vieți în parte. Destinul reprezintă exersarea maximei libertăți în cadrul finitudinii ca nelibertate supremă. * Disfuncțiile libertății în raport cu realizarea destinului pot fi determinate ca maladii de destin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
s-a distribuit, ca libertate, în om. Tocmai pentru că potențialul dinamic al fiecărei vieți cade în afara alegerii noastre, noi nu avem același elan al depășirii și aceeași intuiție a posibilului, nu ne putem fixa și atinge țeluri la fel de dificile. - Această inegală distribuție a libertății este premisa îndepărtată a maladiilor de destin. Spre deosebire de "crinii cîmpului" și "păsările cerului", care nu se pot abate de la țelul care le-a fost fixat - singurul pe care au să-l împlinească -, omul se poate amăgi, poate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
există putința de a câștiga sau, deopotrivă, de a pierde libertatea, istoria lumii este lupta fără sfârșit dintre veghea voinței în vederea eliberării și lenea universală a supunerii necondiționate. ADAOS. Întregul scenariu al puterii descris până acum se bazează pe distribuirea inegală a libertății, simultan cu existența unei aspirații către libertate egal distribuite. De aici ideea unei duble consimțiri: consimțirea la călăuzire, deci la exercitarea puterii în numele libertății dobândite, și consimțirea la faptul de a fi călăuzit, ca formă de libertate a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dacă ar fi renunțat la războiul lui cu poporul român. Căci ce se poate întîmpla când o lichea bine instruită sare la bătaie cu un popor care abia se mai ține pe picioare? Este evident că lupta dintre ei e inegală: nimeni nu-i dă poporului român o emisiune de televiziune în care el să stea la o masă pe care se află când volume de versuri (pe care să le poată mângâia la răstimpuri), când un dosar de securitate folosit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care nu se credea capabil, și femeia de 35 de ani, îndrăgostită de aforismele sale, frumoasă, snoabă și știind exact când anume relația lor trebuie mutată din spațiul "rătăcirii erotice" în cel al "prietenei pure" ― lupta este din capul locului inegală. Cioran joacă după un scenariu pe care, de la un cap la altul, îl scrie și îl regizează tânăra nemțoaică. 24 noiembrie Nu reușesc să mă desprind de povestea ciorani-ană. Al doilea lucru care m-a izbit în această relație dezgropată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
faimoase de tipi care aveau comportament de funcționari conștiincioși în cultură, care scriau dimineață de dimineață și cu porția: Balzac, Thomas Mann, Julien Green, Sadoveanu, Eliade ― minimum șase-șapte pagini pe zi. Stilul meu e "heirupist", datorită succesiunii infinite de umori inegale. "Mă învîrt în jurul cozii" (expresie oltenească), pierd timpul, negociez cu mine, protestez amânând în fața iminenței, orice "termen" mă pune în stare de insurecție. Totul e de fapt o pregătire înfrigurată, un trac prelungit (care se poate întinde pe perioade de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]