5,050 matches
-
Adam Smith, promova ideea pieței ca mecanism autoreglator, mână învizibilă care va sancționa, corecta și reechilibra raporturile dintre actorii economici. Mai mult decât atât, piața este văzută ca un furnizor echidistant de bunăstare, cel mai bun mijloc de eliminare a inegalităților și a privilegiilor, în timp ce statul, prin influențarea schimbului competitiv, crearea monopolurilor, protecționism și ineficiență, încurajează diferențele de clasă, inegalitățile și privilegiile. Smith se opune, deci, oricărei intervenții a statului în mecanismele economice. Poziția sa este explicabilă dacă avem în vedere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
economici. Mai mult decât atât, piața este văzută ca un furnizor echidistant de bunăstare, cel mai bun mijloc de eliminare a inegalităților și a privilegiilor, în timp ce statul, prin influențarea schimbului competitiv, crearea monopolurilor, protecționism și ineficiență, încurajează diferențele de clasă, inegalitățile și privilegiile. Smith se opune, deci, oricărei intervenții a statului în mecanismele economice. Poziția sa este explicabilă dacă avem în vedere contextul în care acesta își elaborează teoria: „Pe alocuri, scrierile lui Smith seamănă cu cele ale lui Marx (...) Nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
serviciilor sociale (analizat prin măsura în care indivizii își pot procura bunuri, independent de participarea pe piață); • impactul distribuției serviciilor și ajutoarelor (analizat ca măsura în care sistemul de impozitare și de ajutoare contribuie la reducerea sau, dimpotrivă, la creșterea inegalităților sociale); • mixtura stat-piață în asigurarea pensiilor (Esping-Andersen, 1990). Conform acestei logici de grupare, țările scandinave formează modelul social-democrat, a cărui caracteristică principală este orientarea statului către reducerea inegalităților și a diferențelor de venit. În cazul acestor țări, sistemele de securitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de impozitare și de ajutoare contribuie la reducerea sau, dimpotrivă, la creșterea inegalităților sociale); • mixtura stat-piață în asigurarea pensiilor (Esping-Andersen, 1990). Conform acestei logici de grupare, țările scandinave formează modelul social-democrat, a cărui caracteristică principală este orientarea statului către reducerea inegalităților și a diferențelor de venit. În cazul acestor țări, sistemele de securitate socială sunt generoase, indivizii fiind îndreptățiți, în baza cetățeniei, la beneficii sociale pentru o gamă largă de riscuri. Ocuparea este obiectivul principal al acestor politici, motiv pentru care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cel de-al treilea model descris de autor este cel conservator-corporatist, specific Germaniei, Austriei, Franței, Luxemburgului și Belgiei. Țările corporatiste sunt caracterizate prin scheme de asigurare a protecției sociale concepute și adresate în funcție de grupul ocupațional de care aparține individul. Reducerea inegalităților de venit prezentă în politicile scandinave este mai puțin importantă aici, sistemul de protecție socială prezervând inegalitatea de pe piața muncii. Legătura dintre contribuțiile la asigurări sociale și beneficiile primite, devine, astfel, motorul acestor sisteme de protecție socială. Ca urmare a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Belgiei. Țările corporatiste sunt caracterizate prin scheme de asigurare a protecției sociale concepute și adresate în funcție de grupul ocupațional de care aparține individul. Reducerea inegalităților de venit prezentă în politicile scandinave este mai puțin importantă aici, sistemul de protecție socială prezervând inegalitatea de pe piața muncii. Legătura dintre contribuțiile la asigurări sociale și beneficiile primite, devine, astfel, motorul acestor sisteme de protecție socială. Ca urmare a orientării statelor corporatiste către asigurarea bunăstării prin muncă sau prin beneficii asociate acesteia (alocații de șomaj generoase
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
astăzi despre evoluția politicilor sociale. O opinie larg acceptată în rândul teoreticienilor domeniului este aceea că deschiderea economiilor naționale și intrarea acestora în relațiile de schimb globalizate determină o scădere a importanței s.b., subminează ideologia protecției sociale și legitimează inegalitatea. Astăzi, odată cu relativul declin al statului-națiune, cheltuielile sociale scad, în condițiile în care se apreciază că mai importante decât nivelul de trai al cetățenilor sunt cheltuielile pe care statul este dator să le realizeze pe scena internațională și grija acestuia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a sărăciei s-au dezvoltat adesea cu întârziere și cu dificultăți în privința modului în care au fost proiectate. În primii ani după revoluție nu a existat un program specific de combatere a sărăciei, în ciuda creșterii dimensiunilor fenomenului și a accentuării inegalității sociale. În 1995, a fost instituită o primă variantă a sistemului de ajutor social, însă precaritatea aranjamentelor instituționale (finanțarea exclusiv de la bugetul autorităților locale) a condus la o blocare treptată a sistemului (în 2001, doar 5% dintre primării mai acordau
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
umane, capital financiar, materii prime) dinspre „satelit” către „metropolă”. O altă formă de dependență este subliniată de HYPERLINK \l "Cardoso" Cardoso (1972) și HYPERLINK \l "Falleto" Cardoso și Falleto (1979) - cea a săracilor față de bogați sau față de suportul statului bunăstării, inegalitatea, sărăcia și excluziunea socială a acestora accentuându-se pe măsura ce crește decalajul dintre „centru” și „periferie”. Apare, astfel, un cerc vicios în care inegalitatea socială generează și, în același timp, este cauzată de subdezvoltare; cu alte cuvinte, un cerc
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Falleto" Cardoso și Falleto (1979) - cea a săracilor față de bogați sau față de suportul statului bunăstării, inegalitatea, sărăcia și excluziunea socială a acestora accentuându-se pe măsura ce crește decalajul dintre „centru” și „periferie”. Apare, astfel, un cerc vicios în care inegalitatea socială generează și, în același timp, este cauzată de subdezvoltare; cu alte cuvinte, un cerc al dublei dependențe care face ca ieșirea din subdezvoltare să fie foarte problematică. Criticii acestei teorii reclamă faptul că susținătorii teoriei (sub)dezvoltării sociale pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
monetare. Cum era de așteptat, schimbările din economie au fost intens contestate sub aspect politic și chiar rolul statului a fost el însuși politizat. Au apărut categorii de câștigători și perdanți în urma proceselor de transformare, ca rezultat al creșterii nivelurilor inegalității și sărăciei. Corupția și pericolul ca nouă formă de organizare economică și politică să ia caracterul „capitalismului politic”, în care deținători de capital politic, cu acces la centrele de putere în stat, ar fi avut posibilitatea de a transforma imediat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
realizare a justiției: justiție comutativă (aplicabilă între indivizi egali între ei, pentru care orice schimb are aceeași valoare), justiție distributivă sau proporțională (fiecare trebuie să primească, să fie recompensat în funcție de eforturile, meritele sale) și justiție corectivă (aplicabilă în situații de inegalitate dintre indivizi, dintre indivizi și stat, care presupune intervenția unei a treia părți în procesul de schimb, realizată pe baza unor norme morale sau politice). Ideile asupra justiției și echității în lumea medievală au evoluat sub semnul contradicției dintre curentul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de schimb, realizată pe baza unor norme morale sau politice). Ideile asupra justiției și echității în lumea medievală au evoluat sub semnul contradicției dintre curentul teologic, religios și tendințele laice. De la începuturile creștinismului, Biserica a asociat justiția cu divinitatea, iar inegalitățile dintre oameni erau, în viziunea Bisericii, rezultatul voinței lui Dumnezeu. Deși oamenii sunt egali între ei, iar adevărul, dreptatea sunt calități naturale ale acestora, datorită „păcatului originar” ei au devenit incapabili de a înțelege și de a aplica justiția ideală
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
aplica justiția ideală. Din acest motiv, dreptul de a judeca îi revine puterii divine, iar faptul că unii oameni primesc sau dețin mai mult decât alții este explicat prin meritele și virtuțile pe care aceștia le au în fața lui Dumnezeu. Inegalitățile dintre oameni nu mai pot fi acceptate ca fiind rezultatul voinței lui Dumnezeu atât timp cât, afirma Montesquieu în celebra lucrare Despre spiritul legilor, toți oamenii au fost creați egali și toți au primit de la Creator anumite drepturi inalienabile. La rândul său
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fi reluată în a doua jumătate a secolului XX de către J. Rawls în celebra sa lucrare Teoria justiției, unde va elabora o teorie a justiției bazată pe echitate. Echitate vs libertate: perspective liberale Scopul justiției sociale constă în a reduce inegalitățile sociale, economice, politice dintre oameni, rezultate ca urmare a modului de funcționare a principalelor instituții ale societății. Pentru unii dintre susținătorii liberalismului (J.S. Mill, A. Smith, F. Hayek R. Nozick etc.) inegalitățile dintre oameni trebuie reduse fără a se restrânge
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
liberale Scopul justiției sociale constă în a reduce inegalitățile sociale, economice, politice dintre oameni, rezultate ca urmare a modului de funcționare a principalelor instituții ale societății. Pentru unii dintre susținătorii liberalismului (J.S. Mill, A. Smith, F. Hayek R. Nozick etc.) inegalitățile dintre oameni trebuie reduse fără a se restrânge însă în vreun fel libertățile individuale. Pentru A. Smith, un individ își poate urmări propriul interes cu condiția de a nu încălca legea justiției. În schimb, pentru F. Hayek, justiția socială este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și hazardului, șansei. Acesta din urmă este caracteristic unei economii de piață libere și, în consecință, a-ți propune să-l corectezi înseamnă a pune în discuție însăși economia de piață. R. Nozick propune o teorie a justiției în care inegalitățile dintre indivizi sunt perfect justificate dacă cei care dețin mai mult nu au încălcat drepturile altora; de aceea, el propune o egalizare a drepturilor între oameni și nimic mai mult. Statul, puterile publice trebuie, în concepția majorității reprezentanților liberalismului, să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
diferențiere și a modalităților în care se realizează. V. Pareto și L. Walras susțin că, într-o economie de piață liberă, intervenția statului în redistribuirea veniturilor este legitimă, cu condiția ca eficacitatea economică să nu fie pusă în pericol. Diminuarea inegalităților - condiție a dezvoltării economice și sociale Inegalitățile într-o economie de piață pot să constituie o motivație pentru indivizi în sensul implicării mai active a acestora în creșterea propriei stări de bunăstare dar, susțin și Keynes și adepții săi, acest
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
realizează. V. Pareto și L. Walras susțin că, într-o economie de piață liberă, intervenția statului în redistribuirea veniturilor este legitimă, cu condiția ca eficacitatea economică să nu fie pusă în pericol. Diminuarea inegalităților - condiție a dezvoltării economice și sociale Inegalitățile într-o economie de piață pot să constituie o motivație pentru indivizi în sensul implicării mai active a acestora în creșterea propriei stări de bunăstare dar, susțin și Keynes și adepții săi, acest lucru poate fi posibil și în condițiile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o economie de piață pot să constituie o motivație pentru indivizi în sensul implicării mai active a acestora în creșterea propriei stări de bunăstare dar, susțin și Keynes și adepții săi, acest lucru poate fi posibil și în condițiile unei inegalități mai reduse. Guvernele, în opinia acestora, pot, și chiar trebuie, să intervină prin instrumente proprii în gestionarea bunurilor și a nivelului de angajare a forței de muncă. În analizele sale, Lord Beveridge (părintele securității sociale britanice) dezvoltă teoria lui Keynes
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și susține ideea de a asigura ocuparea deplină, respectând într-o mare măsură mecanismele unei piețe libere. În timpul celor „30 de ani glorioși” (1945-1975), teoria lui Keynes a funcționat cu succes: creșterea economică a contribuit în mod favorabil la diminuarea inegalităților socioeconomice dintre oameni, la facilitarea accesului la toate tipurile de servicii sociale etc. La începutul anilor ’80 , odată cu criza economică, economiștii, și nu numai, anunțau „moartea lui Keynes” și „criza statului bunăstării”. Era tot mai des susținută ideea reducerii drepturilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se sprijină pe faptul că, intervenția publică în domenii precum sănătatea, educația, transportul etc. sunt generatoare de egalitate (egalitate în ceea ce privește accesul la serviciile publice), cu efecte pozitive asupra creșterii economice (teoria creșterii endogene). Pe fondul înăspririi condițiilor economice, a accentuării inegalităților dintre indivizi, dezbaterile asupra justiției sociale s-au intensificat. Una dintre cele mai importante abordări ale justiției sociale, cea care a generat cele mai vii dezbateri, este lansată de către J. Rawls în lucrarea Teoria justiției sociale publicată în 1971. J.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la bază două principii: principiul libertății, potrivit căruia „orice individ este îndreptățit la cea mai comprehensivă libertate de bază, care să fie compatibilă cu același tip de libertate pentru ceilalți indivizi” (J. Rawls, apud Pop, 2002, p. 412). principiul diferenței - „inegalitățile sociale și economice trebuie astfel distribuite încât: - să fie în beneficiul cel mai mare al celor mai puțin favorizați - să permită tuturor, în condiții de egalitate și oportunități corecte, să acceadă la pozițiile și funcțiile asociate acestor poziții inegale” (J.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asupra justiției sociale, echitate, egalitate sunt din ce în ce mai des asociate cu cele legate de dezvoltare durabilă (vezi dezvoltare durabilă), coeziune socială și economică, considerate a fi cel mai bun resort al competitivității și creșterii economice și, în consecință și al diminuării inegalităților dintre oameni. În definirea conceptului de dezvoltare durabilă se insistă asupra faptului că acțiunile fiecăruia dintre noi au efecte nu numai asupra celorlalți, contemporani cu noi, ci și asupra generațiilor viitoare. Justiție socială și echitate înseamnă, din acest punct de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Ancheta Europeană asupra Valorilor (European Values Survey). Rezultatele studiului au pus în evidență prioritățile europenilor în materie de justiție. Astfel, s-a constatat faptul că prioritară sunt asigurarea nevoilor de bază pentru toți cetățenii, urmată de recunoașterea meritelor și eliminarea inegalităților majore de venit dintre indivizi. (Forse și Parodi, 2006). În România, studiile întreprinse până în prezent în acest sens au pus în evidență diferențe semnificative între societatea românească și societățile din țările capitaliste dezvoltate sau cele din țările foste socialiste în ceea ce privește
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]