5,599 matches
-
care conduce o operație militară pe teritoriul statului român, cu toate că Statul Major al Apărării nu poate fi subordonat, este neîntemeiată. ... 78. Curtea reține că principiul loialității constituționale - fără consacrare constituțională expresă, dar a cărui importanță în cadrul mecanismelor inerente statului de drept a fost relevată printr-o jurisprudență constantă a instanței constituționale - este invocat din perspectiva inițierii de către Guvern a proiectului Legii privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, în
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
2012, Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 55). ... 40. În jurisprudența precitată, Curtea a mai reținut că bicameralismul nu înseamnă, însă, ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
mod corespunzător, prin stabilirea unei soluții legislative alternative/complementare, care nu se abate de la forma adoptată de Camera de reflecție, în condițiile în care aceasta este mai cuprinzătoare sau mai bine articulată în cadrul ansamblului legii, cu realizarea anumitor coroborări inerente oricărei modificări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 21 februarie 2017, paragrafele 37 și 38, sau Decizia nr. 377 din 31 mai
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
două Camere ale Parlamentului, prin care să fi fost modificate substanțial chiar obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, întrucât conținutul normativ al amendamentelor adoptate de către Camera decizională au vizat exclusiv anumite clarificări conceptuale (completarea/modificarea unor definiții) sau coroborări inerente modificărilor instituite ori au reglementat termene noi, păstrând însă concepția de ansamblu a legii criticate. ... 43. Or, în aceste condiții, nu se poate reține că ar exista o configurație semnificativ diferită între forma legii criticate adoptate de Senat și forma
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
naturale de retenție a apei (MNRA) și infrastructura verde ("măsuri verzi"), în procesul de realizare a PMRI pentru cel de-al doilea ciclu de implementare. De fapt, metodologia Programului de Măsuri a fost elaborată punând accent asupra identificării și evaluării inerente a oportunităților privind măsurile verzi în cadrul strategiilor privind riscul la inundații. Acestea pot fi măsuri ce abordează riscurile și hazardurile la inundații identificate, precum și măsuri de reducere a acestora în vederea diminuării impactului asupra mediului a altor măsuri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
părțile procesului penal într-o situație dezavantajoasă față de procuror, aspect ce contravine dreptului la un proces echitabil. ... 41. Cu privire la același principiu al egalității armelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că acesta reprezintă unul dintre elementele inerente conceptului de proces echitabil și că presupune ca fiecărei părți să i se dea posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă față de adversarul său (a se vedea
DECIZIA nr. 50 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296586]
-
competență a legiuitorului. Cât privește nivelul de previzibilitate al normelor legale criticate, Curtea reamintește că normele juridice se caracterizează printr-un anumit grad de generalitate, necesar asigurării supleței în scopul adaptabilității și aplicării acestora la situații de fapt prin operațiunea inerentă de interpretare juridică, operațiune care, dată fiind calificarea destinatarilor normei criticate în cazul de față, de profesioniști ai dreptului (avocați, pe de o parte, și judecători, pe de altă parte), se prezumă în mod rezonabil că nu ridică dificultăți. ... 28
DECIZIA nr. 518 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277098]
-
de retenție a apei (MNRA) și infrastructura verde ("măsuri verzi"), în procesul de realizare a P.M.R.I. pentru Ciclul II de implementare. De fapt, Metodologia de elaborare a Programului de Măsuri a fost elaborată punând accent clar asupra identificării și evaluării inerente a oportunităților privind măsurile verzi în cadrul strategiei privind riscul la inundații. Acestea pot fi măsuri de protecție împotriva inundațiilor ce abordează riscurile și hazardurile la inundații identificate, precum și măsuri de reducere a acestora în vederea diminuării impactului asupra
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290539]
-
și nu circumstanțiază situația creditelor reeșalonate sau restructurate. Instituirea unui anumit prag valoric al fluctuației valutare, respectiv de 52,6%, nu respectă riscul supraadăugat al contractului de credit, din perspectiva realității economico-sociale, și nici nu are în vedere granița dintre riscul inerent contractului și cel supraadăugat. Se apreciază că pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 52/2020 este lipsit de claritate și previzibilitate și nu respectă Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, întrucât nu lămurește care sunt criteriile obiective pentru
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 161. O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că, dacă se atinge o asemenea diferență valorică între cursul monedei străine de la momentul contractării creditului și cel de la momentul invocării impreviziunii, intervenirea impreviziunii este prezumată, iar debitorul are opțiunea de a da
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
obligației lunare de plată determinată de creșterea dobânzii trebuia să fie de 50%-100%, ci doar să asigure că este o fluctuație rațională luată în calcul și care previne arbitrarul. Or, cele de mai sus indică o abatere de la riscul inerent contractului de credit. Prin urmare, art. 4 alin. (1^1) lit. b), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 166. Cu privire la criticile de
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020, paragraful 105). Securitatea juridică a persoanei se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și a libertăților fundamentale (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
instanțelor judecătorești rolul de a verifica și de a evalua, în mod individualizat și prin raportare la toate circumstanțele cauzei, condițiile de incidență a nulității, astfel ca, prin acțiunea lor, să contribuie la realizarea securității juridice a persoanei, garanție constituțională inerentă statului de drept. ... 84. În consecință, îi revine judecătorului cauzei, în calitate de suveran al actului de justiție, potrivit art. 124 alin. (1) și (3) din Constituție, rolul ca, pentru soluționarea acțiunii în anularea actului administrativ individual pendinte la data
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice care consacră securitatea juridică a persoanei și a raporturilor juridice, concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și a libertăților fundamentale (a se vedea Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018
DECIZIA nr. 573 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299870]
-
recalculare a pensiilor militare de stat. Astfel, se apreciază că nu este justificată argumentarea Curții potrivit căreia, pentru motive de echitate, ca măsuri de protecție socială, prin recalcularea și recorelarea pensiilor anterior stabilite se urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați ulterior intrării în vigoare a noii reglementări, deoarece cuantumul majorității pensiilor militare de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 este inferior celui al pensiilor militare anterioare calculate potrivit principiului contributivității
DECIZIA nr. 553 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299910]
-
neconstituționalitate. ... 31. Guvernul, în Dosarul nr. 1.160D/2022, luând în considerare jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, și ținând cont de faptul că recalcularea pensiilor este o măsură care urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări, apreciază că excepția este neîntemeiată. ... 32. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu
DECIZIA nr. 553 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299910]
-
1 ianuarie 2016 este neîntemeiată. ... 39. Ca urmare a procesului de recalculare a pensiilor, pot rezulta diferențe între, pe de o parte, cuantumul pensiei aflate în plată și, pe de altă parte, cuantumul pensiei astfel recalculate, dar aceste diferențe sunt inerente procesului de reintroducere a pensiilor de serviciu. Acestea sunt generate de modalitatea diferită de calcul al unei pensii de serviciu și al unei pensii contributive, care reflectă deosebirea de natură dintre cele două tipuri de pensii. Astfel, cuantumul pensiei de
DECIZIA nr. 553 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299910]
-
de neconstituționalitate. ... 16. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte
DECIZIA nr. 95 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300351]
-
privire la probabilitatea materializării unui astfel de risc. În plus, mai jos sunt descriși și factorii care pot fi relevanți în scopul evaluării riscurilor de piață asociate titlurilor de stat. Emitentul consideră că factorii descriși mai jos reprezintă principalele riscuri inerente unei investiții în titluri de stat, însă abilitatea Emitentului de a plăti dobânda sau principalul sau de a îndeplini alte obligații în legătură cu titlurile de stat poate fi afectată și de alți factori de risc suplimentari sau de incertitudini
ORDIN nr. 1.086 din 30 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299580]
-
să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul. ... 71. Sub aspectul cerințelor de calitate a legii, o altă chestiune invocată a fost aceea a stabilirii procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că dacă se atinge o asemenea diferență valorică între cursul monedei străine de la momentul contractării creditului și cel de la momentul invocării impreviziunii, intervenirea impreviziunii este prezumată, iar debitorul are opțiunea de a da
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
lunare de plată determinată de creșterea dobânzii trebuia să fie de 50%-100%, ci doar să se asigure că este o fluctuație rațională luată în calcul și care previne arbitrarul. Or, cele de mai sus indică o abatere de la riscul inerent contractului de credit. Prin urmare, art. 4 alin. (1^1) lit. b), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție. ... 75. Referitor la criticile de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 97 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299788]
-
decembrie 2020 și Decizia nr. 1.056 din 14 noiembrie 2007). ... 31. Cu privire la critica formulată referitoare la nerespectarea art. 47 alin. (2) din Constituție, se arată că recalcularea pensiilor este o măsură care urmărește înlăturarea, în timp, a discrepanțelor inerente existente între cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări. Or, o asemenea operațiune tehnică nu este de natură să contravină textului constituțional antereferit, fiind, în același timp și conformă cu jurisprudența
DECIZIA nr. 126 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299850]
-
legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice care consacră securitatea juridică a persoanei și a raporturilor juridice, concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și a libertăților fundamentale (a se vedea Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018
DECIZIA nr. 498 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299863]