553,290 matches
-
Paul Goma, Vladimir Tismăneanu presupune că N. Manolescu ar fi publicat, după mineriada din iunie 1990, un interviu cu șeful statului în care ar fi scris „Omul Ion Iliescu” cu „O” mare. Deși chiar Vladimir Tismăneanu se îndoiește de veridicitatea informației („De ce trebuia să scrie Om cu «O» mare și nu văd de ce dumneavoastră ați fi dorit să scrie Om cu «O» mare”- p. 256), ambiguitatea rămîne. În realitate, formula era un citat dintr-un alt scriitor, menită să ilustreze pierderea
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
că e ostracizat de intenția educatoare, că e tras în jos de repetitivitatea ticăită ce vine de la catedră, menită să fixeze cunoștințele. Un alt păcat al unor astfel de cărți, sortite să ofere, în puține pagini, un stoc esențial de informație de tipul literatura română în zece lecții, e senzația că originalitatea argumentației și inovația sunt abandonate în schimbul generalizării așezate, molcome. Nu același lucru se întâmplă cu interpretarea pe care ne-o propune Cornel Moraru: Titu Maiorescu - monografie, antologie comentată, receptare
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
tot mai accelerată a memoriei mamei, ajunsă la anii înaintați ai senectuții... În loc să asiste neputincios la agravarea amneziei, fiul se decide să reconstituie acel trecut evanescent, tezaurizînd toate detaliile furnizate de povestirile mamei, de albumele de fotografii ale familiei, de informațiile documentare. Și pornește la drum - obținînd din partea mamei promisiunea că îl va aștepta pînă cînd se va reîntoarce din București. Amîndoi se țin de cuvînt. Mama reintră în posesia îndepărtatei sale copilării și tinereți, prin povestirile fiului care în Bucureștiul
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
care domnea în primul sfert al veacului al XX-lea acolo, despre Calea Victoriei, despre Promenada care a existat... În spatele descrierilor din roman se ascund și multe studii; am consultat numeroase documente fotografice, am recurs însă și la alte izvoare de informație. Personajele cărții s-au dezvoltat odată cu scrierea ei, au dobîndit o dinamică proprie, o existență care transgresează elementul biografic. Nu am fost interesat în primul rînd de istoria familiei, ci de caracterul exemplar pe care destinul acestei familii îl dezvăluie
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
are evident o importanță majoră în studiul vieții și al atît de complexelor ei corelații. Dar a face din genetică un principiu universal - mi se pare fals. Tocmai în procesele conștiinței umane, ale conexiunilor ei, există forme de transmitere a informațiilor mult mai subtile și mai durabile. De aceea cred că în anumite situații cineva poate fi "mai elvețian" fără ca originile sale să fie în vreun fel elvețiene.Trebuie să încetăm să mai favorizăm apariția unor fenomene atît de cumplite precum
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
dl Becali, nu doar fiindcă nu i s-a oferit o astfel de funcție, dar și fiindcă are altă orientare politică decît președintele P.N.G.. Ce avea de făcut Evenimentul zilei? Să publice replica și să-și ceară scuze pentru inexactitatea informației. În loc de asta, dl Dan Tăpălagă vine (miercuri, 7 aprilie) cu un răspuns grobian, bătîndu-și joc de dl Tismăneanu și de dl Becali. Opiniile ziaristului despre cei doi nu sînt în discuție. În discuție e faptul că informația din ziar nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
scuze pentru inexactitatea informației. În loc de asta, dl Dan Tăpălagă vine (miercuri, 7 aprilie) cu un răspuns grobian, bătîndu-și joc de dl Tismăneanu și de dl Becali. Opiniile ziaristului despre cei doi nu sînt în discuție. În discuție e faptul că informația din ziar nu era conformă cu adevărul și fusese dezmințită. Atît și nimic mai mult. De ce să n-o retragi, cu scuzele de rigoare? De ce să dai cu bîta? Tot tu, ziarist onest, care n-ai verificat știrea... l Tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
mult. De ce să n-o retragi, cu scuzele de rigoare? De ce să dai cu bîta? Tot tu, ziarist onest, care n-ai verificat știrea... l Tot o dezinformare: în numărul următor din revista 22, dl Mihnea Berindei, răspunde unei alte informații false. Pusă în circulație de o distinsă colaboratoare a ziarului ZIUA, informația a fost preluată de dl Turcescu în emisiunea d-sale 100% de la Realitatea românească, sub forma unei întrebări adresată fostului președinte al României. Și, deși informația era, evident
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
dai cu bîta? Tot tu, ziarist onest, care n-ai verificat știrea... l Tot o dezinformare: în numărul următor din revista 22, dl Mihnea Berindei, răspunde unei alte informații false. Pusă în circulație de o distinsă colaboratoare a ziarului ZIUA, informația a fost preluată de dl Turcescu în emisiunea d-sale 100% de la Realitatea românească, sub forma unei întrebări adresată fostului președinte al României. Și, deși informația era, evident, absurdă, dl Constantinescu, întrebat dacă știa, a răspuns cu o candoare dezarmantă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
unei alte informații false. Pusă în circulație de o distinsă colaboratoare a ziarului ZIUA, informația a fost preluată de dl Turcescu în emisiunea d-sale 100% de la Realitatea românească, sub forma unei întrebări adresată fostului președinte al României. Și, deși informația era, evident, absurdă, dl Constantinescu, întrebat dacă știa, a răspuns cu o candoare dezarmantă: da, știa de ce se pusese la cale contra d-sale. Nu contează conținutul informației. Ci doar felul în care un zvon sau o bîrfă devin știre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
românească, sub forma unei întrebări adresată fostului președinte al României. Și, deși informația era, evident, absurdă, dl Constantinescu, întrebat dacă știa, a răspuns cu o candoare dezarmantă: da, știa de ce se pusese la cale contra d-sale. Nu contează conținutul informației. Ci doar felul în care un zvon sau o bîrfă devin știre de presă, iar un fost înalt demnitar crede de cuviință a o confirma. Cronicarul nu vrea să fie neapărat malițios, dar îi vine să-i sugereze dlui Constantinescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
Ceva care merită să fie știut. V-aș putea oferi alte cîteva definiții mai complicate, de felul celor învățate la facultățile de ziaristică, dar nici una mai simplă. Așa că o consider bună pe asta. E de la sine înțeles că nu orice informație este și o știre. Ca să fie cu adevărat o știre, o informație trebuie să aibă cîteva însușiri. Trebuie să fie, înainte de orice, nouă. Adică s-o aflăm în premieră. Riscul este, desigur, ca știristul să caute trufandale cu orice preț
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
definiții mai complicate, de felul celor învățate la facultățile de ziaristică, dar nici una mai simplă. Așa că o consider bună pe asta. E de la sine înțeles că nu orice informație este și o știre. Ca să fie cu adevărat o știre, o informație trebuie să aibă cîteva însușiri. Trebuie să fie, înainte de orice, nouă. Adică s-o aflăm în premieră. Riscul este, desigur, ca știristul să caute trufandale cu orice preț. Ca să-l evite, e destul să țină seama că fiecare noutate se
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
patologică. Nu e bine să-i alimentezi telespectatorului, ascultătorului sau cititorului toate frustrările, complexele sau interesele nesănătoase. Un anume grad de generalitate este o însușire obligatorie. Ceea ce nu mă interesează decît pe mine și încă pe cîțiva poate fi o informație profesională, științifică, familială, dar nu o știre. În fine, știrile trebuie să fie credibile, din punctul de vedere al conținutului, și neutre, din punctul de vedere al prezentării. O știre neverosimilă ori absurdă este o contradicție în termeni. O știre
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
să fie credibile, din punctul de vedere al conținutului, și neutre, din punctul de vedere al prezentării. O știre neverosimilă ori absurdă este o contradicție în termeni. O știre partizană, tendențioasă sau pur și simplu ironică atrage după sine necreditabilul informației. De la formă, ne întoarcem la conținut: știrea este altceva decît comentariul evenimentelor, este chiar evenimentul în stare nudă, lăsat să producă asupra celor care o află efectul dorit de fiecare sau de care fiecare este capabil. Știrea este ca boabele
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
intră în moară. Cu măcinatul se ocupă telespectatorii, ascultătorii, cititorii de ziare. Nu e greu de remarcat care este reversul acestor calități. Așadar, ce nu este o știre? Un lucru deja cunoscut, vechi sau care nu adaugă nimic nou unei informații difuzate înainte; și, invers, un lucru atît de șocant, încît ne provoacă mai degrabă oroare decît interes; un lucru pe care, pur și simplu, nu avem nici un motiv să-l aflăm sau care se adresează la foarte puțini, ca un
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
vorba de știri; și nici aceeași concepție despre importanța lor, așadar despre ordinea în care trebuie difuzate. Dintotdeauna mass-media și presa din SUA, de exemplu, au îndeplinit mai strict criteriile enumerate de mine. Francezii însă n-au disprețuit niciodată încărcarea informației de comentarii. Neutralitatea nu e o noțiune iubită în presa italiană. Canalele de televiziune ori ziarele din România sînt, mai toate, de stînga ori de dreapta, susțin puterea sau i se opun. Cît privește ierarhia știrilor, americanii au o idee
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
foștii ofițeri de Securitate care au făcut poliție politică. Ziua oferă cititorilor săi un adevărat dosar al încercărilor prin care a trecut CNSAS, de la proiectul legii Ticu pînă la proiectul Stan. * Remarcabil interviul cu Vasile Dîncu, șeful Agenției Naționale pentru Informații, apărut în EVENIMENTUL ZILEI. Cu întrebări bine documentate și precise, autoarea interviului l-a pus în serioasă dificultate pe cel intervievat, încît chiar dacă Vasile Dâncu s-a străduit să ofere o imagine roz a libertății de la Radioul public, de la TVR
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
simpatic. Draga mea prietenă, eu nu doresc să fiu în nici un fel, ci așa cum sunt și cum aș dori să mă cunoști pentru viitor.“ Poem ca o sonată în proză Nu mai departe de săptămâna trecută deplângeam lipsa unor minime informații de pe copertă sau din interior despre carte și autorul ei, că iar sunt pus în fața unor necunoscute. După aparențe (sau ar trebui să zic instinct), Sonata da recitar ar fi debutul lui Dan Zavulovich. Dar nu bag mâna în foc
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
fenomen care îi erau inaccesibile, se putea folosi de acțiunea magică asupra simbolurilor lor. Era cam același lucru. Experiența mistică și simbolurile la primitivi este o carte ușor de citit, accesibilă chiar și nespecialiștilor. Este o narațiune extrem de bogată în informații, una care găsește drumul cel mai scurt către o lume apusă, cu toate că, la un studiu atent, se poate observa că primitivul a rezistat istoriei și că nu ar fi exclus să-i simțim prezența în unele mentalități contemporane.
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
dialog și ideea de elită autentică. Din acest punct de vedere, atacul constant și violent împotriva valorii a însemnat menținerea României într-un război civil de peste o jumătate de secol. Cartea lui Vladimir Tismăneanu este și un fabulos tezaur de informații privind luptele inter-sectariene, dintre grupuri și personaje ce vizau conducerea partidului. Eliminarea fizică a multora dintre conducătorii partidului, procesul Pătrășcanu, confruntările între „garda internaționalistă” girată de Ana Pauker și „grupul național” al lui Gheorghiu-Dej sunt analizate în perspectiva mișcărilor de
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
Totti, derby-urile Dinamo-Steaua, noile achiziții ale lui Chievo și Lokeren, cît cîștigă pe sezon antrenorul Vitoriei Setubal, sau care sunt rezervele lui Empoli. Femeile, în schimb, ar fi în stare să verse sînge pentru un episod din Maria Ines, iar informațiile despre aventurile de pe platou și din afara lui ale lui Osvaldo Laport, Mauricio Islas, Pepe Monje, Diego Ramos, Eduardo Palomo, Edith Gonzales, Angelica Rivera, Ana Colchero sau Coraima Torres dobîndesc pentru ele o importanță strategică. Cea care deține informații de acest
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
Ines, iar informațiile despre aventurile de pe platou și din afara lui ale lui Osvaldo Laport, Mauricio Islas, Pepe Monje, Diego Ramos, Eduardo Palomo, Edith Gonzales, Angelica Rivera, Ana Colchero sau Coraima Torres dobîndesc pentru ele o importanță strategică. Cea care deține informații de acest tip stîrnește admirația necondiționată a vecinelor de palier sau a colegelor din salonul de frizerie. Lumea se adaptează cum poate la noua realitate. Studentele de la filologie deschid, ajutate de o pensionară cu spirit de inițiativă, călită la școala
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
note ajutătoare (ar fi fost necesare chiar mai multe). Un preambul de Constantin Amăriuței, un interviu cu Virgil Ierunca, glosele lui Nicolae Florescu despre contextul politic și publicistic al epocii, fișa de dicționar a revistei alcătuită de Mihaela Constantinescu-Podocea oferă informațiile necesare pentru a înțelege importanța acestei publicații excepționale, capabilă să transgreseze conjuncturile și să intre în orizontul de lectură al unui cititor din altă epocă și din alt spațiu cultural. Editorii au reușit să tipărească până acum trei volume, care
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
uităm ca milioane de oameni au murit în urmă terorii de stat. Cu puține excepții, toți ceilalți vor să uite și mai nimeni să nu se căiasca“. Cu acea ocazie, acest muzeu și centrul respectiv au lansat un CD dând informații despre 640.000 de victime ale terorii sovietice. Efortul a fost practic ignorat... Cu speranța de a ajuta pe cei care îi sprijinim în țeluri, îmi permit să arăt că principiul latin “Do ut des”, adică dau ca să dai, vă
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]