1,113 matches
-
pentru infractori, inclusiv reintroducerea pedepsei cu moartea. În aproape toate cazurile, criminalitatea și tulburarea ordinii publice, au fost fie etnicizat și explicate ca aparținând așa-numitei "chestiuni a țiganilor", fie puse într-un idiom populist și discutate în termeni de infracționalitate și corupție a elitelor. Cu toate acestea, spre deosebire de grupusculele neofasciste și neonaziste din Cehia, SPR-RSČ nu s-a opus, în principiu, democrației reprezentative, ba chiar, la fel ca o serie de partide mainstream, solicita completarea structurilor democrației liberale cu elemente
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mijlocul anilor 1990, Republicanii au ajuns să se vadă ca făcând parte integrantă din marea familie europeană de partide de "dreapta radicală". Membrii formațiunii credeau că ei reprezintă o reacție la "criza morală a sistemului democratic" grav afectat de corupție, infracționalitate, imigrație, de "dictatura banilor" și de incapacitatea coaliției de guvernământ de a rezolva problemele oamenilor de rând (Sládek). Partidul s-a bucurat de relații strânse cu Frontul Național din Franța (FN) și a participat la mai multe evenimente organizate în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cărei coeziune, libertate și - pe termen lung - chiar supraviețuire, era amenințată de o serie de pericole externe și interne, provocate conștient sau inconștient de către elite. Aceste pericole includeau fenomene diverse, precum: inegalitatea economică, în creștere, destrămarea familiei, scăderea natalității, creșterea infracționalității, apariția culturii de consum și integrarea în Uniunea Europeană. Sládek (1992:27-9) a explicat că sarcina mișcării Republicane, este aceea de a contracara aceste forțe centrifuge și dezintegratoare și de a canaliza expresia "voinței națiunii" (vůle národa). În consecință, relația adecvată
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partidul a dezvoltat idei de politici privitoare la chestiuni precum integrarea în UE, imigrație, pensii, familie și politici sociale (Luther, 2006b: 21-2; 2008: 107; vezi, de asemenea, Heinisch, 2010: 11-12). Temele "majore" (de exemplu, anti-imigrație, lupta împotriva corupției și a infracționalității) au fost îmbunătățite cu temele "minore". În 1999, FPÖ a făcut din "alocația pentru copii" tema principală a campaniei electorale (Müller, 2000b: 194). ÖVP și FPÖ s-au apropiat mai mult unul de celălalt. Un studiu privitor la membrii Parlamentului
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
100). În timpul dezbaterii din turul al doilea de scrutin, acesta declara: Acei peruvieni care lucrează pe străzi ... reprezintă o forță de muncă pe care noi trebuie să o respectăm. Au ales calea cinstei și a muncii în locul vagabondajului și a infracționalității. Din acest motiv, le vom recunoaște asociațiile și ... îi vom integra într-un cadru legal și formal, căci aceasta le este aspirația. (In Intercampus, 1990: 67) Aceste alianțe au fost foate importante pentru succesul inițial al lui Fujimori. Prost finanțată
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
am trăit o astfel de experiență 76 68 Cu toate că experiența victimală stradală sau de victimă a furtului din locuință a cetățenilor din România a fost mai redusă decât cea a cetățenilor din celelalte țări europene ex-comuniste, românii se tem de infracționalitate (în general) într-un număr mai mare decât cetățenii din Europa (Tabelul 2). Tabelul 2. Distribuția răspunsurilor la întrebarea „Care credeți că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă țara în prezent” (maxim 2 răspunsuri) (după Eurobarometrul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai importante două probleme cu care se confruntă țara în prezent” (maxim 2 răspunsuri) (după Eurobarometrul 62, toamna 2004, 26) România Noile state Vechile state Toate statele Starea economică 38 29 27 27 Creșterea prețurilor /inflația 36 19 15 16 Infracționalitatea 32 30 23 24 Șomajul 24 62 43 46 Pensiile 16 9 13 12 Sistemul de îngrijire a sănătății 15 24 15 16 Locuințele 6 3 4 4 Impozitarea 6 5 7 7 Sistemul educațional 5 3 4 4 Terorismul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
25) Datele din Eurobarometrul 62, toamna 2004 (în România, sondajul a fost realizat în luna octombrie de către Centrul de Sondare a Opiniei Publice pe un eșantion de 1.012 persoane cu vârsta de 15 ani), relevă niveluri diferite ale evaluării infracționalității ca problemă cu care se confruntă cetățenii din țările europene, dar și faptul că în România asemenea tuturor țărilor din Uniunea Europeană, infracționalitatea este percepută ca o problemă secundară față de problemele economice (șomaj sau situație economică). Pentru interpretarea corectă a rezultatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Publice pe un eșantion de 1.012 persoane cu vârsta de 15 ani), relevă niveluri diferite ale evaluării infracționalității ca problemă cu care se confruntă cetățenii din țările europene, dar și faptul că în România asemenea tuturor țărilor din Uniunea Europeană, infracționalitatea este percepută ca o problemă secundară față de problemele economice (șomaj sau situație economică). Pentru interpretarea corectă a rezultatelor Eurobarometrului, trebuie să avem în vedere că „infracționalitatea” a figurat prima pe lista problemelor din care persoanele anchetate puteau să identifice două
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din țările europene, dar și faptul că în România asemenea tuturor țărilor din Uniunea Europeană, infracționalitatea este percepută ca o problemă secundară față de problemele economice (șomaj sau situație economică). Pentru interpretarea corectă a rezultatelor Eurobarometrului, trebuie să avem în vedere că „infracționalitatea” a figurat prima pe lista problemelor din care persoanele anchetate puteau să identifice două dintre cele mai importante, fapt ce a atras un plus de răspunsuri (probabil, 5%). Pe de altă parte, pentru ca raportarea evaluării importanței infracționalității la experiența victimală
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în vedere că „infracționalitatea” a figurat prima pe lista problemelor din care persoanele anchetate puteau să identifice două dintre cele mai importante, fapt ce a atras un plus de răspunsuri (probabil, 5%). Pe de altă parte, pentru ca raportarea evaluării importanței infracționalității la experiența victimală să aibă relevanță, trebuie subliniat că termenul de „infracționalitate” are o sferă mai largă decât cele de „victimă a criminalității stradale” sau „victimă a furtului din locuințe”. Sondajele de opinie efectuate în SUA, în 1989 și în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
persoanele anchetate puteau să identifice două dintre cele mai importante, fapt ce a atras un plus de răspunsuri (probabil, 5%). Pe de altă parte, pentru ca raportarea evaluării importanței infracționalității la experiența victimală să aibă relevanță, trebuie subliniat că termenul de „infracționalitate” are o sferă mai largă decât cele de „victimă a criminalității stradale” sau „victimă a furtului din locuințe”. Sondajele de opinie efectuate în SUA, în 1989 și în 1993, au relevat că mai mult de 55% dintre americani se tem
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
singur tip de acte infracționale), putem să conchidem că pentru opinia publică din România problemele de natură economică sunt mai importante decât criminalitatea. Opinia publică despre cauzele delincvenței Așa cum se știe, criminalitatea are o cauzalitate multidimensională. Publicul tinde să explice infracționalitatea luând în considerare o multitudine de factori, dar accentuează importanța celor economici și de mediul înconjurător (Roberts, 1992, 129). Astfel, s-au pus în evidență două modele explicative, unul vizând criminalitatea în general și altul referitor la cazurile individuale (Doleschal
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Young (1973) au sugerat că „mass-media îi poate face receptivi pe anumiți indivizi la anumite tipuri de devianță sau probleme sociale și poate întări anumite credințe sau stereotipuri” (apud Hubbard et al., 1975, 24). Legătura directă deterministă dintre mass-media și infracționalitate, evidentă pentru o judecată sănătoasă, nu este susținută de datele cercetărilor mai recente. Fără a se nega influența violenței din mass-media asupra violenței din societate, în prezent concepția „stimul-răspuns” pierde teren, ca și credința în atotputernicia mass-media (vezi teoria „glonțului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
informațiile consonante cu așteptările tind să fie reamintite, iar cele care contrazic așteptările stimulează procesarea conștientă în vederea atribuirii cauzale (vezi Stănculescu, 2003, 14). Particularizând problematica accesibilității cognitive, vom spune că frecvența cu care apar în mass-media relatări despre cazurile de infracționalitate (am văzut că mass-media suprareprezintă criminalitatea, mai ales cea cu violență) induce bias-uri în opinia publică despre acest fenomen. De exemplu, dacă în Barometrul de opinie publică din mai 2003 aproximativ 22% dintre cei intervievați au indicat (în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
arată că practic romii sunt confruntați cu discriminarea, fie directă sau indirectă, întrucât identitatea romă duce la un important stigmat social, țiganii (termen controversat pentru că de cele mai multe ori e folosit cu o conotație derogatorie) fiind asociați cu lenea, mizeria sau infracționalitatea. De asemenea, o mare parte de romi nu sunt implicați în activități sociale, fie că sunt elevi, studenți sau apți să aibă o meserie. Există progrese în ceea ce privește accesul la educație, mulțumită eforturilor ONG-urilor și unei priorități mai mari acordate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a canalizării, a gazului metan, a salubrității; ● eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piața muncii, promovarea de activități generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului școlar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educație civică, prevenirea infracționalității)." Strategia Națională de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome se înscrie în cadrul mai larg al documentelor programatice adoptate atât la nivel național cât și european și internațional, prin caracterul complementar al măsurilor de incluziune prevăzute în cadrul acestora. Astfel, Strategia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
mici pentru democrația de adunare s-au văzut clar, în repetate rînduri nu doar în chestiuni militare ci și în ceea ce privește problemele economice, comerțul, mijloacele de transport și de comunicare, circulația oamenilor și a bunurilor, sănătatea, planning-ul familial, agricultura, alimentația, infracționalitatea, educația, drepturile politice, civile și umane și multe alte probleme importante. În lipsa unui cataclism mondial care ar reduce în mod drastic și permanent populația lumii și i-ar distruge tehnologia avansată, este imposibil de anticipat o lume în care toate
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
competitivitatea regiunilor. O populație cu un nivel de instruire mai ridicat determină o productivitate mărită și creșterea calității acesteia prin creativitate și inovație. Altfel spus, o economie competitivă se bazează pe cunoaștere și inovație. De asemenea, de educație depind și infracționalitatea sau criminalitatea pe care le înregistrează societatea și al căror nivel poate reprezinta o trăsătură esențială a procesului de dezvoltare. O societate în care asemenea fenomene se exprimă prin valori scăzute este de departe o societate dezvoltată pentru care calitatea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Câștigul salarial nominal mediu net lunar X 4 - Investiții brute (mld. lei prețuri curente) X 5 - Excedent/deficit bugete locale (mld ROL) X 6 - Produsul intern brut (mld ROL prețuri curente) variabile sociale X 7 - Rata șomajului (%) X 8 - Rata infracționalității (infracțiuni la 100000 de locuitori) variabile ce descriu nivelul de educație X 9 - Rata cuprinderii in școala primară, secundară si terțiară (%) variabile ce descriu starea de sănătate X 10 - Rata mortalității infantile (la 1000 de născuți vii) X 11 - Populație
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
variabile care nu par să se potrivească cu structura celorlalte. Se recomandă înlăturarea din analiză a unor asemenea variable. În exemplul considerat, patru dintre variabile au înregistrat valori ale MSA mai mici decât 0.5, și anume: rata șomajului, rata infracționalității, rata mortalității infantile și durata medie a vieții. Soluția factorială indică o grupare a variabilelor pe 5 componente principale care explică 77.267% din varianța totală 4.1.3. Identificarea profilului dezvoltării intraregionale folosind Analiza componentelor principale După eliminarea din
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
protecția socială cu referire la șomaj și la îmbătrânirea populației, ca fenomene grave cu impact negativ asupra dezvoltării regionale, cât și aspecte privind pericolul social de natură penală și reducerea acestuia prin condamnarea definitivă a infractorilor. Variabile utilizate: r infr - Rata infracționalității (infracțiuni la 100000 de locuitori), în 2004 form prof - Cheltuieli pentru formarea profesionala a șomerilor 2004 (milioane lei) stimul mob fmc - Plăți pentru stimularea mobilității forței de muncă 2004 (milioane lei) nr med pens - Numărul de pensionari de asigurari sociale de stat (persoane) r crimin - Rata
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
lei) stimul mob fmc - Plăți pentru stimularea mobilității forței de muncă 2004 (milioane lei) nr med pens - Numărul de pensionari de asigurari sociale de stat (persoane) r crimin - Rata criminalității 2004 (persoane condamnate definitiv la 100000 de locuitori) În urma analizei efectuate se constată că rata infracționalității diferențiază regiunile cu valori ridicate, respectiv NE, C, SV, V și mai puțin SE, de regiunile cu valori scăzute, respectiv București - Ilfov, NV și S. Cea mai mare rată a infracționalității este în Regiunea NE (1192 infract/100000 loc) și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de locuitori) În urma analizei efectuate se constată că rata infracționalității diferențiază regiunile cu valori ridicate, respectiv NE, C, SV, V și mai puțin SE, de regiunile cu valori scăzute, respectiv București - Ilfov, NV și S. Cea mai mare rată a infracționalității este în Regiunea NE (1192 infract/100000 loc) și cea mai mică în Regiunile București - Ilfov și NV, la mică distanță una de cealaltă. Reguinea SE se apropie ca valoare de media pe țară. În ceea ce privește rata criminalității, disparitățile regionale se
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
100000 loc) și cea mai mică în Regiunile București - Ilfov și NV, la mică distanță una de cealaltă. Reguinea SE se apropie ca valoare de media pe țară. În ceea ce privește rata criminalității, disparitățile regionale se păstrează ca și în cazul ratei infracționalității, excepție făcând Regiunile C și NV. Cea mai mare rată a criminalității este în Regiunea NV (395 condamn/100000 loc) și cea mai mică în Regiunile Bucuresti - Ilfov (237 condamn/100000 loc) și Centru (242 condamn/100000 loc), la mică
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]