2,901 matches
-
1) Organizarea statisticii oficiale se întemeiază pe principiile autonomiei, confidențialității, transparenței, relevantei, proporționalității, deontologiei statistice și raportului cost/eficientă. (2) Potrivit principiului autonomiei, Institutul Național de Statistică și Studii Economice este autorizat să stabilească în mod imparțial și independent, fără ingerințe de pe poziții de interes ale Guvernului, partidelor politice, grupărilor etnice, sindicatelor, organizațiilor patronale și ale altor organizații sau persoane fizice, sistemele de indicatori, nomenclatoarele, clasificările, metodologiile, tehnicile de înregistrare și prelucrare, să publice și să difuzeze datele și informațiile statistice
ORDONANTA nr. 111 din 31 august 2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130161_a_131490]
-
recunoscut, nu era revocabil. De altfel, reclamantul s-a putut bucură de bunul său în liniște, ca proprietar legitim, de la 9 decembrie 1993 până la 1 martie 1995. De asemenea, a achitat taxele și impozitele aferente imobilului. B. Cu privire la existența unei ingerințe 71. Pentru reclamant anularea hotărârii din 9 decembrie 1993 a avut ca efect imposibilitatea absolută de a-si valorifica dreptul de proprietate, ceea ce constituie o încălcare a dreptului la respectarea proprietății. 72. Din punctul de vedere al Guvernului, decizia Curții
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
observa că reclamantului i s-a recunoscut dreptul de proprietate printr-o hotărâre definitivă și că, prin urmare, putea spera în mod legitim să se bucure de dreptul său în mod pașnic. Anularea hotărârii din 9 decembrie 1993 constituie o ingerință în dreptul de proprietate al reclamantului. 74. Curtea recunoaște că disputa asupra dreptului de proprietate al reclamantului nu a constituit obiectul de analiză al Curții Supreme de Justiție. Constată însă că a existat o încălcare a dreptului de proprietate al intimatului
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
art. 1 din Protocolul nr. 1, prin aceea că hotărârea Curții Supreme de Justiție din 1 martie 1995 a casat hotărârea definitivă din 9 decembrie 1993, care îi atribuia domnului Brumarescu imobilul, hotărârea respectivă fiind deja executată. C. Cu privire la justificarea ingerinței 75. Rămâne de stabilit dacă ingerință constatată de Curte a dus sau nu a dus la o încălcare a art. 1. Pentru a face aceasta, trebuie examinat dacă, așa cum susține Guvernul, ingerință în cauză poate fi analizată din punctul de
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
prin aceea că hotărârea Curții Supreme de Justiție din 1 martie 1995 a casat hotărârea definitivă din 9 decembrie 1993, care îi atribuia domnului Brumarescu imobilul, hotărârea respectivă fiind deja executată. C. Cu privire la justificarea ingerinței 75. Rămâne de stabilit dacă ingerință constatată de Curte a dus sau nu a dus la o încălcare a art. 1. Pentru a face aceasta, trebuie examinat dacă, așa cum susține Guvernul, ingerință în cauză poate fi analizată din punctul de vedere al principiului consacrat de primă
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
hotărârea respectivă fiind deja executată. C. Cu privire la justificarea ingerinței 75. Rămâne de stabilit dacă ingerință constatată de Curte a dus sau nu a dus la o încălcare a art. 1. Pentru a face aceasta, trebuie examinat dacă, așa cum susține Guvernul, ingerință în cauză poate fi analizată din punctul de vedere al principiului consacrat de primă frază a primului alineat al art. 1, apreciind că hotărârea Curții Supreme de Justiție nu a reprezentat nici o lipsire formală de proprietate, nici o reglementare a folosinței
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
78. O lipsire de proprietate, în lumina celei de-a doua norme, poate fi justificată numai dacă se demonstrează, în special, că ea a intervenit pentru o cauză de utilitate publică și a avut un temei legal. În plus, orice ingerință în folosirea proprietății trebuie să răspundă exigentei de proporționalitate. Curtea reamintește mereu: trebuie menținut un echilibru just între cerințele de interes general ale comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Grijă de a asigura un astfel de echilibru este
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
obiect. Avocatul domnului Valeriu Stoica se opune admiterii celor două cereri. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public apreciază că cererile prealabile trebuie să fie respinse. Curtea respinge atât cererea de conexare (o asemenea măsură procesuală fiind inadmisibilă, fiindcă ar presupune o ingerință a justiției constituționale în sfera de competență a autorității judecătorești), cât și cererea de amânare (nefiind îndeplinite condițiile prevăzute la art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă). În aceste condiții autorul excepției reiterează cererea de amânare a dezbaterilor
DECIZIE nr. 212 din 7 noiembrie 2000 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art. 36 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 140/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131944_a_133273]
-
omisiuni de reglementare, statuând în mod constant că jurisdicția constituțională nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite și, de aceea, critică de neconstituționalitate prin omisiune este inadmisibilă. Altminteri, un astfel de control ar reprezenta o ingerință în sfera atribuțiilor Parlamentului, care, potrivit art. 58 alin. (1) teza a doua din Constituție, este unică autoritate legiuitoare a țarii. În acest sens sunt, printre altele, Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 212 din 7 noiembrie 2000 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art. 36 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 140/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131944_a_133273]
-
textului mai sus citat. 94. Prin urmare, trebuie stabilit dacă a existat sau nu o încălcare a dreptului la respectarea vieții de familie a reclamantei. Curtea reamintește că, dacă art. 8 din convenție încearcă în principal să apere individul împotriva ingerințelor arbitrare din partea autorităților publice, el implică, de asemenea, și unele obligații pozitive inerente "respectării" efective a vietii de familie. Și într-un caz și în celălalt trebuie avut în vedere raportul de proporționalitate care trebuie să existe între interesul persoanei
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2000 în cauza Ignaccolo-Zenide împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131966_a_133295]
-
nu este acceptată de convenție decât că o măsură strict necesară pentru apărarea instituțiilor democratice (Hotărârea Klass și alții împotriva Germaniei mai sus citată, pag. 21, alin. 42). 48. Pentru a răspunde exigentelor art. 8 din convenție, o astfel de ingerință trebuie să fie "prevăzută de lege", să urmărească unul dintre scopurile legitime menționate la alin. 2 și, în plus, să fie necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului respectiv. 49. Guvernul a considerat că măsurile în discuție erau prevăzute
HOTĂRÂRE din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132012_a_133341]
-
pot fi utilizate informațiile astfel obținute. 58. Curtea observa, de asemenea, ca, desi art. 2 din Legea nr. 14/1992 împuternicește autoritățile competente să autorizeze acele măsuri necesare în vederea prevenirii și contracarării amenințărilor la siguranța națională, motivul unor astfel de ingerințe nu este suficient de precis definit. 59. Curtea trebuie, de asemenea, să verifice dacă există garanții adecvate și suficiente împotriva abuzurilor, deoarece un sistem de supraveghere secretă destinat să protejeze siguranță națională, motivat de ideea apărării democrației, creează riscul de
HOTĂRÂRE din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132012_a_133341]
-
activitatea structurilor abilitate să supravegheze este controlată. Procedurile de control trebuie să respecte cât se poate de fidel valorile unei societăți democratice, în special principiul preeminentei dreptului, la care se referă în mod expres preambulul convenției. Aceasta înseamnă că orice ingerință a executivului în exercitarea drepturilor unei persoane va fi supusă unui control eficient, asigurat - cel puțin și în ultimă instanță - de către puterea judecătorească, care oferă cele mai largi garanții de independență, imparțialitate și procedura (Hotărârea Klass și alții împotriva Germaniei
HOTĂRÂRE din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132012_a_133341]
-
națională, siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracționalității, valori pe care art. 8 le protejează în mod expres. 9. Aș fi acceptat, deși nu cu toată convingerea, că păstrarea de către poliție a cazierului judiciar al unei persoane poate constitui o ingerință în exercitarea dreptului la viață privată, dar m-aș fi grăbit să adaug că o asemenea ingerință se justifică prin prevenirea unor infracțiuni penale și protejarea securității naționale. Curtea nu a considerat util să facă aceasta. 10. Bineînțeles, confuzia mea
HOTĂRÂRE din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132012_a_133341]
-
expres. 9. Aș fi acceptat, deși nu cu toată convingerea, că păstrarea de către poliție a cazierului judiciar al unei persoane poate constitui o ingerință în exercitarea dreptului la viață privată, dar m-aș fi grăbit să adaug că o asemenea ingerință se justifică prin prevenirea unor infracțiuni penale și protejarea securității naționale. Curtea nu a considerat util să facă aceasta. 10. Bineînțeles, confuzia mea nu are ca obiect decât cenzurarea de către Curte a păstrării de informații de natură penală. Este absolut
HOTĂRÂRE din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132012_a_133341]
-
referitoare la ritmurile de creștere din "Strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu" arată că regresul înregistrat în perioada în care țara a fost administrată de coaliția de dreapta ar putea fi recuperat până la sfârșitul anului 2003; - ingerințele administrative în mecanismele de funcționare ale economiei de piață, politizarea excesivă a intervenției statului în economie, absența unor priorități temeinic fundamentate în restructurarea ramurilor productive au făcut tot mai dificilă relansarea economică; - desfășurarea sistematică de acțiuni ilegale de înstrăinare a
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
Ministerului de Interne cu reglementările europene. 8.3. Comunitatea serviciilor de informații și de protecție a informațiilor Guvernarea P.D.S.R. va acționa în acest domeniu potrivit standardelor și practicilor moderne, asigurând condițiile pentru că instituțiile respective să funcționeze normal, fără imixtiuni și ingerințe politice sau de grup. În acest sens se vor urmări: - asigurarea protecției reale a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români; - instituirea unui sistem riguros de acces la informații și de valorificare a acestora în folosul țării; - definitivarea legii comunității
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
avea decât o unică subordonare față de procurorul general de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și sub autoritatea ministrului justiției". În concluzie se arată că "propunerea de numire a procurorilor nu poate aparține Plenului Curții de Conturi tocmai pentru a se evita ingerință acestuia într-un domeniu în care nu are competența". Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ, exprimându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, arată că aceasta nu este întemeiata. Instanță apreciază că textele constituționale invocate de autorul excepției
DECIZIE nr. 9 din 16 ianuarie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 alin. (1) şi ale art. 116 lit. a) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134300_a_135629]
-
o societate democratică, asigurarea și garantarea efectivă a independenței judecătorilor. Inamovibilitatea acestora, prevăzută, de asemenea, în Constituție, reprezintă de fapt o garanție constituțională, dezvoltată într-o normă legală, a bunei administrări a justiției și o măsură de protecție în fața oricărei ingerințe. Inamovibilitatea reprezintă o situație pe care o creează legea de organizare judecătorească, în temeiul principiului constituțional, în baza căreia judecătorii nu pot fi mutați, înaintați, sancționați decât cu pază unor garanții înscrise în lege. Atât independența judecătorilor, cât și inamovibilitatea
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
funcționari a justiției. În mod deosebit, datorită faptului că judecătorul este independent și inamovibil, poziția lui se deosebește de cea a organului administrativ. De aceea, în spiritul acestui principiu, judecătorul trebuie să fie la adăpost, în mod real, în fața oricărei ingerințe politice sau administrative. Acesta este, de altfel, și spiritul soluțiilor promovate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, în numeroase cauze, a subliniat nevoia existenței unor suficiente garanții de independență a judecătorului față de executiv. Cetățeanul care se adresează justiției și
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
a judecătorului față de executiv. Cetățeanul care se adresează justiției și care are dreptul constituțional la un proces echitabil trebuie să aibă convingerea că soluționarea acțiunii sale va fi realizată de o instanță independența și imparțială. Chiar și aparentă unei eventuale ingerințe trebuie eliminată. De altfel, instituind o structură nouă, Consiliul Superior al Magistraturii, plasată în interiorul autorității judecătorești, legiuitorul constituant a urmărit în fapt înființarea unui organism care să se interpună între puterea executivă și cea judecătorească, în scopul fundamental al asigurării
DECIZIE nr. 53 din 21 martie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi modificată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129690_a_131019]
-
Europene a Drepturilor Omului, care în Cazul Constantinescu împotriva României a constatat că nu a existat o încălcare a art. 10 din Convenție, deoarece "marja de apreciere a autorităților naționale" în stabilirea existenței "unei nevoi sociale imperioase care să răspundă ingerinței în exercitarea libertății de exprimare nu a fost depășită". Se mai arată că același text de lege nu contravine nici prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece "nu creează nici privilegii, nici discriminări, neîncălcând vreunul dintre criteriile egalității în
DECIZIE nr. 308 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139310_a_140639]
-
Europene a Drepturilor Omului care în Cazul Constantinescu împotriva României a constatat că nu a existat o încălcare a art. 10 din Convenție, deoarece "marja de apreciere a autorităților naționale" în stabilirea existenței "unei nevoi sociale imperioase care să răspundă ingerinței în exercitarea libertății de exprimare nu a fost depășită". Se mai arată că același text de lege nu contravine nici prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece "nu creează nici privilegii, nici discriminări, neîncălcând vreunul dintre criteriile egalității în
DECIZIE nr. 309 din 15 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 279 alin. 2 lit. a) alin. 2 din Codul de procedură penală şi ale art. 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139442_a_140771]
-
al instituțiilor și autorităților publice, coordonate metodologic de Institutul Național de Statistică." ... 4. Alineatul (2) al articolului 3 va avea următorul cuprins: "(2) Potrivit principiului autonomiei Institutul Național de Statistică este autorizat să stabilească în mod imparțial și independent, fără ingerințe de pe poziții de interes ale Guvernului, partidelor politice, grupărilor etnice, sindicatelor, organizațiilor patronale și ale altor organizații sau persoane fizice, sistemele de indicatori, nomenclatoarele, clasificările, metodologiile, tehnicile de înregistrare și prelucrare, să publice și să difuzeze datele și informațiile statistice
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 75 din 24 mai 2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134747_a_136076]
-
având ca obiect precizarea funcțiilor autorităților publice și a raporturilor dintre acestea. Într-adevăr ministrul justiției, ca membru al Guvernului, care exercită conducerea generală a administrației în domeniul justiției, nu poate interveni în actul de justiție, aceasta având semnificația unei ingerințe a executivului în activitatea autorității judecătorești. În ceea ce privește reglementarea din teza a doua a textului de lege criticat, prin care se prevede că cererea de strămutare făcută de procurorul general suspenda de drept judecarea cauzei, Curtea reține că aceasta reglementare este
DECIZIE nr. 82 din 8 martie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. 3 şi 4, art. 57 alin. 1 şi art. 60 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134819_a_136148]