2,850 matches
-
pentru a se reface mormântul lui I. Dragoslav din Cimitirul Oprișeni, căzut În paragină, după ce fusese frumos amenajat În 1928, la moartea scriitorului, sub Îndrumarea lui Virgil Tempeanu. Din fericire, ce mi-am propus, am realizat. Încercase Înaintea mea și institutorul Dumitru Balan, dar fără succes. 140 Referire la modesta mea persoană, deși, subliniez, nu mi-am făcut decât datoria, dar cu acel „Herz” de care ne vorbea deseori Vasile Ciurea, care spunea că trebuie să stea la baza oricărei inițiative
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
suflet multe imagini dragi, pe care le credeam uitate. Nu e de mirare căci prezentul, pentru noi, care suntem mai În vârstă, nu-l mai trăim cu aceeași 154 Viorica Mihăilescu, violonistă, profesoară de muzică, născ. În zona Fălticeni. Fiica institutorului, muzicianului și scriitorului Ilie Mihăilescu. Sora celebrului violonist Aurel Mihăilescu, fost profesor la Liceul „N. Gane”. 155 Bine Înțeles, materialul documentar În legătură cu tatăl său, a fost Înregistrat la Galerie. Doamna nu știa că de la jumătatea anului 1975 m-am mutat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În limba germana era gata. A bientôt et tout à vous (ss) A.L. Montandon Zorleni 27/9 febr. 1915”. 190 Teodorescu-Broșteni, Ion - Învățător și publicist, absolv. al șc. Normale din Iași. Fost Învățător la Broșteni (Baia) locul nașterii, apoi institutor la Chișinău 638 pag. următoare). Cordiale salutări și gânduri bune191 C. Motaș și D-na ștefana Motaș 5 C. MOTAȘ 3 Februarie 1976 29 Bd. Dr. G. Marinescu 7000-Bucarest 35 Sector 6 Roumanie Stimate Coleg Dimitriu, Dacă vă amintiți, În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
făcut o operă anticulturală, lovindu-mă, ca să zic așa, „cu toate armele de bord”, numai și numai să mă vadă plecat. Le tulburam atmosfera de somnolență În care se simțeau de ani de zile, atât de bine! Dacă ar trăi institutorul Dumitru Balan, să confirme ceea ce spun eu aici!... Era de o rară conștiinciozitate, susținător al adevărului, cu mult bun simț. 766 „Eugen Isar”, domnul profesor Buta din Brașov, a comunicat d-nei Isar, că ați reținut articolul meu cu unele rezerve
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
oarecum rude f. de departe și prin alianță. Lucia Brăiloiu 272 este În pat de câteva luni. Are o grea fractură. Nu știu nimic nou despre ea; dar am putință să aflu și Îți voi comunica. 271 E vorba de institutorul Constantin Cardaș. 272 Soția muzicologului și folcloristului Constantin Brăiloiu. 779 Brăiloiu a murit la Paris, nu În Elveția. Cealaltă fiică (Maria)273 deasemenea o cunosc și mă Întâlnesc cu ea. Acum fiind bolnav nu am văzut-o de mult. O
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la orice oră) până seara la 5-6, Întrucât boala mea cere unele tratamente pe care trebuie să le fac pline. Stau aci până la 31 august, când vine o mașină să mă ia. Cu toată dragostea pentru amândoi, M. V. Pienescu 285 Institutorul Dumitru Balan, a fost coleg cu Mircea Pienescu la Gimnaziul din Fălticeni. Ca președinte al Comitetului Orășenesc de Cultură și Educație Socialistă, mi-a pus la dispoziție microbuzul Casei de Cultură, pentru a-l aduce de la Varatic pe profesorul Pienescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și l-am pus pe Millo la păstrare 296. Tot astfel am procedat și cu cele 2 fotografii În legătură cu Federala. Zilele acestea am avut vizita unui domn Tutoveanu, fiul scriitorului. După câte știu, poetul Tutoveanu și-a Început cariera de institutor la Folticeni 297. Voi la Galerie ce material aveți În legătură cu el? Eu l-am cunoscut f. bine și poate că aș mai căpăta câte ceva. În plus vă pot da și eu câteva amintiri În legătură cu el. Aștept un răspuns de la voi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
O placă albă emailată, aplicată pe peretele din stânga ușei de intrare, indică prin textul ei, tristul eveniment. Strada pe care a locuit, Îi poartă numele. Scriitorul se odihnește În cimitirul Oprișeni. 341 Din discuțiile pe care le-am avut cu institutorul Dumitru Balan din Fălticeni, președinte al Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă, am Înțeles că d-sa a făcut eforturi pentru amenajarea decentă a mormântului lui Dragoslav, dar fără succes. M-am adresat atunci directorului Muzeului Județean, care vorbind
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Poezii inedite, descoperite și prezentate de Dan Smântânescu, București, Editura Cartea Românească, 1973. 355 La Fălticeni, prof. univ. Dan Smântânescu a vorbit În amfiteatrul Liceului „Nicu Gane”, având un public numeros și entuziasmat de nivelul conferinței. A fost prezentat de institutorul pensionar Dumitru Balan, pe atunci președinte al Comitetului Orășenesc de Cultură și Educație Socialistă. 835 comunicați și d-lui prof. Stavarache precum și tov. ștefan Buzilă (O.N.T.). Dl. Balan mi-a solicitat să vorbesc la Fălticeni despre Mitrop. Dosoftei. Firește
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sărbători În „dulce târg al Ieșului”, nu pot să nu mă gândesc cu plăcere și la Suceava, la Folticeni și la tine. Îți doresc ție, d-nei și alor tăi: Sărbători fericite și Anul Nou 1977 cu bucurie. Mihai 368 Fiul institutorului I.C. Spiridon din Fălticeni, oncolog, reputat cercetător, cu serviciul la Spitalul Filantropia. Participă la simpozioane internaționale. Traducător din poeți francezi. 369 Doctorul m-a vizitat În Spitalul „Filantropia”, unde eram internat pentru investigații hepatice, după o muncă colosală ca traducător
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și n-am fost dispuși de loc. Matale Îți dorim toți - cari te prețuim, numai bine și mângâiere În marea Încercare care ai suferit 490. Te sărutăm cu tot dragul, Tansi 491 și Melanie 492 Tempeanu 493 488 Dumitru Frițescu, institutor În Fălticeni, pensionar, fost elev al lui Virgil Tempeanu la școala Normală „ștefan cel Mare” din acest oraș. Căsătorit cu sora acad. Petru Jitaru din Iași. 489 Învățător pensionar din comuna Boroaia. Fost elev al lui Virgil Tempeanu. Poet, inițiatorul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din scrisorile trimise subsemnatului, profesorul Virgil Tempeanu aplica o ștampilă cu textul: Prietenii Culturii - Fălticeni, ca un memento al rodnicei activități culturale pe care a desfășurat-o acolo, În epocă. 512 Liderul Partidului Liberal din Județul Baia. 513 Dumitru Turculeț, institutor stabilit În Fălticeni. Fost elev al lui Virgil Tempeanu la școala Normală. A profesat ca Învățător la Boureni, fiind mereu În preajma conacului Sturdza, unde se Întâlnea cu Valeria Sturdza, fiică a Veronicăi Micle, pentru a-i cere ajutoare de care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Pienescu, deși Îi era nepot, pentru care motiv elevul a plecat la alt liceu. 591 Nimicirea noastră, a celor de la „Galerie”, Începuse a fi bine organizată de „colegii” Muzeului, care-l cooptaseră și pe Vasile Toporan. Era Înfruntat și venerabilul institutor Dumitru Balan, președintele Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă. Acesta ne apăra, din motive obiective. Confruntări aproape zilnice, cu perspectiva de a fi arbitrați la nivel superior, de alte foruri. Le stricam atmosfera de dolce far niente, eram martori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a spus și Lala Lovinescu). Pictorul Rubin Reuven 611 e rudă cu familia Schechter (fabrica de pielărie)612, dar nu știu, dacă vreun reprezentant al acestei familii (erau numai fete - fostele mele eleve la Liceu) mai este În Flt. 609 Institutor din Fălticeni, cu casa la curba de ieșire spre Suceava. Iubitor de cultură, prieten al prof. Tempeanu. 610 Elena Calistru, prof. univ. laureată a Premiului de Stat. Chimistă. Colaboratoare a acad. Cristofor Simionescu. Azi decedată. 611 Reuven Rubin, a locuit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ecaterina Petrovici-Pop, din Iași, care a urmat o parte din studiile liceale la Fălticeni și a fost eleva Mariei Mihăescu. 617 Casa Corpului Didactic, este aceeași În care, În perioada interbelică, a funcționat Banca Corpului Didactic, unde a fost casier institutorul Vasile Jitariu, tatăl acad. Petru Jitariu. Generalul Mihăiță, era veteran al Războiului pentru independență și a locuit alături de ctitoria familiei Gane. 981 pentru că nu l-a așteptat pe d-rul Jean Zwiebel - președintele Comunității,la un serviciu divin solemn, a fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din Fălticeni, făcând parte dintr-o numeroasă familie care a dat avocați, ofițeri, cadre universitare, negustori etc. La vârsta de aproape 100 de ani, Dumitru Țanu se plimba prin București, unde s-a stabilit. 676 E vorba de Constantin Cardaș, institutor, fratele scriitorului Gh. Cardaș, din Fălticeni. 677 Avocatul Constantin Ghelemé, fiul colonelului din primul război mondial. Coleg de gimnaziu la „Alecu Donici”, cu Aurel Băeșu. 1015 Casa memorială a oamenilor de seamă din Fălticeni, pe care am avut cinstea s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
C. Săteanu, care a consemnat relatarea și a publicat-o în 1941. Înhumarea a avut loc în ziua de 2 ianuarie 1890, la cimitirul Eternitatea, de față fiind, printre puțini alții, junimistul N. Gane și Nicolae Iorga. Au rostit cuvântări institutorul Toma Săvescu, care a evocat figura dascălului, și Eduard Gruber, care a făcut elogiul celui dispărut. În 1890-1892 apar, la Iași, Scrierile lui I. Creangă, în două volume. În 1948, Academia RPR îl proclamă, post-mortem, „membru de onoare”. Scrierile lui
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
de fapt le încheiase. După două scurte paragrafe, nu lipsite de unele elemente convenționale și idealizante (pana maestrului tremură câteva clipe de emoție), Amintirile... încep aproape abrupt cu înființarea școlii din Humulești, amintind cititorului că cel care scrie e un institutor. Din anonimat, din mulțimea școlarilor, eroul-narator iese, erupe odată cu explozia primei întâmplări dramatice din șirul celor pregătite să-l întâmpine. Examinat într-o sâmbătă („sâmbăta procitaniei”) nu de bădița Vasile, ci de un „monitor” instalat de acesta, Nic’a lui
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
225-226, 247-254, 282-291, 498-515; G. Ibrăileanu, Note și impresii, Iași, 1920, 76-84; Emil Precup, Viața și opera lui Ion Creangă, Gherla, 1921; Negruzzi, Junimea, 209-213; I. Slavici, Amintiri, București, 1924, 128-132; N. Leon, Amintiri, II, Iași, 1925, 157-161; Leca Morariu, Institutorul Creangă, Cernăuți, 1925; G. Ibrăileanu, Scriitori români și străini, Iași, 1926, 148-157; Lovinescu, Critice, X, 33-124; Jean Boutière, La Vie et l’oeuvre de Ion Creangă, Paris, 1930; ed. tr. și pref. Const. Ciopraga, 1976; Constantinescu, Scrieri, II, 333-340; Lucian
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Scânteia”, „Drum nou”, „Oltul”. A editat o revistă ilustrată pentru copii, „Fluierașul” (1910, 1912-1913), împreună cu Ion Jelea și Teodor Castrișanu, precum și „Cimpoiul fermecat”. A mai înființat foile „Îndrumarea” (Turnu Măgurele, 1913-1914), pentru săteni, și „Gazeta noastră” (Turnu Măgurele, 1925-1935), destinată institutorilor. Împărtășind convingeri sămănătoriste, care îi țin treaz interesul pentru viața de la țară, unde se conservă obiceiurile din străbuni, C., care a fost un pedagog strălucit, se definește mai ales ca un afectuos prieten al celor mici. Pentru ei alcătuiește, în
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
Frecventează apoi cursurile liceului român din Bitolia, în Macedonia, după care, venit în țară, se înscrie la Facultatea de Litere din București, pe care nu a absolvit-o însă, din cauza condițiilor materiale precare ale familiei. Funcționează, începând din 1906, ca institutor la școli românești pentru meglenoromâni, în Oșani și în Criva-Palanca, iar mai târziu în Veria. C. este ceea ce se cheamă un cântăreț popular, un trubadur foarte apropiat de folclor, din care de altfel se și inspiră. El nu se sfiește
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
VII.1917, Iași), prozator. Fiu de țăran, C.-N. a urmat școala primară în localitatea natală (a cărei denumire și-o adaugă numelui de familie), iar gimnaziul la Alexandria. A făcut, se pare, liceul la București, după care a fost institutor, corector la „Adevărul” și la „Monitorul oficial” și impiegat la Casa Școalelor. Între 1910 și 1912 era „student” la Școala Superioară de Științe de Stat. În 1905 debutează cu o poezie în „Duminica” (unul dintre suplimentele „Adevărului”). Tot acolo, va
CHIRU-NANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
Cioflec, C. beneficiază de o bună educație, având profesor la Gimnaziul Greco-Catolic din Brașov, printre alții, pe Iacob Mureșianu. Se bucură de sprijinul lui Andrei Șaguna pentru a urma la Viena cursuri de pedagogie, absolvite în 1853. A funcționat ca institutor la diferite școli din Brașov și va milita, în această calitate, pentru înființarea Reuniunii Învățătorilor Români din districtul Brașovului. La Brașov, C. devine colaboratorul lui G. Barițiu, de la care va primi prețioase îndrumări privind culegerea poeziilor populare „originale cum sunt
CIOFLEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
am vrea, niciodată nu poate fi uitată. Plecând de la o asemenea încredere în valoarea locurilor unde au trăit părinții și bunicii noștri, străbunicii pe care poate nici nu i-am cunoscut, mi-am luat susținători de călătorie personalități puternice precum institutorii Petru Condrea - realizatorul Geografiei și a Dicționarului geografic al județului Tutova de la 1887, C. Chiriță, autorul Dicționarului geografic al județului Vaslui și Fălciu, pe C.I. Lahovari și colaboratorii care încă de la 1886 au plănuit facerea unui dicționar istoric și geografic
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
păstrată, cum a fost la moartea marelui scriitor, să se adune tot ce a rămas de la dânsul, și tot ce privește această măreață figură a neamului nostru. Cu paza acestui local și a mormântului ar putea ușor fi însărcinați 2 institutori pensionari, cari ar locui acolo, și cu 2 oameni de serviciu. Mirceștii, cari au fost un loc de pelerinaj, în zilele de făurire ale Statului român, va deveni astfel pe vecie un loc de pelerinaj al neamului românesc. Vom dovedi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]