6,665 matches
-
toate gradele, investițiile masive în educație, politicile de alocare controlată a fluxurilor educaționale și politicile de discriminare pozitivă pentru anumite categorii și negativă pentru altele au sporit într-o măsură importantă accesul tinerilor din categoriile sociale nevoiașe la niveluri de instrucție care le erau până atunci inaccesibile. Indicii Yasuda din grafic reflectă mobilitatea pură. La aceasta trebuie adăugată mobilitatea structurală impresionantă din perioada comunistă, ce s-a datorat modificărilor masive din structura socială a țării, impuse de industrializarea accelerată și de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
La aceasta trebuie adăugată mobilitatea structurală impresionantă din perioada comunistă, ce s-a datorat modificărilor masive din structura socială a țării, impuse de industrializarea accelerată și de transformarea structurii ocupaționale dintr-una predominant agrară, slab educată, într-una industrială, cu instrucție medie. Toate acestea arată caracterul spectaculos al transformărilor pe care le-a suferit structura socială românească în cei 45 de ani de regim comunist. Datele indică, de asemenea, o scădere a mobilității sistemului în ultima perioadă a regimului comunist și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Datele indică, de asemenea, o scădere a mobilității sistemului în ultima perioadă a regimului comunist și începutul perioadei postdecembriste. 6.2. Limite metodologicetc "6.2. Limite metodologice" Analizele de mai sus trebuie interpretate având în vedere următoarele limite: - Categoriile de instrucție sunt destul de generale, astfel că mobilitatea din interiorul unei categorii (de la fără instrucție la opt clase) nu poate fi înregistrată. Este posibil ca, măsurând mobilitatea cu mai multe categorii de instrucție (în chestionarul original erau zece categorii), indicii de mobilitate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
regimului comunist și începutul perioadei postdecembriste. 6.2. Limite metodologicetc "6.2. Limite metodologice" Analizele de mai sus trebuie interpretate având în vedere următoarele limite: - Categoriile de instrucție sunt destul de generale, astfel că mobilitatea din interiorul unei categorii (de la fără instrucție la opt clase) nu poate fi înregistrată. Este posibil ca, măsurând mobilitatea cu mai multe categorii de instrucție (în chestionarul original erau zece categorii), indicii de mobilitate să crească. - Calculele de acest gen realizate pe date de sondaj sunt limitate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
trebuie interpretate având în vedere următoarele limite: - Categoriile de instrucție sunt destul de generale, astfel că mobilitatea din interiorul unei categorii (de la fără instrucție la opt clase) nu poate fi înregistrată. Este posibil ca, măsurând mobilitatea cu mai multe categorii de instrucție (în chestionarul original erau zece categorii), indicii de mobilitate să crească. - Calculele de acest gen realizate pe date de sondaj sunt limitate în ceea ce privește capacitatea lor de a reflecta fluxurile intergeneraționale de status. În primul rând, sondajele au o incapacitate cronică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
exprimă ponderea populației cu vârsta de 18-24 de ani care a absolvit doar gimnaziul sau nu a terminat nici gimnaziul și nu urmează nici o formă de educație și formare profesională. Rata de absolvire exprimă procentul absolvenților unui anumit nivel de instrucție din totalul populației care are vârsta corespunzătoare absolvirii nivelului respectiv de învățământ. Pentru ciclurile primar și gimnazial, vârsta teoretică de absolvire este de 14 ani. 7.2. Participarea școlară în România în 2005 potrivit datelor MEC (2005)tc "7.2
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
risc de abandon este de 6-7 ori mai mare decât al celorlalți copii. O creștere semnificativă a riscului de abandon este determinată și de următoarele situații: - familie săracă; - rezidența în mediul rural; - lipsa mamei din gospodărie; - părinți cu nivel de instrucție redus; - părinți tineri; - părinți agricultori sau lucrători pe cont propriu; - gospodărie numeroasă. Analize statistice nu foarte complexe indică faptul că neparticiparea școlară este determinată de obicei de o combinație de situații agravante, precum absența unor venituri sigure în gospodărie, nivelul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
părinți tineri; - părinți agricultori sau lucrători pe cont propriu; - gospodărie numeroasă. Analize statistice nu foarte complexe indică faptul că neparticiparea școlară este determinată de obicei de o combinație de situații agravante, precum absența unor venituri sigure în gospodărie, nivelul de instrucție scăzut al părinților și prezența a cel puțin un copil cu vârsta mai mică de 5 ani în familie. 7.4. Determinarea neparticipării școlaretc " 7.4. Determinarea neparticipării școlare" Fiecare dintre situațiile de mai sus reflectă faptul că, din punct
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
promovare socială (inclusiv școlară) bazat exclusiv pe merit, adică pe efort și pe talent. • Studiul realizat de Blau și Duncan în SUA în 1967 indica faptul că statusul social final al unei persoane este determinat în principal de nivelul de instrucție și de prima slujbă și mai puțin de statusul social al tatălui. În schimb, nivelul de instrucție este determinat de caracteristicile de origine. Studiul corelațional al lui Jencks, realizat tot în SUA, în 1973, sugerează că modelele statistice sunt nesatisfăcătoare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Blau și Duncan în SUA în 1967 indica faptul că statusul social final al unei persoane este determinat în principal de nivelul de instrucție și de prima slujbă și mai puțin de statusul social al tatălui. În schimb, nivelul de instrucție este determinat de caracteristicile de origine. Studiul corelațional al lui Jencks, realizat tot în SUA, în 1973, sugerează că modelele statistice sunt nesatisfăcătoare în explicarea determinării destinației sociale. Jencks constată că inegalitățile nu sunt neapărat transmise sau reproduse, ci recreate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au fost supuse la critici conceptuale și metodologice. • Sociologul francez Raymond Boudon interpretează fenomenele de mobilitate și de stratificare de pe pozițiile individualismului metodologic. Creșterea inegalităților sociale cu fiecare treaptă de învățământ este explicată prin agregarea deciziilor individuale de investire în instrucție, decizii determinate de resursele disponibile ale familiilor și de utilitatea subiectivă a fiecărei diplome. Distribuția inegală a resurselor duce la calcule de utilitate diferite privind investiția în educație. Tot Boudon arată că sistemele școlare tind să se modifice independent de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
diplomelor. Studiile statistice erau și ele invocate pentru a combate teoria capitalului uman. Mark Blaug (1976) trece în revistă erorile dovedite empiric ale modelului capitalului uman: a) o mare parte a diferențelor de venit se datorează nu atât nivelului de instrucție, cât altor calități - aptitudini, motivații, stil de viață - pe care angajatorii le iau, se pare, serios în considerare; și b) datele statistice privind relația dintre venit și educație indică un puternic efect de diplomă: diferența de salariu dintre un absolvent
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au protestat față de decizia conducerii universității de a înlocui pielea de oaie cu carton pentru imprimarea diplomelor de absolvire (Bills, 2004)! În fine, se pare că în societățile contemporane o parte importantă a forței de muncă are un nivel de instrucție mai mare decât cel necesar pentru slujbele pe care le ocupă. Supraocuparea nu este însă foarte clar conceptualizată (Bills, 2004): supraeducația este măsurată prin estimări subiective sau prin indicatori factuali, iar în cel de-al doilea caz, nu se știe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Bills, 2004): supraeducația este măsurată prin estimări subiective sau prin indicatori factuali, iar în cel de-al doilea caz, nu se știe precis cum se stabilește nivelul „optim” de educație pentru o slujbă, folosindu-se de obicei media nivelului de instrucție al celor ocupați în respectiva poziție. Nici traiectoriile profesionale ale celor supraeducați nu sunt clarificate. Deși ar fi de așteptat, potrivit școlii capitalului uman, ca anii în plus de școală să se transforme, în timp, în slujbe mai bune și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un efect semnificativ al încrederii în alte instituții asupra încrederii în învățământ. Ipoteza încrederii specifice poate fi testată prin folosirea unor indicatori indirecți ai contactului cu instituțiile de învățământ: numărul de copii de vârstă școlară din familie și nivelul de instrucție al subiectului. Voi presupune că numărul de copii de vârstă școlară din familie indică frecvența contactului subiectului cu instituțiile de învățământ. Nivelul de instrucție reflectă profunzimea cunoașterii realităților din sistemul de învățământ. În modelarea relațiilor dintre aceste variabile și încrederea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
contactului cu instituțiile de învățământ: numărul de copii de vârstă școlară din familie și nivelul de instrucție al subiectului. Voi presupune că numărul de copii de vârstă școlară din familie indică frecvența contactului subiectului cu instituțiile de învățământ. Nivelul de instrucție reflectă profunzimea cunoașterii realităților din sistemul de învățământ. În modelarea relațiilor dintre aceste variabile și încrederea în învățământul românesc trebuie să ținem cont și de posibila variabilitate în timp a calității acesteia, corelativă vârstei subiectului. Vârsta poate fi, de asemenea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
posibila variabilitate în timp a calității acesteia, corelativă vârstei subiectului. Vârsta poate fi, de asemenea, corelată cu atitudinile generale față de instituții. Structurile atitudinale - ale încrederii în instituții, în cazul capitolului de față - pot să fie determinate și de nivelul de instrucție. 3. Date și metodătc "3. Date și metodă" Barometrul de Opinie Publică a inclus, în diversele sale valuri, itemi necesari pentru testarea unor teorii ale încrederii în instituțiile de învățământ. Sondajele din 2003 și cel din primăvara anului 2004 cuprind
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
instituțiile ierarhizate ale comunității naționale determină în sens pozitiv încrederea în sistemul de învățământ românesc, deținerea unei diplome de studii superioare înjumătățește probabilitatea ca persoana să aibă o părere bună despre acesta. În plus, cu cât relația dintre nivelul de instrucție și atitudinea față de Biserică și armată este mai puternică, fie într-o direcție, fie în alta, cu atât scade probabilitatea ca subiectul să aibă o atitudine pozitivă față de instituțiile de învățământ. Am identificat aici un efect de multiplicare a impactului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
simbolică pentru comunitate, cât și la cele fundamentale pentru funcționarea democratică a comunității politice, deși școlile sunt văzute mai mult în registrul în care sunt reprezentate Biserica și armata. Structura atitudinală de care vorbim este puternic influențată de nivelul de instrucție, raportarea critică la instituții, inclusiv la cele de învățământ, fiind mult mai frecventă în cazul celor cu studii superioare. În plus, deținerea unei diplome universitare polarizează atitudinea față de sistemul de învățământ. 6.1. Cum afectează incidentele etice din școli încrederea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
personalul angajat aici se află în serviciul public, educația fiind un bun public. Totuși, școala gestionează un bun public mai puțin semnificativ pentru comunități decât instituțiile responsabile cu controlul respectării nomelor, fie ele etice sau legale. Pentru majoritatea cetățenilor, calitatea instrucției are o importanță redusă, în timp ce calitatea poliției sau a instituțiilor juridice este resimțită aproape imediat ca importantă, de vreme ce condiționează predictibilitatea mediului social și a celui administrativ, determină dificultatea stabilirii contractelor, influențează încrederea interpersonală și afectează în general optimismul (Uslaner, 2002
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acesteia (Scheerens, 1999). În această lucrare am atins în câteva puncte aspectul respectiv, atunci când m-am referit la costurile individuale ale educației, la inegalitățile de acces școlar. Lipsa banilor are drept consecință imediată părăsirea școlilor - abandon școlar și nivel de instrucție scăzut, instrucția nepărând o investiție suportabilă sau rentabilă. Deciziile astfel elaborate ale părinților sunt raționale dacă avem în vedere resursele și costurile educației (teoria lui Boudon) sau dacă le punem în relație cu așteptările părintești bazate pe evaluările destul de realiste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1999). În această lucrare am atins în câteva puncte aspectul respectiv, atunci când m-am referit la costurile individuale ale educației, la inegalitățile de acces școlar. Lipsa banilor are drept consecință imediată părăsirea școlilor - abandon școlar și nivel de instrucție scăzut, instrucția nepărând o investiție suportabilă sau rentabilă. Deciziile astfel elaborate ale părinților sunt raționale dacă avem în vedere resursele și costurile educației (teoria lui Boudon) sau dacă le punem în relație cu așteptările părintești bazate pe evaluările destul de realiste ale șanselor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Coleman (1966), Jencks (1973), Halsey (1979) sau anchetele INED (Institut Nationale d’Études Demographiques - Institutul Național de Studii Demografice) din Franța din anii ’70. Toate aceste studii au constatat faptul că șansele școlare sunt corelate pozitiv cu ocupația, nivelul de instrucție sau stilurile de consum cultural ale părinților. Argumentele cele mai recente în acest sens pot fi extrase din studiile PISA din 2000 și 2003. Regresia rezultatelor la testul de matematică a peste 500.000 de elevi incluși în ancheta din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fiind mai mic de 10% - precum în Islanda, Canada sau în Macao -, în timp ce în altele depășește 20% - în Ungaria, Germania și Slovacia, de exemplu. Studiul a inclus în conceptul de resurse socioeconomice ale familiei statusul ocupațional al părinților, nivelul de instrucție al acestora, indicatori ai consumului cultural și apartenența la colectivități imigrante, constatând că fiecare dintre aceste dimensiuni are un impact semnificativ asupra performanțelor la testul de matematică. În Belgia, Germania și Luxemburg, elevii aflați la baza distribuției statusurilor ocupaționale ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu impun acceptarea unei mari omogenități sociale. Școlile din țările asiatice - Macao, Coreea, Japonia sau Hong Kong - reușesc să atenueze considerabil impactul polarizării sociale asupra rezultatelor școlare. Dacă politicile educaționale nu pot influența decât în mică măsură ocupația sau nivelul de instrucție al părinților, ele pot urmări în schimb distribuirea echitabilă a resurselor între școli și în cadrul școlilor. Ca efect, reducerea disparităților educaționale dintre copiii săraci și cei bogați ar îmbunătăți valorificarea resurselor umane cu dezavantaje minime pentru copiii din mediile prospere
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]