2,609 matches
-
psihic. Nu se poate contracta nici-un mușchi fără participare psihică, fără participarea scoarței cerebrale, într-o măsură mai mare sau mai mică. Între cele trei elemente sunt legături foarte strânse. Ele reprezintă o parte din componentele care intră în procesul instructiv-educativ, alături de mijloacele, metodele și metodologia corespunzătoare, la care se adaugă de la sine înțeles subiecții, „materia primă”. Toate determină eficiența activității respective, analizată întotdeauna, așa cum am subliniat mai sus, prin prisma raportului între intenții și finalități. Forma exercițiului fizic Unii autori
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
3 Comunicarea didactică Comunicarea pedagogică reprezintă un transfer complex, multifazial și prin mai multe canale ale informațiilor între două entități (indivizi sau grupuri) ce-și asumă simultan sau succesiv rolurile de emițători sau receptori, semnificând conținuturi dezirabile în contextul procesului instructiv-educativ. Comunicarea pedagogică presupune o interacțiune de tip feedback, privind atât informațiile explicite, cât și cele adiacente (intenționate sau formate în chiar cursul comunicării). Comunicarea educațională sau pedagogică mijlocește realizarea fenomenului educațional în ansamblul său, indiferent de conținuturile, nivelurile, formele sau
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
apare disritmia limbajului, fără cauze organice aparente. La vârsta de patru ani merge la grădiniță unde relaționează relativ bine în colectivul de copii, uneori prezintă stări de nervozitate și refuză comunicarea cu cei din jur. Întâmpină greutăți în realizarea sarcinilor instructiv-educative. S-a adaptat greu la activitatea și disciplina școlară din cauza lipsei de deprinderi necesare muncii intelectuale și tulburărilor de comportament. Deși rezultatele școlare sunt insuficiente, reușește să promoveze în fiecare an cu medii la limită. 3. Ancheta sociala: Copilul provine
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
educării însușirilor ce țin de creativitate. Mediul foarte formal nu va reuși să asigure prilejuri pentru nonconformitate, iar cadrul foarte neformal va fi nefavorabil posibilităților mari de asociații. Neexagerarea prin autoritarism sau laissez-faire, în favoarea creării unei atmosfere permisive în cadrul procesului instructiv-educativ care să ofere posibilitatea ca elevul să adauge ceva al său, ceva nou și propriu ființei sale și să asimileze informațiile și instrumentele intelectuale în așa manieră încât să poată genera el noi informații. Accentul exagerat pe competiție sau pe
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
practicării exercițiilor fizice care are obiective, mijloace, metode și forme de organizare proprii. Este un proces complex, stabilit de obicei la nivel național și conceput pentru perfecționarea dezvoltării fizice și capacității motrice a oamenilor. El poate fi organizat ca proces instructiv-educativ în cadrul școlii, sau ca activitate independentă a cetățenilor. Sportul este o formă de practicare a exercițiilor fizice, un domeniu care include un sistem de exerciții fizice diverse, specializate pe practici diferențiate și independente, numite ramuri de sport. El are înțelesul
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
nu poate fi concepută fără analiza indicatorilor . Aceștia se referă la preferințele pe care un anumit elev le manifestă față de ceilalți colegi și ale acestora față de el. Aceste relații interpersonale se stabilesc între elevi cu ocazia participării lor la activitățile instructiv-educative. Deci adaptarea școlară nu poate fi realizată în condițiile unui climat oportun de disciplină, care exprimă respectarea cerințelor învățământului și regulilor de conduită în clasă, în școală și în mediul extrașcolar în vederea realizării ordonate și fecunde a activității școlare. În
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
structurarea conținutului informațional, în procesul de predare este absolut necesară repetiția zilnică, săptămânală și lunară. În etapa de învățare, elevul deficient de auz realizează corespondențe (legături) între imagine - cuvânt - dactilarea cuvântului - semnul corespunzător. Un rol foarte important în eficientizarea procesului instructiv-educativ îl deține conexiunea inversă, asigurată prin actul evaluării. În învățământul special, evaluarea are un caracter multidisciplinar și include: evaluarea medicală, psihologică, pedagogică și socială în scopul identificării tipului și gradului de deficiență. Din perspectiva psihopedagogică, se remarcă evaluarea curriculară, psihodiagnoza
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
și socială în scopul identificării tipului și gradului de deficiență. Din perspectiva psihopedagogică, se remarcă evaluarea curriculară, psihodiagnoza și predicția școalară.<footnote Drăgan, L.; Văcărescu, A. (2002), Elemente de surdodidactică, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, pg. 96 footnote> La nivelul activităților instructiv-educative concrete, evaluarea urmărește cunoașterea randamentului școlar, respectiv a raportului dintre performanțele realizate și demonstrate de elevi și performanțele anticipate și proiectate de cadrul didactic. Profesorul are responsabilitatea de a realiza o corespondență între actul transmiterii/ comunicării de informații și actul
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
o concordanță puternică. În afara limbajului mimico-gestual, copiii neauzitori comunică și cu ajutorul dactilemelor (acestea reprezentând un sistem de semne manuale care înlocuiesc literele din limbajul verbal și în același timp respectă anumite ,,reguli gramaticale’’referitoare la topica formulării mesajelor). În cadrul procesului instructiv-educativ, copiii cu deficiențe de auz pot combina simultan comunicarea verbală cu cea mimico-gestuală sau după caz, prin utilizarea dactilemelor. În cazul părinților surdovorbitori, cu demutizare avansată , modalitatea de comunicare mimico- gestuală este extrem de redusă, ei comunicând cu copilul lor mai
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
Profesorul trebuie să dea dovadă de competență culturală, ceea ce înseamnă nu numi o cultură de specialitate ci și o cultură generală vastă. Dacă avem în vedere viteza cu care înaintează cunoașterea, la schimbările pe care aceasta le aduce în cadrul procesului instructiv-educativ, menționăm necesitatea ca profesorul să dețină competențe tehnice făcând apel la mijloacele tehnice: videodisplay, videoproiector, retroproiector, realizarea de demonstrații utilizând computerul sau alte mijloace tehnice. Cunoașterea unor programe (de exemplu Excel, Power Point) este reclamată de necesitatea realizării de studii
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
specifice. COMPONENTA 1 COMUNICAREA CADRU DIDACTIC - ELEV Descriere: Unitatea de competență se referă la comunicarea dintre cadrul didactic și elevi, atât în cadrul orelor cât și în afara clasei. ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1. Alege modalitățile de comunicare 2. Transmite informații cu caracter instructiv-educativ 3. Utilizează feed-back-ul în comunicare CRITERII DE REALIZARE 1.1. Modalitățile de comunicare identificate sunt adecvate situațiilor concrete în vederea realizării scopului educațional. 1.2. Modalitățile de comunicare sunt alese în raport cu conținutul comunicării. 1.3. Modalitățile de comunicare alese țin seama
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
a unor lecții cât mai eficiente. 2.1. Lecțiile sunt construite astfel încât să valorifice toate stilurile de învățare existente într-un grup de elevi. 2.2. Cele mai eficiente tehnici sunt selectate pentru a facilita învățarea. 2.3. Reglarea procesului instructiv-educativ se bazează pe posibilitățile elevilor și pe ritmul de asimilare. COMPONENTA 12 ELABORAREA INSTRUMENTELOR DE EVALUARE Descriere: Unitatea se referă la abilitatea profesorului de a evalua elevii. ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1. Stabilește obiectivele evaluării 2. Elaborează instrumentele de evaluare CRITERII
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Principalele lor caracteristici sunt: coerența teleologică - din punctul de vedere al obiectivelor sau competențelor educaționale vizate; ele prefigurează comportamente dezirabile specifice, care se obțin în condițiile integrării competențelor educaționale; coerența tematică internă - sunt unitare din punctul de vedere al conținuturilor instructiv-educative pe care le include; caracterul sistematic și continuu - se desfășoară pe o anumită perioadă de timp, în mod sistematic și continuu, permit asigurarea mecanismului de feed-back - sumativ și formativ; se finalizează prin evaluare sumativă, presupunând, însă, și evaluarea formativă a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
demersuri didactice personalizate, care asigură flexibilitatea și elasticitatea proiectării didactice funcție de caracteristice colectivului de elevi sau individuale. III.1.3. Proiectarea lecțiilor/activităților didactice În general, o lecție se proiectează după următorul algoritm: 1. Stabilirea formei de organizare a activității instructiv-educative și încadrarea acesteia în unitatea de învățare; 2. Stabilirea obiectivelor operaționale; 3. Selectarea și prelucrarea conținutului; 4. Elaborarea strategiei de instruire și autoinstruire; 5. Stabilirea structurii procesuale a lecției/activității didactice. Considerăm că această structură nu trebuie să fie rigidă
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
organiza colectivul în echipe de lucru; competența interrelaționară - disponibilitatea de comunicare cu elevii; competențe științifice - se referă la corectitudinea științifică, la calitatea, structurarea, logica internă și transpoziția didactică a conținuturilor; competențe psihopedagogice și metode - se asigură eficiența psihopedagogică a demersurilor instructiv-educative; competențe manageriale și psihosociale - sunt corelate cu managementul educațional și organizarea relațiilor sociale în clasa de elevi. În concluzie, putem afirma că rolurile profesorului se redimensionează și capătă noi valențe, depășind optica tradițională prin care el era doar un furnizor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
prin ași curma zilele, ca singură modalitate de rezolvare a problemelor lor. Clasa de elevi reprezintă grupul școlar de bază în învățământul preuniversitar. Grupul școlar este o comuniune socială de elevi cu caracteristici specifice, constituită în scopul realizării unor obiective instructiv-educative. Aceste ținte sunt realizate prin intermediul demersurilor comune de învățare școlară, orientare profesională, activități didactice și extradidactice, acțiuni de muncă, creație, sport etc. Astfel funcțiile profesorului diriginte conturează sarcina, rolul și destinația acțiunilor acestuia, accentuând raporturile existente în interiorul actului educativ. Funcțiile
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
pe județ vor fi invitați și inspectorul de specialitate, bibliotecarul CCD precum și bibliotecarii școlari metodiști. * Participă la toate acțiunile de perfecționare continuă inițiate de inspectorul de specialitate, de bibliotecarul CCD; VI. Responsabilitățile postului: * Să participe la pregătirea elevilor pentru procesul instructiv-educativ, la formarea culturii generale, a 160 unei bune pregătiri profesionale și de specialitate ale acestora; * Să contribuie la înțelegerea de către elevi a rolului și importanței informației în lumea contemporană, la însușirea de către aceștia a metodelor și a tehnicilor de muncă
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
percepției adolescenților deficienți de auz vis-a-vis de metodele de predare. Kluwin & Lindsay (1984) au examinat relația dintre anumite metode și comportamente prezente în actul de predare și măsura în care elevii deficienți de auz au o percepție pozitivă asupra mediului instructiv-educativ. S-a dovedit că elevii care au arătat o atitudine pozitivă față de acest mediu aveau mai degrabă profesori care se angajau mai puțin în monitorizarea permanentă a situațiilor de învățare, care erau dispuși să acorde atenție unui elev până în momentul
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
fost observate între percepția elevilor și a profesorilor pentru 16 dintre cele 32 de caracteristici de predare-învățare folosite de autori în această cercetare. Asemenea diferențe își găsesc explicația în faptul că profesorii pun un mai mare accent pe acele strategii instructiv-educative pe care elevii deficienți de auz nu le pot integra în stilul lor de învățare. Lang, Dowaliby & Anderson (1994) au analizat 839 de situații critice care descriau eficiența și ineficiența actului de predare. Aceste date au fost colectate de autori
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
frecvent în legătură cu eficiența predării au fost cele legate de abilitățile de comunicare gestuală clară și corectă și de calitatea lecturilor/explicațiilor. Acestea au fost urmate de situații care descriau flexibilitatea profesorului și folosirea de către acesta a unei varietăți de strategii instructiv-educative. Aceste rezultate sugerează nevoia, percepută de către elevii deficienți de auz, ca profesorii să recunoască diferențele individuale legate de stilurile de învățare ale elevilor lor. 1.3 Studiu asupra corelării stilurilor de învățare ale elevilor deficienți de auz cu stilurile de
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
de învățare în scopul potrivirii acestuia cu diferite modalități de predare ale profesorilor, pare un obiectiv dezirabil. Cercetările au arătat că pentru a crește adaptarea elevului la un anumit stil de învățare, este nevoie de utilizarea îndelungată a unei proceduri instructiv-educative care să explice acel stil (Hruska-Riechmann & Grasha, 1982). Studiile asupra eficienței unor strategii instructiv-educative specifice, cum ar fi învățarea prin cooperare (Johnson, Johnson & Smith, 1991) sau învățarea activă (Bonwell & Eison, 1991) contribuie la înțelegerea modalității în care profesorii pot facilita
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
un obiectiv dezirabil. Cercetările au arătat că pentru a crește adaptarea elevului la un anumit stil de învățare, este nevoie de utilizarea îndelungată a unei proceduri instructiv-educative care să explice acel stil (Hruska-Riechmann & Grasha, 1982). Studiile asupra eficienței unor strategii instructiv-educative specifice, cum ar fi învățarea prin cooperare (Johnson, Johnson & Smith, 1991) sau învățarea activă (Bonwell & Eison, 1991) contribuie la înțelegerea modalității în care profesorii pot facilita adaptarea elevilor la diferite abordări instructiv-educative. 1.3.2 Relațiile stilurilor de învățare cu
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
Hruska-Riechmann & Grasha, 1982). Studiile asupra eficienței unor strategii instructiv-educative specifice, cum ar fi învățarea prin cooperare (Johnson, Johnson & Smith, 1991) sau învățarea activă (Bonwell & Eison, 1991) contribuie la înțelegerea modalității în care profesorii pot facilita adaptarea elevilor la diferite abordări instructiv-educative. 1.3.2 Relațiile stilurilor de învățare cu resursele activităților instructiv-educative, interesul și performanța În ceea ce privește relația dintre stilurile de învățare și performanță, stilul de învățare prin participare activă a corelat semnificativ cu notele acordate elevilor, în studiul lui Lang, indicând
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
ar fi învățarea prin cooperare (Johnson, Johnson & Smith, 1991) sau învățarea activă (Bonwell & Eison, 1991) contribuie la înțelegerea modalității în care profesorii pot facilita adaptarea elevilor la diferite abordări instructiv-educative. 1.3.2 Relațiile stilurilor de învățare cu resursele activităților instructiv-educative, interesul și performanța În ceea ce privește relația dintre stilurile de învățare și performanță, stilul de învățare prin participare activă a corelat semnificativ cu notele acordate elevilor, în studiul lui Lang, indicând faptul că elevii care au avut scoruri mari la acest stil
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
corelațiile dintre scorurile obținute la stilul de învățare prin participare activă și performanță și interes ca fiind pozitive și moderate. În ceea ce privește stilul de învățare prin evitare/sustragere acesta a fost asociat de către Lang cu interesul scăzut al elevilor pentru activitatea instructiv-educativă și cu o mică sau nulă valoare acordată resurselor activității. Constatările autorului sunt verificate de asemenea de cercetări anterioare efectuate cu elevi auzitori (Grasha, 1996). În același mod, rezultatele găsite de Lang, constând într-o corelație semnificativă între stilul de
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]