4,125 matches
-
lucrări, crearea de „titluri” pentru numiri și avansări (parcă nu s-au schimbat prea multe de atunci!). Soluția sa: societatea nu poate reacționa la lumea externă decât prin știință, aceasta este singurul instrument eficace pentru a schimba lumea și structura intelectului uman. Al treilea raport, „tensiunea nervoasă și boala secolului”, susținut la 14 martie 1947, a fost redactat În condițiile În care comunitatea științifică se fracturase deja. Unul dintre colegi Îl taxează drept nebun și părăsește sala Academiei. După acest raport
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
1924), Ipoteze și precizări În știința sufletului (1926), a ținut primul curs de psihologie socială În anul universitar 1930-1931. Un curs absolut modern, comparabil cu ceea ce există În Occident, idei valide și astăzi: socialul influențează emoțiile, personalitatea, conștiința, sentimentul estetic, intelectul și limbajul; mulțimile coboară individul: cazul pictorului descris de Anatole France și care din om delicat și politicos devine un teribil iacobin, o bestie feroce care trimite societatea la eșafod; „stările de mulțime” expropriază individul, desființează viața lui sufletească normală
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
897 sa; caracteristica esoterică impunea folosirea unui limbaj secret, "ascuns" (parlar cruz), pentru ca, așa cum spunea un fedele, Francesco da Barberino, "la gente grossa" să nu poată accede la doctrina ei. Madonna Intelligenza din textele acestei oști secrete și spirituale simbolizează "intelectul transcendent, Înțelepciunea". În acest sens, un alt fedele d'amore, Jacques de Baisieux interpretează în poemul său C'est des fiez d'Amours (pe care-l regăsim și în proza în discuție) sensul cuvântului "amor", inițierea prin dragoste fiind de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cât și sacrul făcând parte din aria conceptuală a spiritualității, iar interpretarea lor presupunând, în permanență, un dialog interactiv al propriilor semnificații. Una dintre explicațiile acestei coeziuni stă în aceea că simbolul reprezintă o categorie adaptată exigențelor omului, dedicată atât intelectului, cât și spiritului 115. Legătura acestuia cu sacrul stă în însăși diversitatea de sensuri de care dispune, în capacitatea sa de a exprima prin imagini chiar și formele necunoscute percepției vizuale. Mai mult decât atât, importanța hotărâtoare a simbolului se
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
astfel concepută ca moment genetic al operei de artă, evocând caracterul obiectiv, autonom și spiritual al acesteia. Rezumând asupra mecanismelor și etapelor specifice procesului de creație artistică, remarcăm de asemenea faptul că fundamentarea conceptelor discutate definește un fenomen aparte al intelectului uman, un complex proces de elaborare și materializare a unei noi forme de existență, opera de artă. Amploarea acestui proces se reflectă în multitudinea de mijloace pe care creatorul le are la dispoziție în realizarea scopului său și în imprimarea
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
self and ist Brain (Popper și Ecoles, 1997Ă. Conștiința este un concept filosofic care a ajuns să fie folosit destul de mult de unii psihologi. Conceptul de conștiință are o remarcabilă amprentă europeană - la fel ca și conceptele de rațiune și intelect -, având doar corespondențe parțiale în gândirea greco-romană. Filosofii au discutat asupra conștiinței în general, dar tot timpul s-a menținut sugestia implicită că aceasta e individuală, e a cuiva, e o caracteristică a ceea ce, în ultimele secole, s-a numit
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
exclude îngerii. E, de fapt, singura ființă de acest gen la care avem acces pentru a o analiza, dar Kant insistă în mod repetat asupra posibilității multiplicității lumilor și a ființelor raționale posibile. Conceptele prin care el caracterizează omul - în afară de „intelect” și „rațiune” - sunt cele de „eu” și „conștiință”. Ideile de bază ale lui Kant sunt: autonomia omului, ca individ, eu, conștiință, raționalitate, nevoia imperioasă de demnitate și respect, libertatea în decizii, autodeterminarea, dar și supunerea față de rigorile legii morale, ale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
există indivizi care nu întrunesc criteriile tulburărilor de personalitate după clasificările categoriale, dar care au mari dificultăți adaptative și evidente trăsături care-i deosebesc de cei din jur. Există, pe filiera conștiinței de sine, o mereu reconfirmată contribuție personologică a intelectului și a introspecției. Astfel, un individ preocupat de computere - cu trăsături de tip evitant - imatur afectiv și relațional, în sens dimensional, nu este clasificabil categorial. Orice trăsătură dizarmonică reprezintă - ca semnificație - o negare a unui atribut al firescului, deci al
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ură Suspiciune Opozivitate Raportare față de ceilalți Intimidare Chinuire Brutalizare Umilire Deficiențe în identificare Atașament, introjecție, reprezentarea altora în sine, relații obiectuale Încălcarea normelor Deficit în înțelegerea semantică a valorilor Deficiențe de planificare a vieții; nu învață din experiență și pedepse; intelect în limitele normale Un tablou ca cel de mai sus nu e nici complet, nici întru-totul coerent. El ne plasează totuși într-un univers antropologic anume, într-o familie lingvistic-conceptuală care indică o zonă de realitate umană. „Psihopatia” este un
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
eficiente Ceea ce avem de învățat să facem, învățăm făcând. Aristotel Prin învățare se înțelege nu numai și nu în primul rând achiziționarea de cunoștințe și deprinderi, ci mai ales dezvoltarea unor funcții, capacități și trăsături psihice și psihosociale ale personalității: intelect, atitudini, valori, trăsături de personalitate, convingeri etc. Prin conținuturile de învățare trebuie să se urmărească în mod deosebit construcția și dezvoltarea capacităților de învățare: cei ce învață trebuie învățaȚi cum să învețe, trebuie pregătiți pentru a putea și dori să
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
urmărească în mod deosebit construcția și dezvoltarea capacităților de învățare: cei ce învață trebuie învățaȚi cum să învețe, trebuie pregătiți pentru a putea și dori să învețe. Organizarea conținuturilor de învățare pe baza logicii didactice, a legilor învățării și construcției intelectului, precum și ordinea în care diferite conținuturi sunt învățate sunt decisive pentru eficiența învățării. I.2.1. Principii ale învățării eficiente Învățat este omul care nu termină niciodată de învățat. Lucian Blaga 1. Orice act de învățare, de însușire a cunoștințelor
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Etapa asimilării rapide și în cantități mari a cunoștințelor După toate dificultățile pricinuite de etapa de acomodare (agitație, neliniște, nervozitate, insomnii, sentimente de insatisfacție și incapacitate de înțelegere și învățare etc.Ă simțiȚi că învățaȚi, că vă dezvoltați și îmbogățiȚi intelectul. Folosiți din plin această etapă de maxim randament în învățare și înaintați cât mai repede și cât mai mult în însușirea conținuturilor de învățare. ¾ Etapa de relativă stagnare sau chiar regres a ritmului de învățare Pentru depășirea acestei situații de
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Probleme moderne ale motivației , (înă Revista de psihologie nr.1, 1984; 7. Cristea, S., Dicționar de termeni pedagogici, EDP, București, 1998; 8. Cucoș,C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002; 9. Gagne, R., Condițiile învățării, EDP, București, 1975; 10. Golu,P., Intelect și motivație,(înă Revista de psihologie. nr.1,1964; 11. Golu,P., Psihologia învățării și dezvoltării, Editura Fundației Humanitas, București, 2001; 12. Doise,W. și Mugny,G., Psihologie socială și dezvoltare cognitivă, Polirom, Iași, 1998; 13. Ionescu, M. și Radu
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Definită întîia oară de antropologul american Herskovitz (1945), enculturația era explicată ca suma achizițiilor directe, care nu presupun o învățare deliberată (de exemplu, ceea ce comunitatea în care se integrează subiectul desemnează a fi muzică sau "zgomot"), articulînd o sensibilitate a intelectului asumată social. Enculturația devine deci tot ceea ce achiziționăm în cursul unei vieți pentru că este disponibil (available) și valorizat social. Analizînd același concept, D. Wong (2006) îl descria ca un proces prin care individul, născut cu potențialități comportamentale considerabile, este condus
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ei se dobândesc prin asemănarea cu bunătatea și înțelepciunea divină Arta existând în inteligența genială și considerată numai ca dar natural e, prin urmare, după chipul lui Dumnezeu. Același lucru îl spune și Toma de Aquino în următoarea propoziție: „Precum intelectul divin e principiul naturii, spiritul omenesc, care e chipul celui divin, e principiul artei”(Toma de Aquino: In polit.I.Prolog). După distincțiile aristotelic scolastice, care își trimit ecoul până în estetica lui Kant, arta nu aparține inteligenței speculative ca știința
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care au rămas clasice. Dar n-a căutat să facă din ea altă sfințenie, precum n-a făcut din geniu un monah. Pe când Berdiaev vede în genialitate voința pasionată spre o altă existență, Schopenhauer vede, dimpotrivă, o covârșitoare preponderență a intelectului asupra voinței, care, aceasta din urmă, e caracteristica omului comun. Voința, după filosoful german, e sâmburele egoismului individual, e puterea ce ține pe om în lume. Lipsa voinței în personalitatea genială e totuna cu dezinteresarea față de lucrurile lumii, sau lipsa
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui, nefiind o chestiune de voință, nu e o renunțare la lume și deci nu e o virtute. Ea face parte, ca să zicem așa, din structura firească a geniului. Inadaptarea la viața practică în sens mărunt e compensată de aderența intelectului la lumea suparioară a ideilor eterne. Geniul e mare prin dezinteresarea și obiectivitatea spiritului. El e un vizionar. Nu voința către altă lume îl caracterizează, ci viziunea intelectuală a unei alte lumi. Și fără îndoială, Schopenhauer are mai multă dreptate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Geniul e mare prin dezinteresarea și obiectivitatea spiritului. El e un vizionar. Nu voința către altă lume îl caracterizează, ci viziunea intelectuală a unei alte lumi. Și fără îndoială, Schopenhauer are mai multă dreptate. Voința e proprie omului de acțiune. Intelectul pur sau viziunea intelectuală e proprie omului de contemplație. Geniul e vizionar, contemplativ, deci nu voința îl apropie de sfânt, ci contemplația. Făcând parte din această lume, vizionarul de geniu nu aderă la ea, fiindcă e absorbit în lumina superioară
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e în același gând și în același ritm cu noi, cu deosebirea terminologică și anume că același lucru pe care noi îl numim teologic, el îl numește filosofic. După convingerea noastră, aportul cel mai prețios al filosofiei lui e teoria intelectului ecstatic dezvoltată în volumul Eonul dogmatic, teorie ce se învecinește atât de mult cu cunoașterea mistică ortodoxă. Și de un preț nu mai mic este acea magistrală definiție a culturii ortodoxe în distincția ei fundamentală față de cea catolică și de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acesteia sensul și profunzimea o învestește acum cu adevăr și claritate. Creștinismul este scandalul, iar Kierkegaard ne pretinde fără înconjur cel de al treilea sacrificiu cerut de Ignațiu de Loyola, acela de care Dumnezeu se bucură cel mai mult: "sacrificiul intelectului". Acest efect al "saltului" e ciudat, dar nu trebuie să ne mai surprindă. El face din absurd criteriul lumii de dincolo, câtă vreme absurdul nu-i decât un reziduu al experienței din această lume. "Pentru credincios, spune Kierkegaard, eșecul său
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
B.N., 1999, p.148). O persoană echilibrată are armonizate în sine dimensiunile care-i alcătuiesc ființa: mentală, emoțională și fizică. Educația actuală privilegiază mentalul omului, în detrimentul sensibilității și al trupului. S-a dovedit însă (cf. B.N.,1999, p. 162) că intelectul asimilează mult mai rapid și mai bine cunoștințele atunci când acestea sunt înțelese nu doar cu mintea, ci și cu sentimentele și cu corpul. Revoluția inteligenței înseamnă, așadar, emergența unui nou tip de inteligență, bazată pe echilibrul dintre inteligența analitică, sentimente
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Sunteți familiarizați cu lectura unui astfel de document? 2. De ce credeți că regimul comunist apelează la astfel de persoane? 3. De ce intelectualul este inamicul oricărui tip de regim instituit prin teroare? Secvența 1: 15 min. Pornind de la cuvântul de bază intelect, al familiei lexicale ce denumește aspectele gândirii critice de tip superior, elevilor li se va cere să explice sensul termenilor intelectual și intelectualitate. * Intelectualul e omul superior, om al spiritului, răspunderea sa fiind aceea de a gândi și de a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
o călătorie, o schimbare în profesia lor... Nu, ceea ce le trebuie este din domeniul sufletului și al spiritului. Dar, cum ei nu au decât o idee foarte vagă despre suflet și spirit, încearcă mereu să își satisfacă corpul, inima sau intelectul. Or, hrana corpului, a inimii sau a intelectului nu poate sătura sufletul sau spiritul. Inima și spiritul sunt flămânde și însetate de infinit și de veșnicie. Atât timp cât oamenii nu vor ști să dăruiască sufletului infinitul, iar spiritului nemurirea, în străfundurile
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ceea ce le trebuie este din domeniul sufletului și al spiritului. Dar, cum ei nu au decât o idee foarte vagă despre suflet și spirit, încearcă mereu să își satisfacă corpul, inima sau intelectul. Or, hrana corpului, a inimii sau a intelectului nu poate sătura sufletul sau spiritul. Inima și spiritul sunt flămânde și însetate de infinit și de veșnicie. Atât timp cât oamenii nu vor ști să dăruiască sufletului infinitul, iar spiritului nemurirea, în străfundurile ființei lor se vor simți mereu nesatisfăcuți''. Omraam
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cele mai diverse, acum, când explozia informațională ne duce la adâncirea unor studii disciplinare, care face tot mai greoaie comunicarea între specialiști. Este interesant și posibil să conexezi cunoștințe din arii curriculare diferite. Astfel de demersuri sunt adevărate provocări ale intelectului și contribuie la lărgirea orizontului de cunoaștere. Are loc o "fuziune" a acestor discipline pe fondul unei "unificări conceptuale și axiomatice". Transdisciplinaritatea se axează pe soluții la probleme ale vieții reale. La începutul proiectului nostru, nici nu mă gândeam că
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]