2,070 matches
-
a face parte dintr-un mediu academic sănătos, sunt protejați de disconfortul sălilor publice sau cluburilor sportive publice unde accesul este liber(necondiționat). Conferințe, sesiuni informative, seminarii organizate sub tutela personalului calificat și cu participare activă din partea studenților întregesc imaginea intelectualității de mâine, asupra unui aspect cultural important: menținerea sănătății și stării fizice bune prin sport/mișcare. Studenții universităților amintite anterior sunt mai deschiși către activitatea fizică datorită unei informări corecte și consistente asupra efectelor benefice ale exercițiului fizic. Pe de
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
la o discuție cu încă doi preoți reformați despre aprecierile unei persoane (român) despre rămânerea în urmă a bisericii reformate, a ripostat cu afirmația: «acea persoană a vorbit prostii neținând cont că întreaga cultură din Ardeal este datorată influenței maghiarilor, intelectualitatea română neavând tradiții, singurul oraș care face excepție fiind Iașul»; femeia de serviciu de la biserică a comunicat sursei că preotul D.F., după slujba religioasă, rămâne în biserică cu 10-15 tineri și ea trebuie să-i lase singuri. Cel în cauză
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
degrabă de Legea lustrației. Desecretizarea arhivelor Bisericii ni-i va arăta, mai degrabă, pe potențialii lustrabili» - a adăugat ministrul Culturii. El a susținut că, în ordinea priorităților, importantă este curățarea clasei politice și apoi trecerea la nivelul oamenilor de cultură - «intelectualitatea colaboraționistă care a distrus sufletul nației» [...].” Cu ocazia inaugurării unei biserici a Jandarmeriei Române, patriarhul Teoctist s-a arătat jignit de către ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, care declarase că o serie de preoți i-au turnat la Securitate pe enoriașii care
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
talentului acestor artiști. Adversarii regimului erau „lupi”, „fiare sălbatice”, „ploșnițe”, „bestii capitaliste” - altfel spus, „insectele dăunătoare” ale lui Lenin. Clasa muncitoare, pentru prima dată stăpână pe propria soartătc "Clasa muncitoare, pentru prima dată stăpână pe propria soartă" Dar mai ales intelectualitatea tehnică „burgheză” (alta nici nu exista!) s-a lăsat sedusă de idee. Cine a avut ocazia să le asculte mărturia nemodificată de viziunea retrospectivă asupra rezultatelor și de anii de Închisoare știe că specialiștii au fost sensibili, cel puțin la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
la Petroșani, primind, de pildă, ordin ca În perioada evenimentelor din Valea Jiului să nu plece de acasă 14. Pe de altă parte, analiști mai intransigenți, ca Ioan Velica și Dragoș ștefan Velica, afirmă răspicat: „Concluzia la acest subiect este că intelectualitatea din România a aprobat În mod tacit, dar fără să se implice În vreun fel, greva minerilor din 2-3 august 1977 de la Lupeni”15. Toate aspectele represiunii din 1977 din Valea Jiului demonstrează o strategie de ansamblu a cărei miză principală
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
iluzorie; conștiință; coperți; copii; copil; Crăciun; Ion Creangă; creație; cult; cultivare; culturală; cumpărată; a cunoaște; cunoașteri; desen; destin; dicționare; bună dispoziție; distracție; dor; dublă; economie; enciclopedie; experiență; fapt; fața omului; fermecătoare; foi multe; frumoasă; frunze; glas; hrisov; importantă; informa; intelect; intelectualitate; iubire de frumos; izvor de cunoștințe; izvor nesecat; împlinire; închis; înspre; o învață; a învăța; de învățat; învățămînt; învățător; învățături; joc; labirint; lecturare; lecție; libertate; librărie; liceu; liniște; literă; livre; loc; lume; Maitrey; manuale; manuscris; masă; materie; miere; miros; monotonă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alătură profesorii V. Bogrea, M. Botez, A. Borza, D. Călugăreanu, N. Drăgan, S.Dragomir, I. Moldovan, C. Negrea, Sextil Pușcariu și I. Paul, se precizează: „Profesorii acestei universități cred că este de datoria lor să intre în contact viu cu intelectualitatea română din întreg cuprinsul Transilvaniei și Banatului, să cerceteze la fața locului nevoile culturale ale neamului nostru și să răspândească, prin conferințe publice și publicații de popularizare, o serie de cunoștințe științifice, pe care le cred necesare pentru luminarea drumurilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în doar trei localități. În anul următor continuă declinul: 13 conferințe în numai două localități. Doar despre primii ani se poate vorbi deci de o activitate susținută, întemeiată pe o strategie bine fondată teoretic și cu larg ecou în rândurile intelectualității vremii. Sunt anii în care sufletul întregii acțiuni a fost Virgil Bărbat. Sociologia culturii a cunoscut prin profesorul clujean un moment de afirmare calitativă, atât în plan teoretic, cât și practic. Până la Gusti, Bărbat a fost cel dintâi sociolog care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mare parte „de origine țărănească”, o anumită instrucție eronată le-a sădit gustul excesiv pentru viața citadină și birocratică. A venit vremea pentru o „reîntoarcere la pământ”, pentru ca - prin muncă directă, anchetă și acțiune socială - să „se formeze o nouă intelectualitate”. Fiecare va fi folosit după priceperea sa: profesorii în școlile țărănești, agronomii în câmp, medicii în dispensare și organizații sanitare, folcloriștii și sociologii la anchetele sociale. „Fiecare - arăta D. Gusti - își va aprecia singur sarcina potrivit capacității sale și, odată
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vor schimba fața satului, ci „ridicarea totală a nivelului de cultură a păturii țărănești”, a „standardului de viață, atât de redus astăzi, al țăranului”. Idealul etic al personalității omului de la sat - iată o „nouă misiune pedagogică” ce stă în fața tinerei intelectualități românești. Cu alte cuvinte: nu simplă „ofertă” de cunoștințe, „propagate” prin „misiuni culturale”, ci regândirea statutului „educatorului”, investirea lui cu calitatea de partener diligent și conștient de nevoile sale. „Țăranii noștri, credea sociologul român, nu mai trebuie să fie ființe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
viața sănătății sătești, a o sluji, a i se dărui și a aduce acolo lumina, pe care țăranul o așteaptă cu nesaț de multă vreme”. Numai în felul acesta, prin participare și implicare, credea Gusti, se va naște „o nouă intelectualitate, activă și creatoare”, o „intelectualitate realistă, ce va ști să citească în cartea vieții cu adevărat românească lectura pe care nici o carte și nici o învățătură de pe catedră nu le-ar putea-o da”. Și numai în acest fel, mai credea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sluji, a i se dărui și a aduce acolo lumina, pe care țăranul o așteaptă cu nesaț de multă vreme”. Numai în felul acesta, prin participare și implicare, credea Gusti, se va naște „o nouă intelectualitate, activă și creatoare”, o „intelectualitate realistă, ce va ști să citească în cartea vieții cu adevărat românească lectura pe care nici o carte și nici o învățătură de pe catedră nu le-ar putea-o da”. Și numai în acest fel, mai credea, va dispare „contrastul de astăzi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
laureată a premiului Nobel pentru literatură. Concluzia scriitoarei a fost necruțătoare: rezistența prin cultură a intelectualilor este vorbă în vânt „când eu am avut probleme cu dictatura, cei mai mulți au tăcut", iar duritatea dictaturii în România se datorează și intelectualității care s-a refugiat în cultură, păstrându-și astfel o foarte confortabilă neutralitate politică. Acești intelectuali nu au protestat nici în timpul comunismului iar acum, mai mult decât atunci, girează această putere. Și mai ales nu sunt ca Vladimir Tismăneanu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
inamicul oricărui tip de regim instituit prin teroare? Secvența 1: 15 min. Pornind de la cuvântul de bază intelect, al familiei lexicale ce denumește aspectele gândirii critice de tip superior, elevilor li se va cere să explice sensul termenilor intelectual și intelectualitate. * Intelectualul e omul superior, om al spiritului, răspunderea sa fiind aceea de a gândi și de a-și pune întrebări esențiale despre lucruri. * Intelectualul e o dimensiune a societății. El devine valoare de referință, iar autoritatea sa e totală atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
încercat să dea naștere unei noi mișcări de idei. François Dosse descrie în cartea sa o revoluție a științelor sociale, dar nu face apel la ideea de transdisciplinaritate. Cred că prin transdisciplinaritate vom ajunge în viitor la o paradigmă a intelectualității care va depăși paradigma încă limitată pe care unii ar dori să o centreze prea mult pe științele sociale. Chiar dacă științele sociale au progresat deoarece țin cont de noțiuni de antropologie, economie și de istorie, le lipsește relația cu conceptele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
istoric american Hayden White, elemente de deconstrucționism dumézilian, date și constatări istorice, probleme și problematizări filosofico-morale, referințe la alte teme și subiecte puse pe hârtie de autori mai puțin cunoscuți marelui public, dialoguri indirecte cu o serie de personalități din intelectualitatea franceză și occidentală postbelică. Toate acestea și încă multe altele, la care se adaugă ideosincrasiile sale, fac ca discursul foucauldian să fie greu de înțeles în profunzimea spuselor sale. Totuși Foucault a devenit un efect discursiv pentru lumea intelectuală de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
că nu protejează civilii, dar ele sunt folosite ca instrumente de către regimurile politice nedemocratice. Sunt vizate libertățile de expresie și de gândire; posibilitățile de informare și de participare la actele culturale. Totodată, acest sistem politic modern se înconjoară de o intelectualitate servilă și obedientă cu funcții propagandistice în media și cu scopul unei îndoctrinări a civililor de prin școli și universități (prin lideri intelectuali, deveniți simboluri, prin reviste, edituri, simpozioane și alte activități publice). Puterea este "ceea ce în mod esențial reprimă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al timpului istoric creează diverse cunoștințe ce pot fi asimilate de omul contemporan într-un mod original. Evident că acest om învață din istorie, în ciuda mistificărilor tehnologice, în ciuda tehnologizării umanului prin electronică și informatică, în ciuda spălării creierelor prin media și intelectualitate. Să luăm câteva exemple concrete din istorie. Ce putem învăța din relațiile între Socrate și sofiștii săi? Putem învăța că Socrate nu gândea autosuficient și politic interesat; era critic cu cei din jurul său și cu filosofii sistemului; discuta simplu cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un continuator al lui Hegel, iar influența acestuia s-a resimțit în multe dintre ideile sale (gîndirea istoricistă, formarea dialecticii și sistemismul propus). Hegel era capabil să scoată "iepuri fizici pur reali din jobenuri pur metafizice"6, aceasta arătînd înclinațiile intelectualității germane care prefera să refuze studiile tehnice în favoarea studiilor metafizice. În acest context, gîndirea lui Marx evoluează pe aceleași coordonate. Indignat de ceea ce reprezenta capitalismul în urma sa, preluînd o serie de informații eronate și recurgînd la "rațiunea pură", Marx realizează
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
care Octavian Paler a luat parte, i-a confirmat întrutotul destinul lui Don Quijote. Tocmai fiindcă a eșuat, ea a generat o valoare, o legendă, spre disperarea detractorilor. Poliția nu poate aresta miturile purificatoare și nici "sfânta nebunie a idealului". Dacă intelectualitatea noastră n-a produs martiri în timpul dictaturii, a generat, prin compensație, o intensă viață culturală, cărți, spectacole de teatru, filme, concerte, expoziții de artă, fie și sărăcite de cenzură. Oricum, un deșert cultural nu s-a instaurat, ci, dimpotrivă o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
transilvănean la începutul secolului al XX-lea, romanul Ion a fost împărțit în două volume: Glasul pământului și Glasul iubirii. Acestea sunt împărțite în șase și respectiv șapte capitole, cu titluri care sintetizează conținutul. În celălalt plan se desfășoară viața intelectualității rurale, cu complicațiile ei. Laura, fiica învățătorului Herdelea, se căsătorise cu George Pintea, deși iubise pe altcineva. Învățătorul votează împotriva convingerilor sale, pentru deputatul ungur... Având o pasiune deosebită pentru munca la câmp, care ține de un "subconștient ancestral" ce
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Camil Petrescu a închipuit chiar un sistem social bazat pe noocrație. Accentul se deplasa ostentativ către "polul noosic" al comunității, iar "noosul istoric" devenea o categorie operantă în orice reflecție asupra duratei. Este, probabil, atitudinea cea mai radicală în ceea ce privește rolul intelectualității, un rol care începuse deja să fie redefinit în direcția unui militantism specific către finele secolului XIX. C. Rădulescu-Motru și N. Iorga, mai târziu S. Mehedinți (Trilogia științei, 1936) și D. Gusti, între alții, au formulat opinii interesante despre condiția
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sub acel unghi al devenirii, menit a înlesni o cât mai bună integrare în economia de ansamblu a lucrurilor. O etică a responsabilității trebuie să-i motiveze gesturile, oricât de timide, oricât de restrânse ca sferă de acțiune. Desigur, câmpul intelectualității e vast și o definire corectă nu se poate face în câteva cuvinte. Sociologi, antropologi, politologi dezbat de multă vreme chestiunea, examinând-o în numeroasele ei fațete și propunând interpretări demne de tot interesul, de n-ar fi să amintesc
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
iulie 1990), p. 1, 3 IMPERATIVUL CRITIC Am asistat, cu ani în urmă, la un curios dialog între un reponsabil cultural din partea locului și un istoric polon. Deprins cu retorica de la ordinea zilei, compatriotul nostru lăuda tocmai alinierea deplină a intelectualității la programul oficial, când oaspetele l-a întrerupt, brusc, cu observația că întâia datorie a acestei categorii sociale este critica, nu alinierea. Gazda se arătă surprinsă, deși era vorba de un adevăr mai mult decât evident. Cine să examineze lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
eficiență programatică a intelectualului. Mircea Eliade i-a dat o expresie mai brutală, întrebându-se (și provocându-ne de atunci mereu): De ce sunt intelectualii lași ? I se părea, cum li se pare multora, că mai ales în timpul unei crize politice, intelectualitatea se vădește confuză și panicardă, incapabilă de inițiative salutare, inaptă a răspunde cum se cuvine comandamentelor sociale. Ea sublimează, în fond, o stare de spirit, o slăbiciune cu caracter mai larg, una ce privește societatea însăși. Sugestia unei asemenea interogații
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]