2,162 matches
-
de rebus exterioribus (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-adevăr, în primul rând se considera că intelectul posibil efectuează [o operație] pasivă în mă sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compunerea care este semnificata prin cuvânt. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele [i. e. cuvântul] este definiția. Iar enunțarea semnifică compunerea și diviziunea intelectului. Așadar, conceptul nu semnifică speciile inteligibile, ci
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compunerea care este semnificata prin cuvânt. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele [i. e. cuvântul] este definiția. Iar enunțarea semnifică compunerea și diviziunea intelectului. Așadar, conceptul nu semnifică speciile inteligibile, ci ceea ce intelectul formează în el însuși și judeca despre lucrurile exterioare. (ÎI.5.7.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
În acest moment, lucrurile par a se complică, ridicându-se cel putin o întrebare: de ce anume este nevoie ca inte lectul posibil să mai creeze încă o entitate intermediară men tala în cadrul procesului cunoașterii? De ce nu sunt șu ficiente speciile inteligibile? Nu cumva există riscul intro ducerii prea multor entități intermediare? Dacă avem două astfel de entități, de ce nu am avea trei, sau cinci, sau cincizeci? Voi arăta, în cele ce urmează, de ce un singur tip de entitate intermediară nu este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
citrin: acum X vizualizează o bucată particulară de citrin cu o anumită culoare, forma, dimensiune, textura, prinsă într-un anu mit cadru spatio-temporal. După ce simțurile interne și-au terminat activitatea, intervine în joc intelectul agent, care iluminează și abstrage speciile inteligibile din imaginea obiectului perceput. Speciile inteligibile pot fi înțelese, recur gând la un exemplu modern, considerând structura chimică a citrinului, adică o combinație de siliciu, oxigen și fier. În acest moment, X poate percepe sub ce dimensiuni generale, in ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
particulară de citrin cu o anumită culoare, forma, dimensiune, textura, prinsă într-un anu mit cadru spatio-temporal. După ce simțurile interne și-au terminat activitatea, intervine în joc intelectul agent, care iluminează și abstrage speciile inteligibile din imaginea obiectului perceput. Speciile inteligibile pot fi înțelese, recur gând la un exemplu modern, considerând structura chimică a citrinului, adică o combinație de siliciu, oxigen și fier. În acest moment, X poate percepe sub ce dimensiuni generale, in ce formă și în ce gen se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a citrinului, adică o combinație de siliciu, oxigen și fier. În acest moment, X poate percepe sub ce dimensiuni generale, in ce formă și în ce gen se încadrează obiectul extramental perceput. După ce au fost abstrase de către intelectul agent, speciile inteligibile sunt depuse în intelectul posibil, care, astfel actualizat, produce un concept ce poate fi exemplificat prin următoarea formulă moleculară: SiO2Fe (x), unde x desemnează diferitele cantități de fier care produc diferitele varietăți de citrin, de un galben mai stins sau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi putut oferi, însă dacă ar fi avut acces la descoperirile științifice din domeniul chimiei, cu siguranță nu l-ar fi găsit inoportun. Am să explic de ce cred că structura chimică a unui obiect poate fi folosită în înțelegerea speciilor inteligibile. Așa cum am precizat și mai sus, nivelul intelectului agent este unul la care gândim pentru a înțelege. De aceea, specia inteligibila, care reprezintă esență obiectului extramental, este materia care face posibilă gândirea, însă nu în forma ei finală, ci într-
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
găsit inoportun. Am să explic de ce cred că structura chimică a unui obiect poate fi folosită în înțelegerea speciilor inteligibile. Așa cum am precizat și mai sus, nivelul intelectului agent este unul la care gândim pentru a înțelege. De aceea, specia inteligibila, care reprezintă esență obiectului extramental, este materia care face posibilă gândirea, însă nu în forma ei finală, ci într-o formă preconceptuala. Din acest motiv, re darea speciilor inteligibile printr-o formulă chimică nu ar fi adecvată, pentru că formulă este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este unul la care gândim pentru a înțelege. De aceea, specia inteligibila, care reprezintă esență obiectului extramental, este materia care face posibilă gândirea, însă nu în forma ei finală, ci într-o formă preconceptuala. Din acest motiv, re darea speciilor inteligibile printr-o formulă chimică nu ar fi adecvată, pentru că formulă este simbolică și conceptuală. A spune că specia inteligibila a citrinului este asemenea struc turii chimice, adică o combinație non-lingvistica și pre con cep tuala de elemente precum siliciu, oxigen
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care face posibilă gândirea, însă nu în forma ei finală, ci într-o formă preconceptuala. Din acest motiv, re darea speciilor inteligibile printr-o formulă chimică nu ar fi adecvată, pentru că formulă este simbolică și conceptuală. A spune că specia inteligibila a citrinului este asemenea struc turii chimice, adică o combinație non-lingvistica și pre con cep tuala de elemente precum siliciu, oxigen și fier, în seamna, în fond, a o asemănă cu materia cunoașterii intelective: la fel cum siliciu, oxigen și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și pre con cep tuala de elemente precum siliciu, oxigen și fier, în seamna, în fond, a o asemănă cu materia cunoașterii intelective: la fel cum siliciu, oxigen și fier sunt materia din care este alcătuit citrinul, la fel specia inteligibila este materia din care intelectul posibil formează conceptul. Acest con cept poate fi mai tarziu exprimat printr-un cuvânt rostit, care îl va ajuta pe X să se refere la obiectul extern. Dat fiind faptul că miza acestui subcapitol este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formează conceptul. Acest con cept poate fi mai tarziu exprimat printr-un cuvânt rostit, care îl va ajuta pe X să se refere la obiectul extern. Dat fiind faptul că miza acestui subcapitol este aceea de a clarifica statutul speciilor inteligibile, si anume rolul pe care îl joacă în procesul cunoașterii, în cele ce urmeaza mă voi ocupa de această problemă, însă nu înainte de a face un scurt excurs printre interpretările contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii, care mă va ajuta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tiparul după care am desfășurat investigația până în acest punct, adică din dublă perspectiva anatomo fiziologica? Mo tivul este simplu: nivelul intelectului este unul aparte, care necesită o tratare mai atentă a manierei în care cele două entități intermediare a speciile inteligibile și conceptul a își joacă rolul în cadrul teoriei tomiste a cunoașterii. Speci ficitatea acestui nivel constă în faptul că, așa cum voi arăta, la un moment dat Toma din Aquino însuși schimba strategia de lucru și face apel la un alt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
comună tuturor [oamenilor]. (ÎI.6.4.) [...] unde et species intelligibiles, quae sunt immateriales, licet sînt aliae numero în me et în te, non propter hoc perdunt quin sînt intelligibiles actu (Comp. theol., lib. 1, cap. 85). [...] de aceea și speciile inteligibile, care sunt imateriale, chiar dacă sunt diferite în privința numărului în mine și în tine, nu își pierd, din acest motiv, [proprietatea] de a fi inteligibile în act. Ceea ce spune Toma aici este că formele, speciile inteligibile în acest caz, diferă în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
85). [...] de aceea și speciile inteligibile, care sunt imateriale, chiar dacă sunt diferite în privința numărului în mine și în tine, nu își pierd, din acest motiv, [proprietatea] de a fi inteligibile în act. Ceea ce spune Toma aici este că formele, speciile inteligibile în acest caz, diferă în cunoscători diferiți, chiar dacă sunt despre același lucru. Referitor la exemplul nostru, gândul lui Asterix despre cotletul de mistreț va fi diferit de gândul lui Obelix despre același cotlet de mistreț, deci este imposibil ca numeric
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
caz, diferă în cunoscători diferiți, chiar dacă sunt despre același lucru. Referitor la exemplul nostru, gândul lui Asterix despre cotletul de mistreț va fi diferit de gândul lui Obelix despre același cotlet de mistreț, deci este imposibil ca numeric aceeași specie inteligibila a aceluiași cotlet să fie în mințile ambilor cunoscători. După cum se poate observa, în lectură Susanei Brower-Toland și a lui Jeffrey E. Brower, Tim Crane pare a ignora textele tomiste. Pasajele citate din Tim Crane pot fi totuși subsumate și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi diferite în receptori diferiți, adică un mod de a fi intențional și unul natural. Claude Panaccio este unul dintre exegeții tomiști care optează pentru această interpretare. Într-un articol de-al său, „Aquinas on Intellectual Representation“, afirmă că speciile inteligibile și conceptele, ambele fiind asema nări ale obiectului extern, sunt elemente necesare procesului cunoașterii care nu sunt numeric identice între dife riți cunos catori. Dincolo de problema de fond a teoriei similarității, anume faptul că nu reușește să explice în ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
re latie mai usor de înțeles, ci ca o trăsătură șui generis ce nu poate fi analizată, ci doar sesizată. Schemă acestei interpretări este următoarea: (ÎI.6.5.) „O formă sau o proprietate, F-itate, este un con cept (i. e. specie inteligibila) al unui obiect O dacă și numai dacă F-itatea este o formă care prin însăși natură ei (sau în mod esențial) este despre O și există într-o minte imateriala.“ Asemănarea intenționala este înțeleasă, în cadrul acestei interpretări, ca o caracteristică
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o formă care prin însăși natură ei (sau în mod esențial) este despre O și există într-o minte imateriala.“ Asemănarea intenționala este înțeleasă, în cadrul acestei interpretări, ca o caracteristică primitivă, internă, care exist a în mod esențial în speciile inteligibile. A spune că stările mentale sunt despre ceva, sunt orientate către ceva, este echi valent cu a spune că sunt astfel datorită naturii sui-generis a intenționalității, datorită proprietății speciilor inteligibile de a fi despre unele obiecte și nu despre altele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
primitivă, internă, care exist a în mod esențial în speciile inteligibile. A spune că stările mentale sunt despre ceva, sunt orientate către ceva, este echi valent cu a spune că sunt astfel datorită naturii sui-generis a intenționalității, datorită proprietății speciilor inteligibile de a fi despre unele obiecte și nu despre altele. Pentru a susține această interpretare, cei doi autori recurg la două fragmente din Quaestiones disputatae de veritate, (q. 2, a. 3, ad 9) și (q. 2, a. 5, ad 7
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mul și cu (II.B.2.) a reprezentationalismul realist sau doctrina act obiect. În subcapitolul următor voi incerca, potrivit sche mei aferente celui de-al doilea criteriu, să desprind articu latiile fiecărui tip de interpretare. 7. Ce rol joacă speciile inteligibile în cadrul procesului cunoașterii umane? Pe de o parte, interpretarea realistă (II.A.) afirmă că procesul cunoașterii umane este posibil prin medierea pe care o realizează entitățile intermediare cauzale care sunt asimilate de către subiectul cunoscător. Pe de altă parte, interpretarea reprezentationalista
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu o anumită textura, plasată într-un anumit moment din timp și într-un anumit loc din spațiu. Din imaginile asupra cărora intelectul va trebui să se întoarcă pentru a percepe particularul care instantiaza univer salul, intelectul agent abstrage speciile inteligibile, entități mentale intermediare care reprezintă esență obiectului extramental cunoscut și care, asemenea speciilor sensibile și imaginilor, sunt cele prin care (id quo) cunoaștem, nu cele pe care (id quod ) le cunoaștem. În acest punct, subiectul poate să perceapă sub ce
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile și imaginilor, sunt cele prin care (id quo) cunoaștem, nu cele pe care (id quod ) le cunoaștem. În acest punct, subiectul poate să perceapă sub ce dimensiuni, forma și în ce gen se încadrează obiectul din fața lui. Deoarece speciile inteligibile sunt cele prin care (id quo) un obiect este cunoscut, în virtu tea relației de asemănare cu forma esențială a obiectului, si nu cele pe care (id quod ) le cunoaștem, la sfârșitul acestui proces subiectul poate cunoaște quiditatea sau esență
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Ultimul pas al acestei ultime operații a cunoașterii are loc atunci când intelectul pasiv formează în mod activ un concept, care poate fi mai tarziu semnificat printr-un cuvânt rostit. Fiecare entita te intermediară, fie ea specie sensibilă, imagine sau specie inteligibila, marchează o etapă diferită în cadrul procesului cunoașterii. Manieră în care este înțeleasă relația dintre aceste entități intermediare și obiectul extramental care trebuie cunoscut diferențiază între o interpretare realistă și una reprezen ta tionalista a teoriei cunoașterii lui Toma din Aquino
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
relația dintre aceste entități intermediare și obiectul extramental care trebuie cunoscut diferențiază între o interpretare realistă și una reprezen ta tionalista a teoriei cunoașterii lui Toma din Aquino. În interpretarea realistă, considerată interpretarea canonica a teoriei tomiste a cunoașterii, speciile inteligibile sunt doar cele prin care (id quo) cunoaștem obiectele extra mentale, nu și cele pe care (id quod ) le cunoaștem. Altfel spus, accesul nedistorsionat la obiectele extramentale este facilitat de rolul de mediator pe care îl joacă aceste entități mentale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]