9,535 matches
-
locul pe care-l numim acasă. Satul de după război, cu speranțele și micile lui emancipări. Un sat veridic pentru un cititor care se întîlnește cu el prima dată, avînd însă, pentru urechea acordată a celor trecuți prin marile lui ode interbelice, oarecari stridențe. Întîlnirea fetei de la țară, furată de la horă, cu familia orășeanului rebel care-o plăcuse respectă întrutotul desenul în alb și negru al primilor ani de industrializare. Refuz, fugă, happy end într-o casă din Biruinței. țărani de poveste
Drumul american by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8125_a_9450]
-
mit pot fi privite și la Ștefan Bănulescu ca o tentativă de incriminare a ,,contrafacerii de mituri" în comunism - după cum demonstrează în monografia destinată scriitorului - Monica Spiridon, dar și prin încercarea de a scăpa presiunilor politice. Prezența mitului în romanul interbelic se corela cu o tendință mai largă și inovatoare a literaturii române de evadare într-un spațiu arhetipal. În perioada postbelică acest gen de ficționalizare constituie și o formă de revoltă, de reactivitate împotriva apăsării totalitare, o supapă de rezistență
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
montare de promițător debut de carieră în teatrul muzical. Se poate vorbi de o anume modernizare privind localizarea în timp, privind plastica scenică. Este o modernizare deloc abuzivă. Este o translație a acțiunii către un trecut apropiat nouă, în perioada interbelică. Don Pasquale este un potentat al timpului; dar tot un vârstnic care tânjește după o nouă tinerețe în compania Norinei; este o tânără ce visează să ajungă în "lumea bună", lumea Europei interbelice, o tânără care - alături de prietenul ei, de
Opțiuni în regia de operă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7046_a_8371]
-
către un trecut apropiat nouă, în perioada interbelică. Don Pasquale este un potentat al timpului; dar tot un vârstnic care tânjește după o nouă tinerețe în compania Norinei; este o tânără ce visează să ajungă în "lumea bună", lumea Europei interbelice, o tânără care - alături de prietenul ei, de Ernesto - dorește să se căpătuiască de pe urma bătrânului devenit caraghios în aspirațiile sale. De aici se naște comicul situațiilor. Fruste. Tranșante. Directe. Niciodată brutale. Adaptate unor convenții teatrale apropiate timpului nostru. în plus Rareș
Opțiuni în regia de operă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7046_a_8371]
-
Literar începe odată cu înstăpînirea regimului comunist. Cenzura devine tot mai necruțătoare, relațiile culturale cu Occidentul, accesul la informație în genere se diminuează treptat pînă la dispariție, întreaga viață culturală a țării e înjugată la carul unei propagande repulsive. România din interbelic , "în care se vindeau cele mai multe cărți franțuzești", după cum își amintește I.Negoițescu, chiar cea din perioada studenției cerchiștilor, "în timp ce noi ŤWeimarizamť - cînd romantic, ca la Heidelberg, cînd modern ca-n Montmartre", după cum se confesează amar-ironic I.D.Sîrbu, se retrage în
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
proestetic, cu excepția lui Pompiliu Constantinescu. Să fi fost această ezitare un soi de prefigurare a dezerțiunilor masive ce s-au produs după comunizarea țării? A colaboraționismelor de care, helas, n-au rămas străini nici cîțiva reprezentanți de marcă ai criticii interbelice? Oricum, rîndurile lui E. Lovinescu exprimă o neliniște pe care o putem aprecia drept vaticinară. Bucuria marelui precursor de-a constata că gestul de adeziune la programul său "venea în chip neașteptat din Ardeal", un topos în care confuzia esteticului
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
-se la anti-gidismul său motivat, autorul exegezei face o critică a criticii steinhardtiene: "Tânărul Steinhardt se dovedește a fi mai conservator în materie de gust literar decât viitorul monah Nicolae (cel care avea să-și descopere retrospectiv afinități cu avangarda interbelică ori să simpatizeze cu scriitorii postmoderni ai anilor '80). Acesta din urmă nu va ezita chiar să resemantizeze în sens creștin conceptul gidian de "act gratuit"4. Aflăm - cu titlu de noutate - că în Arhiva Mănăstirii Rohia există un eseu
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]
-
din partea mamei, din familia Brăescu, a celebrei performere naționale și internaționale în parașutism și în aviație Smaranda Brăescu și a pictorului Tache Brăescu. Tatăl Anei Maria Sireteanu a fost actorul de film și teatru Dorin Sireteanu, foarte cunoscut în perioada interbelică pentru rolurile principale în primele filme românești, precum "Iancu Jianu" și "Ciuleandra". ANA MARIA SIRETEANU a urmat cursurile Liceului "Sf. Iosif" din București, redenumit "Vasile Alecsandri", și pe cele ale Liceului "Mihail Sadoveanu", pe care l-a absolvit în 1962
ANA MARIA SIRETEANU, fostul director al Radio România Cultural, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80759_a_82084]
-
Ada Brăvescu Astăzi M. Blecher este un nume de referință al romanului românesc, unul dintre cei mai traduși și mai promovați scriitori interbelici, considerat un inovator și un precursor al romanului postmodern, un prozator canonic, cu o cotă deosebit de ridicată. Nu a beneficiat de situația favorabilă dintotdeauna, după cum nu este acesta singurul moment de valorizare și succes. Un fapt mai puțin știut, o
M. Blecher în epoca sa by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/8078_a_9403]
-
nu-l admira pe Nichita Stănescu, a lua distanțe față de Marin Sorescu, a reaminti compromisurile politice făcute de o seamă de scriitori de vază, de la M. Sadoveanu, T. Arghezi, G. Călinescu la Marin Preda (ultimul, oricum, nesituîndu-se pe treapta marilor interbelici). Și cîte alte ticăloșii! Evident sporite de perfidia de a nu încerca nici pe departe a-i nega în totalitate pe importanții autori ce-au pactizat cu Diavolul roșu, ci a ne referi, în registru negativ, doar la consecințele afurisitului
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
Cosmin Ciotloș Când Dan C. Mihăilescu scrie, în prefața Ideilor cu zimți, că anul 2007 conține, în chip evident, semnele unei resuscitări a cercetării istorico-literare, el lansează de fapt, pradă unui elan subiectiv, o tristă antifrază. Împătimitul de arhive interbelice, fostul colaborator la realizarea masivului DGLR, recenzentul asiduu care debuta la începutul deceniului nouă, cam contre-pied, cu un studiu dedicat lui Eminescu se vede - și nu din vina cuiva anume - exclus din lotul celor pe care îi admiră sincer. Unele
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
din ceea ce el a susținut nu mai contează. Astfel că burghezul nostru tânăr, dar ațos se va dovedi pe spații mari din această carte parodică un competitor incomod și redutabil. Dacă modernitatea și avangarda fac din clasa dominantă în epoca interbelică un sac de box, măturând cu iresponsabilitate pamfletară (și cu mari câștiguri expresive) instituțiile care țin societatea, apărătorul acestor instituții obține, prin îngroșare, o imagine caricaturală a tinerimii române de stânga-dreapta. Sunt parodiați, firește, capii generației "bombastice": Eliade, cu voiajul
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
nu o secretă complicitate între subiectul sagace și obiectul multiplu al ironiei, relație sesizată de către tânărul Steinhardt. Păcat că reciproca n-a fost valabilă. Receptarea meschină, în epocă, a unei asemenea cărți delicioase dovedește că tinerii noștri străluciți din elita interbelică erau prea furioși, prea hotărâți și prea orientați ideologic pentru a mai avea și umor.
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
oricărei birocrații și premisele unei libertăți absolute, plasează fenomenul Balcic într-un spectru valoric și stilistic foarte larg. Or, tocmai acest lucru demonstrează, cu o mare acuratețe, cît de unitară și de coerentă este, în esență, școala noastră de pictură interbelică. Indiferent de stilistica proprie și de estetica personală ale fiecărui artist - și pe aici s-au perindat atitudini de o extremă diversitate, de la Victor Brauner, Corneliu Mihăilescu etc. și pînă la Sever Burada, C. Artachino și mulți alții, ca să nu
Balcicul, între mitologie și turism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8104_a_9429]
-
dibuiesc, cu ultime curiozități, pe cele trei din urmă: "splendidă verticalitate etică." Era, în epoca dedicației ('69), treapta de sus a complimentului. Pe cît de lungă și ancorată în timpul ei e dedicația, pe atît de brusc și sunînd distinct a interbelic e începutul: "E în afară de orice îndoială că vinovatul sînt eu." Povestea e despre doi oameni care "se cer", una din ei soția vinovatului mărturisit din capul locului. Pagină după pagină înaintează, cu tenacitatea pe care au pus-o în angoasele
Plăcerea divagației by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8107_a_9432]
-
o pace profitabilă" rupe fără ezitări cu imaginile edulcorat patriotice prin care un dezastru militar și nu numai a fost ulterior prezentat drept o glorioasă epopee. Sfîrșitul României Mari e situat la încheierea celui de-al doilea deceniu al perioadei interbelice, a cărei analiză face, indirect, încă mai ridicole melodramaticele tentative de a o prezenta drept "adevărata epocă de aur". Capitolul despre anii 1940 - 1947 se cheamă "De la o tutelă totalitară la alta, frontiere și regimuri instabile", iar cel din anii
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
lui Lucian Blaga. într-o altă ordine, când un autor este agreat, precum Marin Preda, cărțile îi sunt înregistrate sub raportul succesului la public. Dacă literatura din timpul comunismului este adusă la justa ei valoare - adică la mai nimic -, cea interbelică este subapreciată, cel puțin în domeniul prozei, care îl și preocupă în special pe autor. Un martor al înfloririi literaturii interbelice nu va accepta punctajul superior pe care-l acordă dl. Negrici momentului 1964, cu toată importanța acestuia în limitele
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
succesului la public. Dacă literatura din timpul comunismului este adusă la justa ei valoare - adică la mai nimic -, cea interbelică este subapreciată, cel puțin în domeniul prozei, care îl și preocupă în special pe autor. Un martor al înfloririi literaturii interbelice nu va accepta punctajul superior pe care-l acordă dl. Negrici momentului 1964, cu toată importanța acestuia în limitele unei literaturi operând în lipsa libertății. Este însă drept că și criticul numește ideea ca pe o îndrăzneală. Pântecul moale al lucrării
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
religie nu e decît o mitologie în sens foarte general", declara Blaga în chip de concluzie. Pentru Nichifor Crainic nu găsea decît cuvinte favorabile, deplîn-gînd detenția cruntă în care se găsea în acei ani triști. Cea mai importantă revistă a interbelicului nu era, în optica lui Blaga, Revista Fundațiilor Regale, "prea eclectică", ci Gândirea, "o publicație fondată pe o concepție anume, expresie a unei direcții spiritualiste, de maximă importanță". Dan Botta îi apărea în amintire ca un ins "simpatic în felul
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
Pauker, Ceaușescu et &, hărăbaia s-a prăbușit, regretată de mulți, nu numai de victimele ei. Un martor consternat al incapacității de a instaura un autentic regim democratic am fost, constatând nașterea și proliferarea unei societăți rupte cu totul de matca interbelică, de o organicitate în a cărei existență crezusem în nopțile înflăcăratului sfârșit de decembrie 1989. Și care, pentru mulți, de astăzi, rămâne o sperietoare. N-am ținut seama de urmările genocidului elitelor naționale, practicat de comuniști, genocid, de altminteri, care
Soluții ar fi… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6963_a_8288]
-
universitare la prețuri rezonabile, dacă nu chiar populare. Dacă nu cumva dna Andronescu va întinde mrejele învățământului obligatoriu și asupra doctoratului. Iată, deci, că soluții ar exista. O secundă de odihnă a spiritului îmi aduce în memorie o întâmpalre din interbelic, pe care tata o povestea cu delicii: la cazinou, la Sinaia, Puiu Iancovescu, marele actor ieșea, pe trepte, decavat. Dar îl întâlnește pe Aristide Blank, ce-și făcea plimbarea de noapte. - "Coane Aristide" i se adresează bancherului jucătorul, "sunt în
Soluții ar fi… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6963_a_8288]
-
că astăzi știm mai bine care a fost raportul dintre stat și națiune grație sociologului Marius Lazăr, că avem o cunoaștere a Gulagului românesc datorită eseistei literare Ruxandra Cesereanu, că înțelegem mai bine figura lui Nae Ionescu în contextul culturii interbelice și al posterității sale datorită politologului Voicu și filosoafei Marta Petreu etc. Totodată, o serie de vocații literare și-au temporizat și temperat imboldurile către poezie și beletristica în proză, socotind ca pe o datorie intelectuală de urgență să contribuie
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
al Academiei de Științe și replicile românești) (1992-1993), mitul Nae Ionescu (1993 - 1995, 2000), scandalul din jurul Politicelor lui H.-R. Patapievici (1996), relevarea calității de victimă democrată a lui Mihail Sebastian în jurnalul propriu și caracterul pernicios al mitului României interbelice (1997), pamfletul "M-am săturat de România" al lui Sabin Gherman și marginalizarea acestuia (1998), apariția revistei clujene Provincia cu manifestul regionalizării României și spaimele secesioniste (2000 - 2001), scandalul demitizării lui Eminescu (1998), statutul Bisericii Greco-Catolice (1998), războiul manualelor alternative
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
de studiu a istoriei naționale în 1999, materializată atunci în apariția istoriilor alternative din manualele concurente, și pe cea legată de abuzurile procedurale și viziunea din noul tratat de istorie patronat de Academia Română (2001 - 2002). La fel, tema reevaluării epocii interbelice și, în cadrul ei, mai ales a grupului "năiștilor" ("generația 27"), articulată prin dezvăluirea plagiatelor mentorului în 1993 - 1995, potențată de filiera "felix culpa" (sintagma lui Norman Manea lansată în contextul acuzării lui Mircea Eliade de legionarism), amplificată și de dezvăluirea
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
timpurile și pentru că epoca era de așa natură - o victimă. Să meargă însă mai departe, acceptând că, înainte de a ajunge țap ispășitor, Sebastian însuși a gândit în termeni apropiați extremismului de dreapta, el, un membru al comunității evreiești din România interbelică, asta este prea mult. Din 1997, Mihail Sebastian a încetat să mai fie scriitorul de piese ușoare și romane "de raftul doi" - cum crede N. Manolescu -, devenind în primul rând o conștiință civică vigilentă, lucidă, în vremuri de derapaj politic
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]