1,201 matches
-
2. Concepute sau 'capabile de a fi modificate' în vederea funcționarii la adâncimi ce depășesc 35 m; Notă tehnică: 'Capabile de a fi modificate' în 6A001.a.2.b.1 și 2 înseamnă că există mijloacele ce permit modificarea cablajului sau interconexiunilor în scopul modificării distantelor între grupurile de hidrofoane sau a limitelor adâncimii de funcționare. Aceste mijloace sunt: cablaje de rezervă, reprezentând mai mult de 10% din numărul de cabluri, blocuri de reglare a distanței grupului de hidrofoane sau dispozitive interne
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
stabilite specificând conduitele admise (A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). Astfel, putem face referire la simbolistica unor piese vestimentare, cum ar fi cele ale mișcării punk din anii 1970-1980 sau fusta mini, în vogă în anii 1967-1968. De asemenea, interconexiunea dintre fenomenul modei vestimentare și comportamentul colectiv poate fi discutată în termeni de difuzare: cum ajunge o anumită modă vestimentară să se impună și cum este aceasta adoptată de un număr mare de oameni? Cum funcționează norma socială a faptului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
caracteristic un larg spectru de instrumente financiare puse În circulație. A.Smith a acordat o atenție deosebită cambiei, ca unuia din cele mai importante instrumente ale pieței de capital. La mijlocul XVIII, cambia și operațiunile efectuate prin intermediul ei juca rolul de interconexiune a trei sectoare ale economiei naționale - comerțul, sectorul industrial și sectorul bancar. Au fost analizate și obligațiunile emise de stat (datoriile de stat ale Franței și Marei Britanii, care circulau În XVII-XVIII sub formă de obligațiuni), piața acțiunilor (fiind menționate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
diferite aranjamente complexe. Firmele aparținând fiecărui segment organizațional major operează la niveluri geografice diverse și Îndeplinesc funcții diferite În cadrul economiei globale. Dar cel mai important lucru este acela că segmentele sunt interconectate Între ele În forme din ce În ce mai complexe. Prin asemenea interconexiuni se ajunge, de exemplu, ca o firma de dimensiuni reduse dintr-o țară anume să fie direct legată de o rețea productivă globală, În timp ce majoritatea firmelor similare deservesc numai arii geografice limitate. Aranjamentele principale organizaționale pe care le pot forma
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
un proces de extindere și expansiune continuă, un promotor al concurenței acute ce apare În Întreg sistemul financiar bancar și se prezintă ca o tendinț obiectivă a tuturor modificărilor realizate. Ca rezultat al procesului de globalizare, se intensifică interdependența și interconexiunea economiilor naționale, ceea ce poate fi interpretat ca o integrare a statelor În structura sistemului economic unic internațional. Se deschid mari posibilități sistemelor financiar-bancare să beneficieze de la nivel național de posibilități mari de creștere, diferențiere a produselor și serviciilor prestate, să
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
integrate. În vederea depășirii scindării dintre studiile culturale și cele asupra comunicării, consider abordarea Școlii de la Frankfurt valoroasă, întrucît oferă un model integral care transcende împărțirea contemporană în studii de media, cultură și comunicare 21. Studiile membrilor acestei școli au disecat interconexiunile dintre cultură și comunicare în artefactele care reproduceau imaginea societății de atunci, prezentînd cu convingere norme și practici sociale și legitimînd organizarea de tip capitalist a societății de către stat. Școala de la Frankfurt și-a realizat analizele în cadrul reprezentat de teoria
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
-și recăpăta prospețimea. Ieșirea din propriul trecut reprezintă ieșirea din propria intimitate, confruntarea ei cu exteriorul și reevaluarea ei. Păstrarea trecutului și nu îndepărtarea lui reprezintă, însă, rezultatul interpretării temporalității ca un sistem, ale cărui elemente sunt într-o permanentă interconexiune. Individul, la fel ca ansamblul, dobândește continuitatea identității în timp, prin întipărirea, recunoașterea și reproducerea reconstituită a senzațiilor, sentimentelor, mișcărilor și cunoștințelor din trecut. Integritatea organizării noastre pe cele trei segmente ale orizontului temporal, trecut, prezent și viitor, constituie condiția
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
știință să sesizeze principalele caracteristici ale lumii materiale și unele aspecte ale vieții sociale. Mai mult decât atât, chiar unde același fenomen avea tendința să se manifeste frecvent a fost nevoie de mult timp pentru a distinge legăturile false de interconexiunile autentice: de exemplu, doar în urma unei reflecții îndelungate s-a descoperit fenomenul gravitației corpurilor fizice, atât pe pământ, cât și în univers în general. A fost necesar să treacă un timp și mai îndelungat până ce un al doilea tip de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
numită de obicei supraîncărcare politică) (Rose și Peters, 1977). Însă aceasta ar însemna că parlamentul, executivul sau birocrația nu sunt cu adevărat adaptate la caracteristicile altor structuri ale grupurilor în special. Dincolo de instituționalizarea fiecărei structuri, trebuie să luăm în considerare interconexiunile dintre structuri. Și nu este clar în ce mod pot fi evaluate aceste interconexiuni. Ca o primă soluție, în literatură au fost sugerate două criterii: nivelul diferențierii structurale și gradul de autonomie structurală (Almond și Powell, 1966: 306-14). Primul criteriu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
parlamentul, executivul sau birocrația nu sunt cu adevărat adaptate la caracteristicile altor structuri ale grupurilor în special. Dincolo de instituționalizarea fiecărei structuri, trebuie să luăm în considerare interconexiunile dintre structuri. Și nu este clar în ce mod pot fi evaluate aceste interconexiuni. Ca o primă soluție, în literatură au fost sugerate două criterii: nivelul diferențierii structurale și gradul de autonomie structurală (Almond și Powell, 1966: 306-14). Primul criteriu se aseamănă întrucâtva ideii de diviziune a muncii, care, de la Durkheim încoace, a fost
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nicicum că putem afirma un lucru și contrariul său, ceea ce, prin anihilare reciprocă, ar distruge orice posibilitate de predicție și, deci, orice posibilitate de abordare științifică a lumii. Este vorba mai degrabă de a recunoaște că, într-o lume de interconexiuni ireductibile (precum lumea cuantică), a face o experiență sau a da o interpretare rezultatelor experimentale se reduce inevitabil la o decupare a realului care afectează realul însuși. Entitatea reală poate astfel să dezvăluie aspecte contradictorii care sunt de neînțeles, absurde
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
clasică, rolul central este jucat de noțiunea de obiect, cea de energie fiind una derivată, secundară. Fizica modernă, relativistă și cuantică, a răsturnat această ierarhie. După cum am văzut, noțiunea de obiect este înlocuită prin cea de eveniment, de relație, de interconexiune. Adevărata mișcare e cea a energiei. Acest dinamism energetic guvernează ansamblul fenomenelor fizice. "A concepe științific materia în sine ca realitate substanțială a lucrurilor, și nu ca energie în Putere a formelor observa Ludovic de Gaigneron înseamnă a se condamna
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nivel de realitate cu opușii A și non-A, nu poate realiza concilierea lor. Ni s-ar putea reproșa că nu facem astfel decît să deplasăm problema. Dacă tolerăm existența unei infinități de aspecte pentru a descrie o lume de interconexiuni ireductibile, ajungem fatalmente la dizolvarea realului într-o multitudine niciodată accesibilă în ansamblul său. Tocmai aici se află meritul istoric al lui Lupasco: a știut să recunoască faptul că infinita multiplicitate a realului poate fi restructurată, derivată plecînd de la doar
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
TRANS-REDUCȚIONISM Teoria transdisciplinară a nivelurilor de realitate conciliază reducționism și anti-reduc-ționism. Ea este, într-un sens, o teorie multi-reducționistă, via existența nivelurilor de realitate discontinui și multiple. Dar ea este și o teorie anti-reducționistă, datorită prezenței terțului ascuns, care restaurează interconexiunea continuă a Realității. Opoziția reducționism/anti-reducționism este, de fapt, consecința gîndirii binare, fondată pe logica terțului exclus. Teoria transdisciplinară a nivelurilor de realitate ne permite să definim o nouă viziune asupra Realității, pe care o numim trans-reducționism. Noțiunea transdisciplinară de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
altfel și religia se cere înțeleasă după propriile sale criterii, prin chiar natura sa specifică. Astăzi pare deseori neconvingător să explici un fapt cultural prin altul economic, sau unul religios prin "paricidul primordial", de exemplu. Le poți expune și argumenta interconexiunea, influențarea reciprocă, ceea ce este cu totul altceva. Paul Diel rămîne însă unul dintre fanii paradigmei psihologice de înțelegere și explicare a vieții spiritului uman. Faptul acesta cred că se poate argumenta cu cel puțin două teme ale cărții de față
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
plăcerilor încarnate. Avatarul numeric se întrupează în lumea virtuală și se bucură de toate deliciile perisabile și pericolele „încarnării”, cu toate că, în principiu, „esența” sa este cea unui „zeu”, omnipotent și nemuritor. Prin fuziunea codurilor de date și a simțurilor trupului, interconexiunile subiective online generează un spațiu bioinformatic și biosocial atât din punct de vedere senzorial, cât și actanțial. Astfel, cyberspațiul nu este lipsit de utopii sociale, de la cele care proclamă libertatea absolută a alegerii trupului până la cele care fac parada unui
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de exemplu problemele mecanismelor sociale ale conduitei și comportamentului uman. Sportul de azi devine o arenă tot mai largă a luptei ideologice, de aceea apare necesitatea de conștientizare teoretică a problemelor esenței sociale a sportului, a perspectivelor lui istorice, a interconexiunii formelor și caracterului activității sportive cu modul de viață al societății. În statul contemporan, sportul constituie un mijloc de rezolvare a sarcinilor de bază cum ar fi educația personalității, în care se dorește îmbinarea armonioasă a bogăției sufletești, purității morale
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
lumea matematică și despre diversitatea ei uriașă, chiar uimitoare. În acest sens, ideea fundamentală este faptul că, deși mulți matematicieni și-au petrecut viața explorând diferite părți ale acestei lumi, din perspective diferite, cu toții sunt de acord asupra contururile și interconexiunilor sale. Oricare ar fi originea călătoriei cuiva, într-o bună zi, dacă merge suficient de departe, va ajunge să se poticnească chiar și într-un oraș pe care-l cunoaște foarte bine: de exemplu, funcțiile eliptice, formele modulare sau funcțiile
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
incertitudine și prizonier al spațiului în care trăiește. Este victimă a izolării, este din nefericire depășit și, ca urmare, sancționat și considerat anormal. În concluzie, lumea în care trăim este prin destinul evoluției sale o lume globalizată, aflată într-o interconexiune economică, biologică, geografică și fără exagerare cosmică, obligându-ne a-i descoperi și stimula resorturile globalizatoare constructive. „A fi local într-o lume globalizată este un semn de inadecvare socială și de degradare”. 27 mai 2006
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
psiho-socială (pentru a înțelege mai bine acest concept, propun a se lua în calcul atitudinea generală față de exhibiționiști etc.). Întrucât fenomenul devianței implică o cauzalitate complexă nu poate fi analizată unifactorial, dimpotrivă, ceea ce determină emiterea unor explicații multifactoriale. Pornind de la interconexiunea factorilor psihologici cu cei sociali, cu predominanța unora sau a altora, putem privi devianța ca un pe continuu, unde la o extremă se găsesc factorii individuali (cum ar fi cazul bolnavilor psihici cu diferite niveluri de evoluție, care provin din
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și socio-economice ale individului, ca apoi să se accepte o alianță între cele două perspective, ceea ce a determinat elaborarea teoriei cauzalității multiple. Acest lucru poate fi demonstrat prin analiza efectuată în rândurile de mai sus (a se vedea argumentele privind interconexiunea factorilor socio-economo-demografici cu cei psihologici și culturali). 1.2. Teorii ce relaționează delincvența cu cauze psihosociale (culturale) Delincvența, indiferent de nivelul și gravitatea sa, de vârsta făptuitorului poate fi evaluată drept o formă de "conflict cultural", care se datorează, conform
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
materiale sau morale prin infracțiune. În actuala situație socio-economică tendința de a lua din bunul celuilalt este tot mai accentuată. Însă în cazul indivizilor care reușesc să-și depășească tensiunile (a se vedea modelul teoretic asupra devianței privită din perspectiva interconexiunii dintre trăsăturile individului și facilitatorii sociali) se poate observa o rezistență semnificativ scăzută în fața excitanților din mediul ambiant decât la ceilalți indivizi. Stimularea excesivă provine din sensibilitatea deosebită a infractorului cât și din forța specifică a stimulului, în condițiile în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
îi conferă președintelui același tip de autoritate ca și parlamentului 293. O trăsătură de bază a sistemelor parlamentare, așadar, este că structurile executive sunt selectate de către legislativ și, în mod normal, din rândul reprezentanților parlamentari. O consecință importantă a acestei interconexiuni funcționale este convingerea generală conform căreia parlamentele prin statutul lor controlează operațiunile executivului. Gradul mare de control este determinat de constrângerile formale și informale pe care legislativul este capabil să le plaseze asupra executivului. Aceste constrângeri pot fi formale, din
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
vreo șansă continuității, stabilității și identității, sau este cumva prologul unei stări în care omenirea devine infinit și etern plastică, predispusă la schimbări și reinventări neîncetate? Argumentația va fi întemeiată pe un excurs teoretic general în care sînt cuprinse în interconexiune filosoficul, politicul și religiosul cu manierele specifice de răspuns la ingerințele postmodernității. Concluzia anticipată în Prefață evidențiază de ce identitatea socială sau personală nu poate supraviețui în absența culturii înalte în cea mai profundă accepțiune a cuvîntului. În continuare își propune
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cancerul pancreatic, pancreatita cronică etc.) - simpatectomia toracică joasă (splahnicectomia). Anatomia ganglionului II și a fibrelor Kuntz au fost studiate amănunțit de Chung (2002)- citat de Shields [18]. În aproape un sfert din cazuri (24,2%), nu s-a evidențiat o interconexiune T2→T1, descoperindu-se un ram comunicant între T2 și ganglionul stelat. În urma acestui studiu s-a mai constatat și o mare variabilitate topografică a ganglionului simpatic dorsal 2:spațiul II intercostal (50%);marginea superioară a coastei II;coasta 2
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]