3,324 matches
-
CURENTĂ A PROGRAMULUI Având la baza conceperii sale munca În echipă, programul de intervenție personalizat, este reglat, remodelat În funcție de finalitățile atinse, prin decizii luate tot la nivelul echipei. Echipa nu este numai o reuniune de ființe, ci o totalitate; o interdependență consimțită În care fiecare vine cu propriile sale cunoștințe, cu competențele și cu tehnicile sale de lucru, dar mai ales și cu propria persoană. Tot echipa este cea care trebuie să realizeze și o permanentă evaluare a programului. Această evaluare
MODALITĂȚI, METODE ŞI PROCEDEE DE INTEGRARE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA PUBLICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
și convențiile stabilite între cercuri, în Franța sau cu străinătatea, formează o rețea în care apartenențele diferite, între nobili și burghezi, în funcție de religie sau de activitățile specifice (cluburi centrate pe vânătoare sau pe nautică) sunt elemente aflate mai mult în interdependență, decât în concurență. Familii, afaceri, cercuri: burghezia este o rețea de rețele. Definiția pragului de bogăție Statisticienii și sociologii au arătat un mai mare interes definirii pragurilor de sărăcie, decât celor de bogăție. Primele sunt în mod obișnuit folosite pentru
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
afiliere, practică religioasă sau religiozitate la nivel de subiect. Comportamentul religios al românilor ca specific identitar românesc arată gradul de religiozitate al indivizilor care variază "în funcție de o serie de factori sociodemografici, și este justificat că ne putem aștepta și la interdependențe între valori specifice și gradul de religiozitate. Altfel spus, ne bazăm pe ideea că oamenii diferă între ei în privința priorităților valorice individuale și, drept urmare, aceste priorități valorice sunt mai mult sau mai puțin compatibile cu religiozitatea, respectiv cu învățăturile religioase
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
specifică de expresie) se lăsa "tradus" cu precădere în limbajul simțurilor "minore" (mirosul, gustul), ceea ce confirmă existența unei legături organice dintre suflet și trup și a unui contact de natură pur "corporală" cu realitatea și cu prezentul. Și tocmai această interdependență dintre "suflet" și "trup" asigură, pe de o parte, prelucrarea "estetică" a percepției imediate (în forma inteligibilă a unor "amintiri-imagini"), iar pe de alta, corporalizarea memoriei, care la rândul ei transformă amintirea (și arta) într-o formă de trăire nemediată
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
suprafață materială", Lovinescu atrăgea de fapt atenția asupra "implicării sensului propriu în emergența sugestiei", pentru că înțelegea fenomenul de decantare a sensului ca pe un proces integrator 234. Integrator e și raportul dintre discurs și psihologia personajului, marcând o relație de interdependență. Clișeul joacă, de fapt, rolul unui catalizator, ce ajută, de pildă, la transfigurarea (mitică, literar-ficțională) a "evenimențialului", "realității", "istoriei"235. Dar același efect "transfigurator", ce "îngheață" imaginea lumii într-o serie de posturi hieratice, e urmărit și de melodramă! Pe
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
individuală, la care participă întreaga societate umană (atât senzorial, cât și extrasenzorial) și/sau dirijarea (info)energiei pe traiectele-meridian din medicina tradițională chineză, ce pun în relație de rezonanță anumite funcții organice (organe) vegetale și ale oamenilor (animalelor) aflate în interdependență cu stocurile de (info)energie plasate în alte regiuni ale corpului uman (organismul, ca un tot unitar) până la cele ale organismului social, care se comportă la fel, ca o modalitate alternativă de integrare (info)energetică în Univers (π). ILBE presupune
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
a (info)energiei și lasă deschisă calea spre cercetarea problemei interferenței materiei vii cu lumina și/sau a luminii vii cu materia interpretată ca un dat tehnologic (moartă). Dar între materia vie și cea moartă (minerală, de pildă) există o interdependență, ce nu trebuie nici măcar demonstrată, iar a acesteia din urmă cu spiritul, cu atât mai mult recunoaște, dacă nu din perspectiva teoriei pulstonice, a prezenței (bio)câmpurilor, măcar din punctul de vedere al fizicii și chimiei cuantice, al biofizicii și
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
ca întreg, cu scopurile și idealurile sale, demonstrează o identitate de grup mai puternică și se angajează în construirea unei identități discursive (Williams, 2006). Dezbaterile și opiniile contrare cu privire la identitatea de grup reflectă natura ei fluidă și contextuală. Categorizarea socială, interdependența și comparațiile inter-grupuri reprezintă trei dintre principalele cauze ale angajamentului față de comunitate ca întreg și, implicit, ale identității de grup (Ren, Kraut, & Kiesler, 2007). I.8. Etica și mecanismele reglatorii ale comunităților virtuale Participarea la comunitățile virtuale comportă o serie
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
perioade de conflict, restructurare și diversificare. Cox (1985) analizează evoluția comunităților religioase în contextul transformării societății în ansamblu și identifică trei mari stadii istorice: 1. Prima fază este aceea tribală, în care relațiile dintre indivizi sunt directe, contactele frecvente, iar interdependența cu mediul natural și unii cu ceilalți puternică. Grupările se realizează în principal pe baze ereditare, iar religia reprezintă un element central al existenței cotidiene și ancestrale. Comunitățile sociale în acest stadiu sunt în mod implicit religioase, fiecare activitate având
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sau șeful de trib este adesea și liderul religios. Natura are un caracter sacru. 2. În a doua fază de dezvoltare a comunităților religioase, organizarea socială ajunge să fie mai complexă și depășește stadiul înrudirii, devenind mai deschisă. Relațiile de interdependență se complică pe măsură ce indivizii se specializează. Localitățile se dezvoltă având la bază societăți agrare. Religia se separă ca entitate, structuri și activități distincte, dar continuă să joace un rol primordial în existența indivizilor și a comunității locale, fiind un puternic
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
virtuale religioase asupra activității subiecților în comunitățile religioase locale din care fac parte. Faptul că marea majoritate a participanților la cercetare (98,1%) utilizează măcar rareori în comunitățile religioase locale informații preluate din spațiul religios virtual implică per se o interdependență între cele două tipuri de comunități, în măsura în care subiecții realizează o sinteză a experiențelor religioase trăite în cele două spații de manifestare și comunicare virtual și real. Prezența comunităților religioase locale în spațiul virtual poate fi analizată ca o reacție la
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunităților virtuale religioase ca formă emergentă din activitatea comunităților religioase locale sau ca inițiativă a unor grupuri cu o ideologie distinctă nu a putut fi considerată un eveniment izolat, fără consecințe. Relația dintre cele două structuri social-religioase este una de interdependență, în măsura în care membrii comunităților virtuale fac parte și din comunități locale, din care aduc obiceiurile, tradițiile, crezurile, doctrinele, raționamentele specifice cultului și orientării religioase la care aderă. În sens opus, influența comunităților virtuale se manifestă prin ideile și raționamentele pe care
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
practice cu care ei se confruntă în procesul învățării. Într-un sens mai larg, se poate spune că metoda nu separă, ci unește într-un tot organic actul învățării și cel al predării și invers, acestea aflându-se într-o interdependență și influență reciprocă, strâns legate prin scopul sau obiectivul urmărit și prin munca în comun a celor doi parteneri. Metoda - din perspectivă praxiologică și cibernetică Analizată în întreaga ei complexitate și întindere, activitatea instructiv-educativă reprezintă un ansamblu de acțiuni interdependente
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de învățământ 2. Procesul de învățământ 2.1. Delimitări conceptuale, funcții, structură 2.2. Dimensiunile generale ale procesului de învățământ 2.3. Caracteristicile generale ale procesului de învățământ 2.4. Analiza procesului de învățământ la nivelul interacțiunii: evaluare inițială-predare-învățare-evaluare 3. Interdependența formal-nonformal-informal la nivelul sistemului și procesului de învățământ EVALUARE 1. Propuneri de itemi 2. Modalități de elaborare și evaluare a portofoliului BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE 1. Scurt istoric Se disting mai multe etape în evoluția didacticii (Cristea, S., 1998): a) Etapa didacticii
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
metrică de măsurare a inteligenței. Se dezvoltă curentul „educației noi” sau al „școlii active”. E. Durkheim a pus în evidență caracterul social al educației (ca fapt obiectiv), înțeleasă ca proces de socializare. c) Etapa didacticii postmoderne de tip curricular evidențiază interdependența celor trei funcții principale ale procesului de învățământ (predare-învățare și evaluare), acesta fiind interpretat dintro perspectivă psihosocială. Contribuții importante au adus Piaget, Vâgotski, Leontiev, Galperin, Gagné, Bruner, Ausubel și Robinson, psihologia cognitivă, psihologia socială genetică etc. INTRODUCERE 2. Citate „Școala
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
continuă (trebuie considerate ca un întreg ); - tendința egalizării șanselor de instruire (manifestare concretă a democratizării învățământului), aspect ce se înfăptuiește prin preocuparea pentru asigurarea unei instruiri egale pentru toți copiii; - tendința perfecționării continue a sistemului de învățământ, manifestată prin strânsa interdependență dintre inovație și modernizare (vezi reformele școlare) 1.3. Structura generală a sistemelor contemporane de învățământ (apud Dumitriu Gh., Dumitriu, C., 2003, pp. 2-3) a. Obiectivele sistemelor de învățământ Sistemul de învățământ Obiective învățământul preșcolar - asigurarea unei dezvoltări fizice și
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
repertoriu comun operațional în cadrul acțiunii educaționale. Calitatea comunicării didactice depinde de strategia folosită, care poate fi proiectată prin interacțiunea următorilor cinci factori: a) scopul activității; b) personalitatea elevului; c) cadrul concret al activității; d) personalitatea cadrului didactic; e) stilul educațional. Interdependența informativ formativ Vizează legătura funcțională existentă între conținutul acțiunii didactice și efectele psihologice ale conținutului acțiunii didactice. - asigurarea autorității epistemice a conținutului care urmează a fi predat; - asigurarea legăturilor funcționale între cunoștințe; - asigurarea calităților tipice explicației educaționale Reglarea și autoreglarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
și tehnici de muncă intelectuală). ii) condiții externe care vizează: - organizarea școlară (sistem de cerințe, curriculum, calitatea instruirii, competențele profesorului, stilul de predare, clasa de elevi, relațiile profesor - elevi etc.; - factori sociali-culturali (familia, mediul cultural educațional, socio-economic, comunitar etc.). 3. Interdependența formal-nonformal-informal la nivelul sistemului și procesului de învățământ (Cristea, S.,1998; Cozma, T., 2005; Dumitriu Gh., Dumitriu, C., 2003) a) Educația formală (școlară) - definiție: include ansamblul acțiunilor intenționat educative, organizate și realizate sistematic în cadrul instituțiilor școlare și universitare, prin intermediul sistemului
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
nonformală și educația formală: raport de complementaritate c) Educația informală („difuză”, spontană, incidentală) - definiție: include ansamblul influențelor cu efecte educative ce rezultă din contextul situațiilor și activităților cotidiene, care nu-și propun în mod deliberat realizarea unor obiective educaționale d) Interdependența dintre formele educației Este promovată o abordare holistică a educației, atât din perspectiva cercetătorilor, cât și a educatorilor, cele trei forme analizate fiind văzute nu ca entități distincte, ci „ca moduri predominante de învățare” (apud Cozma, T., 2005). EVALUARE 1
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
vizează resursele pedagogice angajate de sistem pentru realizarea calitativă a activității didactice și relațiile de colaborare dintre școală și comunitățile educative. A F 3. Procesul de învățământ include ansamblul instituțiilor specializate în proiectarea și realizarea funcțiilor educației. A F 4. Interdependența informativ-formativ este una din caracteristicile generale ale procesului de învățământ. A F 5. Legătura dintre procesul de învățământ și sistemul de învățământ este asigurată prin intermediul dimensiunii funcționale. A F 6. Sub aspect procesual, învățarea reprezintă un ansamblu de rezultate exprimate
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
și realizarea funcțiilor educației formează: a. educația formală; b. procesul de învățământ; c. sistemul de învățământ; d. educația nonformală. 4. Condițiile interne ale învățării școlare includ: a. factorii biologici; b. organizarea școlară; c. factorii sociali - culturali; d. factorii psihologici. 5. Interdependența formal-nonformal-informal la nivelul sistemului și procesului de învățământ este promovată de: a. didactica tradițională; b. abordarea holistică; c. didactica modernă. EVALUARE Itemi cu răspuns scurt 1. Enumerați trei tendințe generale în organizarea și perfecționarea sistemelor de învățământ. 2. Prezentați structura
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
învățământ. 2. Prezentați structura sistemului național de învățământ preuniversitar. 3. Analizați comparativ cele trei dimensiuni generale ale procesului de învățământ. 4. Clasificați resursele pedagogice angajate de sistem pentru realizarea calitativă a activității didactice. 5. Indicați trei modalități de realizare a interdependenței formalnonformal-informal la nivelul sistemului și procesului de învățământ. 2. MODALITĂȚI DE ELABORARE ȘI EVALUARE A PORTOFOLIULUI Analiza comparativă a două sisteme de învățământ diferite Criterii de evaluare Puncte prezentarea structurii sistemelor de învățământ la nivel general 3 puncte analiza comparativă
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
2003, p. 13): - caracter general: principiile vizează întregul proces de învățământ (toate componentele sale funcționale), toate disciplinele școlare, indiferent de nivelul de școlarizare; - caracter sistemic: rezultă din „întrepătrunderea” și condiționarea lor reciprocă, din necesitatea respectării lor în ansamblu și în interdependență unele cu altele; - caracter dinamic: se referă la evoluția pe care au înregistrato aceste principii ca urmare a progreselor obținute în domeniul psihologiei, pedagogiei, al redefinirii finalităților și restructurării conținuturilor educaționale, a promovării noilor paradigme ale predării - învățării ș.a.; - caracter
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
de comunicare/ însușire de noi cunoștințe siguranța în funcționare Explicația Calculatorul Examinarea orală Captarea atenției elevului Organizarea activității pe ,,centre de interes” Lecția de de verificare și apreciere a rezultatelor școlare Evaluarea inițială Funcția motivațională Însușirea temeinică a cunoștințelor Transferul Interdependența informativ-formativ Activitatea de laborator Manualele școlare Programarea Proiectul Răspunsuri Capitolul I Problematica sistemului și a procesului de învățământ Itemi cu răspuns dual 1. A 2. A 3. F 4. A 5. A 6. F 7. F Itemi cu alegere multiplă
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
obiectiv fundamental creșterea gradului de competitivitate și sporirea profitului. Caracteristic științei managementului organizației este situarea, în centrul investigațiilor sale, a omului în toată complexitatea sa, ca subiect și ca obiect al managementului, prin prisma obiectivelor ce-i revin, în strânsă interdependență cu obiectivele, resursele și mijloacele sistemelor în care este integrat. 1.2.Procese și relații de management Managementul organizației rezidă în studierea proceselor și relațiilor de management din cadrul lor, în vederea descoperirii legităților și principiilor care le guvernează și a
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]